Cancerul este o boală genetică

- Modificarile genetice au fost citate in toate cazurile de cancer

- Cancerul este cauzat de o acumulare de variații ale genomului.
- O singură mutație nu este suficientă pentru a induce formarea
cancerului.
- Dar, înainte de a putea începe să înțelegem cum cancerul este o boală
genetică
Charles Darwin
• Publica in 1859 On the Origin of Species by Means of Natural
Selection
• Lucrarea exercita un profund efect asupra conceptiilor in ceea ce
priveste originea vietii pe pamant, evolutia complexitatii organismelor
precum si relatiile dintre specii

Genetica - recapitulare
• O genă a fost descrisă pentru prima dată de Gregor Mendel, fost
călugăr austriac și cunoscut ca tatăl geneticii.
• El a studiat plantele de mazăre, le-a studiat forma, culoarea și
înălțimea lor și și-a publicat descoperirile pentru prima dată în
1866;
Gena
• Cuvântul "genă", a fost folosit
prima data si inventat în 1909
de Wilhelm Johannsen, un
botanist englez.
• provine din limba greaca, genos =
origine, și este folosit de mai
multe discipline, gentica,
genetica moleculara, biologie,
genetica populatiilor,
epigenetica, oncologie
Gena
• În biologia moleculară, gena
se descrie ca o regiune a
ADN-ului care codifică un
produs funcțional. Ceea ce
înțelegem prin produs
funcțional este ARN sau
proteină.
• Totalitatea genelor din
organism = genom = 25 000
gene
ADN – Watson - Creek
• acid dezoxiribonucleic și este prezent în nucleul majorității celulelor din
corp.
• ADN oferă instrucțiuni pentru toate procesele corpului și este alcătuit din
baze care se leagă între ele pentru a forma o scară răsucită, care este
cunoscută sub numele de dubla helix. Pirimidina, T, se leagă de adenină, A,
iar C, citozina, se leagă de guanină, G.
• De fiecare dată când o celulă se divide, trebuie să-și reproducă ADN-ul
pentru a transmite mesajele celulelor sale fiice.
Cromozomii
• Într-un singur nucleu al unei celule, este cuprins 1,5 -1,8 m de ADN. Cum
poate fi ambalat atât de mult ADN într-o zonă atât de mică, fără a se
încurca și rupe în timpul replicării?
• prin împachetarea ADN-ului în cromozomi; exista a 22 de autozomi si doi
heterozomi (cromozomi sexuali X, Y).
• Există două seturi pentru fiecare număr de cromozomi. Acest lucru se
datorează faptului că oamenii sunt diploizi, au două copii ale fiecărei
gene: maternă și una paternă.
 Cum ajunge informatia sa fie codificata genetic
• La fiecare diviziune celulara se face o copie ADN care se transmite
celulei fiice
• Codul ADN se transcrie in ARN
• Copia acestui cod este translatata intr-o proteina
• ADN –ul este localizat in nucleu, unde este protejat; cu exceptia
perioadei de diviziune; din aceasta cauza nu exista atatea mutatii cat
ne-am astepta
• Apoi proteina este exportata in citoplasma
Expresia genelor
• Deci, cum fac diferite tipuri de celule lucruri diferite? De ce o celulă
oculară nu este o celulă hepatică? Amintiți-vă că fiecare celulă din
corp conține același tip de ADN. Modul în care o celulă oculară și o
celulă hepatică sunt diferite, se datorează faptului că, deși fiecare
celulă are același ADN, doar un subset de gene sunt apoi transcrise în
ARN, iar acest lucru este descris în domeniul epigeneticii.
Expresia genelor
• Strada = genele ADN
• Traficul = expresia genelor
• Semaforul = reglarea
procesului care gene sunt
transcrise in ARN in fiecare
celula (reglarea epigenetica)
 Cancerul este o boala genetica
• Cancerul este cauzat de o acumulare a unor materaile genetice daunatoare
• O singura mutatie nu produce cancer
• Marea majoritate a genelor din genom este aceeași de la o persoană la alta
(99,5%) . Restul de 0,5%, este foarte variabil în populația umană. Această
variație este foarte mică, doar una sau câteva baze ale ADN-ului variază la o
anumită locație. Și acestea sunt cunoscute pentru polimorfisme sau
polimorfisme cu nucleotide unice numite și SNP.
• Variația genomului nostru explică individualitatea noastră. Descrie de ce
arătăm diferiți unul de celălalt, de ce arătăm ușor diferiți de părinți sau copii
și nimeni nu împărtășește copia exactă a ADN-ului fiecaruia.
Mutatia
• Reprezinta o variatie genetica nefavorabila care creste riscul
dezvoltarii unei boli sau cancerului.
• Mutația reprezintă o schimbare în cadrul structurii ADN-ului sau ARN-
ului, produse fie în cadrul meiozei, fie din cauza unui agent extern,
• Exista gene care predispun la un risc de a dezvolta cancer:
- Oncogene (promoveaza cancerul)
- Gene supresoare (protejeaza organismele de cancer)
Clasificarea mutatiilor
• mutații gametice (germinale) - modificări de ADN în celule destinate să
devină gamet sau zigot, care ulterior se propagă la individul întreg, și, din
această cauză, și numai în acest mod, se pot transmite la descendenți.
Orice mutație la organisme monocelulare are rolul mutației gametice.
• mutații somatice - modificări de ADN în celule somatice, care formează
țesuturile organismului. Variațiile la țesuturile somatice nu se propagă la
multe alte celule, și nu ajung în alte țesuturi (excepție - cancer). Aceste
mutații există până la moartea celulei și nu se transmit la descendenți.

