Harta genomului uman

Student: Moise Gabriel

Grupa:6301
Grupa individuala:5
 Cuprins
 I. Informatii despre genomul uman
 II. Studiul evolutiei genomului uman
 III. Cercetari facute de alte grupuri
 IV. Concluzii
 Bibliografie
I. Informatii despre genomul uman

Genomul reprezinta întreaga informație ereditară a unui organism care include genele
si secventele noninformaționale ale ADN-ului. Acesta este format dintr-un set
complet de secvente de acizi nucleici ai omului, codificat ca ADN în cele 23 de
perechi de cromozomi (22 sunt autozomi și o pereche sunt cromozomii sexului) din
nucleele celulare si într-o molecula mica de ADN care se gaseste în ADN-ul
mitocondrial. Cei 46 de cromozomi umani sunt impartiti in sapte grupe morfologice.

Fiecare tip de cromozom prezinta variatii specifice regionale în compozitia si

frecventa tipurilor de nucleotide. Aceasta variatie, împreuna cu variatia gradului de
condensare a cromatinei, este specifica fiecarui tip de cromozom.
ADN-ul mitocondrial, numit și cromozomul 25, este format dintr-o moleculă de ADN
de forma circulara, alcatuită din peste 16500 de perechi de baze si contine aproape 40
de gene.
 ADN-ul uman care se afla în cele 23 de perechi de cromozomi contine circa 3,2 x 10 9 perechi
de nucleotide, dintre care 2,95 x 109 de perechi fiind constituite in eucromantina,care reprezintă
un complex de ADN și proteine, bogat în gene și care cuprinde majoritatea partii active a
genomului.

Au fost identificate circa 31000 de gene care sunt transcrise in ARN-ul mesager și minim 750
de gene codificate în alte tipuri de ARN. Astfel exista circa 500 de gene pentru diferite tipuri de
ARN de transfer. Genele sunt distribuite pe cele 22 de perechi de autozomi și pe cei doi
cromozomi ai sexului.

Raportat la numarul perechilor de baze azotate, cele mai multe gene au fost inregistrate pe
cromozomul 19, in timp ce numarul cel mai mic de gene se afla pe autozomul 13 si pe
cromozomul Y. Peste 40% dintre genele care codifica proteinele au ortologi (gene omoloage care
sunt asemanatoare cu genele care se gasesc in alte organisme, datorita descendentei de la ADN-
ul unui stramos comun, iar aceste gene pot sa aiba sau sa nu aiba aceeasi functie) muste din
genul Drosophila. Aceasta constatare este importanta pentru studiul diferitelor maladii si pentru
gasirea diferitelor tratamente.
Sute dintre genele umane au rezultat prin transfer orizontal de la bacterie in
timpul evolutiei vertebratelor. Mai mult de jumatate din genomul uman este
constituit din ADN repetitiv si chiar daca acesta poseda numai de doua ori mai
multe gene care codifica proteinele, comparativ cu Drosophila, genele umane
sunt mult mai complexe si parcurg procese de maturare, producand o gama
variata de transcriptii diferite.
Datorita acestor studii se poate evalua riscul unei persoane de a manifesta o
maladie genetica sau posibilitatea ca un copil sa se nasca cu malformatii printr-
un diagnostic care sa cuprinda informatii privind istoricul familiei cu date
concrete privind diferite stari patogene, examenul clinic al individului afectat,
cat si al mai multor membrii ai familiei. Se precizeaza caracterul genetic al
bolii, fiind stabilita contributia procentuala (de la 0% la 100%) a factorilor
genetici in determinismul bolii. Pentru stabilirea modului de transmitere al
maladiei si al riscului recurent se urmareste posibilitatea de segregare a alelei
mutante si se calculeaza riscul ca aceasta afectiune sa apara si la alti membrii ai
familiei.
Secventele de acizi nucleici sunt de obicei clasificate separat ca genomul
nuclear și genomul mitocondrial. Genomul uman este alcatuit din ADN care
codifica proteine si ADN care nu codifica proteine
ADN-ul care codifică proteinele, are secvente care pot fi transcrise ARN-ului
mesager si tranformate in proteine de-a lungul ciclului vietii umane, aceste
secvente ocupa mai putin de 2% din genomul uman, iar ADN-ul care nu codifica
proteinele ocupa 98% din genomul uman si contine gene pentru molecule de ARN
care sunt importante pentru functiile biologice.
 Harta genetica consta in reprezentarea grafica a pozitiei genelor pe cromozomi, cu
stabilirea distantei dintre ele. Ea prezinta ordinea genelor si defineste pozitia unei
gene fata de alte gene situate pe acelasi cromozom. Distantele dintre gene sunt
exprimate in unitati de recombinare genetic (unitati de crossing-over), notate in
centi-morgani (unitate folosita in genetica pentru masurarea inlantuirii genetice,
cM).

Reprezentare grafică a cariotipului diploid uman idealizat, care arată organizarea genomului în
cromozomi
II. Studiul evolutiei genomului uman
Datorita geneticii umane si celei medicale se poate studia genomul uman in
conditii normale si patologice. Cercetarile de genetica umana au stabilit atat
determinismul unor caractere fenotipice normale, cat si determinismul unor
maladii sau boli genetice. Acestea pot fi determinate de o singura pereche de gene
(boli monogenice) sau de mai multe perechi de gene (boli poligenice). La acestea
mai intra bolile cromozomale, determinate de modificari in structura si numarul
cromozomilor.
Cercetarile facute au stabilit determinismul genetic in memoria, inteligenta,
comportamentul si temperamental unei persoane, aceste studii intrand in ramuri
ale geneticii precum ,,Genetica comportamentului “si ,,Psihologia genetica”.
Coeficientul de inteligenta este identificat atat de factorii genetici, cat si de mediul
ambient.
Datorita studierii genomului uman cercetatorii au putut intelege mai bine evolutia
omului de-a lungul miilor de ani si cum a capatat diversele caracteristici
fiziologice, morfologice si de comportament. Astfel, prin studiul genomurilor de la
diferite mamifere, printre care si cel uman, s-a observat ca aproximativ 5% din
genomul uman a fost conservat de-a lungul evolutiei de la divergenta liniilor
existente acum 200 de milioane de ani.
Prin compararea secventelor directe, genomul uman difera de cel al altor primate
precum cimpanzeul cu 1,23%. Aproximativ 20% din aceasta valoare este luata in
calcul la variatia fiecarei specii, lasand o divergenta de secventa de aproximativ
1,06% intre oameni si cimpanzei la genele comune. Totusi, aceasta diferenta de la
nucleotid la nucleotid nu se compara cu portiunea fiecarui genom care nu este
impartita de specii, incluzand in jur de 6% din genele functionale care sunt unice
fie oamenilor sau cimpanzeilor.
Aceste diferente care pot fi observate se datoreaza mai mult variatiei nivelului
genomului in numarul, functia si expresia genelor decat modificarilor secventei de
ADN a genelor comune. Spre exemplu, o gena tipica de codificare a proteinelor
de la om difera de cea a cimpanzeilor prin doua substitutii de aminoacizi, aproape
o treime din genele umane au exact aceeasi traducere proteica ca la cele de la
cimpanzeu. O alta diferenta este ca oamenii au 23 de cromozomi in timp ce
cimpanzeii, gorilele si urangutanii au 24. La om cromozomul 2 este echivalent cu
fuziunea cromozomilor 12 (2A) si 13 (2B) de la celelalte primate.