Mutațiile gametice reprezintă motorul evoluției, pe când mutațiile somatice

sunt importante pentru studierea procesului îmbătrânirii și a cancerului.
 Mutatii somatice
• Nu pot fi transmise la descendenti
• Un mare numar de factori sunt
consdierati cancerigeni:
- Factori intrinseci (genetici, imunologici,
hormonali, substante chimice din
organism:-grasimi, vitamine, etc.)
- Factori externi (fizici: radiatii UV,
ionizante; chimici: poluanti, insecticide,
pesticide, tutun; biologici: virusuri ADN
sau ARN, etc.).
Paradoxul lui Peto - 1995
• De fiecare data cand celele prolifereaza riscul de eroare la momentul
replicarii ADN creste
• Deci cu cat un organism traieste mai mult si este mai mare se produc mai
multe mitoze; DAR nu inseamna ca va creste riscul de cancer
• Mai important este timpul de expunere la agentul carcinocenetic
• Balena albastra este un animal de dimensiuni consideralbile cu o spernata
de viata mare si care rar moare din cauza cancerului
• Aceasta se datoreaza mecanismelor naturale de protectie : controlul
proliferarii celulare, activitatii supresoare tumorale, stabilitatii genomului
• Sunt de ex soarecii predispusi la cancer spre deosebire de cartita care nu
preezinta cancer
Gene implicate in cancer
• Oncogene – promoveaza cancerul
In celulele normale – 0
In celule canceroase - numeroase
• Gene supresoare – protejeaza impotriva cancerului
In celulele normale – bine reprezentate
In celulele canceroase – slab reprezentate
Mecanisme genetice
• Activarea mutatiilor la nivelul oncogenelor = tumorogeneza
• Inactivarea mutatiilor la nivelul genelor supresoare = tumorogeneza
• La fiecare diviziune celulara ADN – ul se va replica; pot apsre erori = 1
mutatie la fiecare 10 miliarde baze perechi
• Oamenii au doua copii a fiecarei gene (diploid), una de origine materna si
una de origine paterna
• Chiar daca una dintre copii sufera o mutatie cealalta poate opera normal
• ca o gena sa induca cancerul ambele copii trebuie sa fie afectate; astfel
poate fi afectata prin mutatie sau poate fi afectata expresia ADN-ului.
Mecanisme genetice
• Pentru a se dezvolta un cancer
necesita mai multe mutatii la nivelul
mai multor gene
• Pentru a supravietui o celula
canceroasa trebuie sa depaseasca
mai mute bariere de reglare:
proliferare, supravietuire,
comunicare
• Pentru a deveni canceroasa o celula
trebuie sa acumuleze mutatii (minim
6-7 mutatii in diferite gene)
Mecanisme genetice

• instabilitatea genomului – poate

supravietui si divide cu o rata mai
mare a mutatiilor decat celula
normala.
• In celula normala o eroare de
replicare a ADN –ului poate
declansa apoptoza (moartea
programata celulara)
• In celula canceroasa in cazul unei
erori de replcare a ADN – ului
celula continua sa se divida, astfel
mutatiile se acumuleaza si cresc in
genomul celulei canceroase