Compararea perechilor de cromozomi dintre om si cimpanzeu

Deasemenea simtul mirosului la om este mai slab dezvoltat decat la celelalte
mamifere, deoarece in timpul evolutiei au disparut 80 gene cu diferite roluri dintre
care 36 apartineau receptorilor olfactivi. Aceste pierderi sunt atribuite faptului ca
oamenii si alte primate au inceput sa vada cu ochii culorile din mediul
inconjurator, fapt ce a cauzat sa se piarda nevoia pentru un simt al mirosului
puternic. Pe baza studiilor genetice ale oamenilor, cercetatorii au raportat in
septembrie 2016 ca toti oamenii din lume care nu sunt de origine africana sunt
descendenti dintr-o populatie de oameni care a parasit continentul african acum
50-80 de mii de ani.
Prin analiza variatiei genomului mitocondrial uman s-a ajuns la concluzia ca toti
oamenii au un stramos recent comun pe linia maternala. Acest lucru s-a determinat
prin faptul ca ADN-ul mitocondrial are o rata de variatie mai mare decat ADN-ul
nuclear. Aceasta rata mare de mutatie poate fi folosita pentru a identifica originea
maternala. Studiul ADN-ului mitocondrial la diferite populatii de oameni a permis
identificarea cailor de migratie, precum migrarea nativilor americani din Siberia in
America de Nord acum 14 mii de ani sau migrarea populatiilor din Asia de Sud-
Est in Polinezia.
 Asemanarile genetice dintre oameni si unele specii de primate se datoreaza faptului
ca acestia au avut stramosi comuni care s-au separate acum milioane de ani. Ultimul
stramos comun al oamenilor, cimpanzeilor si gorilelor a trait acum 6 milioane de ani,
iar cel al urangutanilor a trait acum 12 milioane de ani, acest lucru arata ca primatele
africane sunt mai inrudite cu oamenii decat urangutanii sau alte specii de maimute.
Inafara de ADN-ul mitocondrial se mai folosesc si secventele cromozomului Y pentru
a studia demografia populatiilor antice. Aceste surse de ADN nu se recombina si de
cele mai multe ori sunt mostenite de la un singur parinte, cu o singura exceptie in
ADN-ul mitocondrial.

III. Cercetari facute de alte grupuri

Pe langa cercetarea sponzorita de guvernul american, au fost facute si studii private

de catre alte organizatii. In 1998 cercetatorul american Craig Venter si compania
sa ,,Celera Genomics” au inceput sa studieze genomul uman folosind doar un buget
de 300 de milioane de dolari. Proiectul a putut sa progreseze mult mai repede si cu
mai putine costuri, deoarece corporatia a putut sa foloseasca informatiile publicate de
catre cercetatorii sponsorizati de catre guvern, aceste informatii fiind facute publice.
Initial compania a dorit sa obtina brevet de inventie pentru 200-300 de gene dintre
genele studiate de ei, dar mai tarziu a dorit sa aiba proprietate intelectuala asupra a
100-300 de structuri studiate. In cele din urma, au fost depuse cereri preliminare
de brevet pentru 6500 de gene intregi sau partiale. Spre deosebire de proiectul
sponsorizat de guvern care isi publica zilnic noile datele cercetate, Celera isi
publica datele anual si nu permiteau redistribuirea sau folosirea acestora in scopuri
stiintifice. Din cauza acestor motive cercetatorii sponzorizati de guvern au fost
obligati sa publice prima versiune a schemei genomului uman.
In martie 2000 presedintele Bill Clinton a anuntat ca studiile facute asupra
genomului uman vor fi facute publice, permitandu-le tuturor cercetatorilor sa le
foloseasca, astfel ca, pe data de 7 iulie 2000 grupul de Bioinformatica a
Genomului de la Universitatea din California a publicat pe internet prima verisune
a schemei genomului impreuna cu cercetarile facute la acel moment. Comunitatea
stiintifica a downloadat in total 500 de GB de informatii de pe serverul facultatii
in primele 24 de ore de acces gratis si nerestrictionat. Din cauza acestui lucru
valoarea actiunilor companiei Celera au scazut drastic, iar sectorul biotehnologic a
pierdut in valoare 50 de miliarde de dolari in doua zile.
In ianuarie 2008 a fost lansat un proiect intitulat ,,Proiectul a 1000 de genomuri” ,
acesta era un efort de cercetare international cu rolul de a crea un catalog detaliat
al variatiei genetice umane. Pe parcursul a trei ani cercetatorii de la Institutul
Sanger, Institutul de Genomica de la Beijing si Institutul National de cercetare al
genomului uman din Maryland au planuit sa secventieze genomurile a cel putin
1000 de persoane.
Din participanti anonimi cercetatorii au ales persoane din diferite grupuri entice si
pe o perioada de trei ani au secventiat genomurile acestor persoane, folosind
metode si aparatura moderna, care sunt mai rapide si mai ieftine. Aproape 10
miliarde de baze au fost secventiate in fiecare zi pe o perioada de doi ani, fiind
secventiati mai mult de doi genomi umani la fiecare 24 de ore.
Acest set de date de secvente cuprinde sase trilioane de baze de ADN, de 60 de ori
mai multe date de secventa decat cele publicate in bazele de date in ultimii 25 de
ani. S-a estimat ca proiectul ar fi costat in jur de 500 de milioane de dolari daca s-
ar fi folosit tehnologiile standard de secventiere a ADN-ului, dar datorita
dezvoltarii tehnologiilor de secventiere mai putin costisitoare proiectul a ajuns sa
coste in jur de 30-50 de milioane de dolari. In 2010 proiectul a iesit din faza de
testare, iar in 2012 au fost secventiate genomurile a 1092 de persoane, anuntul
fiind publicat in revista ,,Nature’’.
Locatiile probelor luate de la diferite grupuri etnice, fiecare cerc reprezinta numarul de secvente
aflate
IV. Concluzii

Disponibilitatea fata de public a secventei complete a genomului uman a reprezentat un moment foarte
important atat pentru comunitatea stiintifica, cat si pentru intreaga societate. In anii de dupa finalizarea
proiectului, baza de date a genomului uman impreuna cu alte resurse disponibile publicului au permis
identificarea diferitelor varietati de gene care sunt asociate cu diferite boli. Acest lucru a permis
diagnosticarea mai obiectiva si mai precisa a unei persoane, in unele cazuri chiar inainte ca aceasta sa
prezinte simptome clinice asociate cu o anume boala.
Pe langa domeniul medical, studiul genomului uman a revolutionat domeniul criminalisticii, permitand
identificarea persoanelor care au comis crime prin analiza diferitelor substante si amestecuri biologice
precum saliva, sange, amprente si fire de par. Guvernele unelor tari chiar au instituit o politica de
recoltare a probelor de ADN de la diferite persoane condamnate si stocarea acestora intr-o baza de date
pentru a descuraja aceste persosane de a mai comite alte crime. Un studiu din 2017 a aratat ca aceasta
metoda este foarte eficienta si nu este la fel de costisitoare ca aplicarea metodelor traditionale de
respectare a legii precum perioada de supraveghere de dupa eliberarea conditionata. Deasemenea acest
lucru poate fi folosit pentru a exonora persoanele care au fost condamnate pentru o crima pe care nu au
comis-o.
  In ciuda acestor aspecte pozitive, au aparut diferite probleme de natura legala, etica, sociala si politica
legate de cunoasterea sporita a genomului uman care ar putea fi folosite pentru a face discriminare fata
de alte persoane. Astfel in 1990 s-a infiintat ,,Programul de Implicatii etice, legale si sociale” cu scopul
de a rezolva problemele de acest gen create de cercetarile genomului uman. Majoritatea oamenilor s-a
temut ca aceste cunostinte ii vor face pe angajatori sa nu angajeze persoane ale caror gene arata ca sufera
probleme de sanatate si ca nu isi vor permite asigurari de la companiile de sanatate.