Legea 254

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Lege nr.

254/2013
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 514 din 14 august 2013
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Titlul I - Dispozitii generale
Legalitatea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 1

Executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate se realizeaza in conformitate cu
dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi.
Temeiul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 2

(1) Pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor
judecatoresti definitive.
(2) Retinerea se executa numai in temeiul ordonantei prin care s-a dispus aceasta masura, potrivit
dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) Arestul la domiciliu se executa numai in temeiul incheierii dispuse de judecatorul de drepturi
si libertati, de judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de instanta de judecata, potrivit
dispozitiilor Codului de procedura penala.
(4) Arestarea preventiva se executa numai in baza mandatului de arestare preventiva, emis
potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
Scopul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 3

(1) Scopul executarii pedepselor si a masurilor educative privative de libertate este prevenirea
savarsirii de noi infractiuni.
(2) Prin executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate se urmareste
formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si
fata de munca, in vederea reintegrarii in societate a detinutilor sau persoanelor internate.
Respectarea demnitatii umane Art. 4

Pedepsele si masurile privative de libertate se executa in conditii care sa asigure respectarea
demnitatii umane.
Interzicerea supunerii la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente
Art. 5
(1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse sau a unei alte
masuri privative de libertate la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele
tratamente.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.
Interzicerea discriminarii Art. 6

(1) In timpul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate este interzisa orice forma
de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie
ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa,
infectie HIV/SIDA sau pentru alte temeiuri de acelasi fel.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.
Exercitarea drepturilor Art. 7

Detinutii isi exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor care au fost interzise,
potrivit legii, prin hotararea definitiva de condamnare, precum si a celor a caror neexercitare sau
exercitare restransa rezulta inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a
sigurantei detinerii.
Titlul II - Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate
Desemnarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si a grefierului Art. 8

(1) Presedintele curtii de apel in a carei raza teritoriala functioneaza un penitenciar, un centru de
retinere si arestare preventiva, un centru de arestare preventiva, un centru educativ ori un centru
de detentie desemneaza, anual, unul sau mai multi judecatori de supraveghere a privarii de
libertate, de la instantele din raza curtii de apel.
(2) Presedintele curtii de apel desemneaza, in aceleasi conditii, unul sau mai multi judecatori
supleanti, care isi vor exercita atributiile de supraveghere a executarii pedepselor si a masurilor
privative de libertate pe durata imposibilitatii exercitarii acestora de catre judecatorul titular.
(3) Desemnarea judecatorilor de supraveghere a privarii de libertate si a supleantilor se face in
baza acordului prealabil scris al acestora, cu precadere dintre judecatorii care, anterior, au avut
aceeasi calitate ori au exercitat atributii in cadrul compartimentului de executari penale al
instantei.
(4) Presedintele curtii de apel desemneaza, anual, grefieri si grefieri supleanti, pentru asigurarea
desfasurarii activitatii la biroul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.
Activitatea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 9

(1) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate supravegheaza si controleaza asigurarea
legalitatii in executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, prin exercitarea
atributiilor stabilite prin prezenta lege. Pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea
executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte
activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.
(2) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate exercita urmatoarele atributii

administrative si administrativ-jurisdictionale:
a) solutioneaza plangerile detinutilor privind exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege;
b) solutioneaza plangerile privind stabilirea si schimbarea regimurilor de executare a pedepselor
si a masurilor educative privative de libertate;
c) solutioneaza plangerile detinutilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare;
d) participa la procedura refuzului de hrana;
e) participa, in calitate de presedinte, la sedintele comisiei pentru liberare conditionata;
f) exercita orice alte atributii prevazute de prezenta lege.
(3) Atributiile administrativ-jurisdictionale se exercita in cadrul procedurilor speciale prevazute
in prezenta lege si se finalizeaza printr-un act administrativ-jurisdictional, denumit incheiere.
(4) In exercitarea atributiilor sale, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate audia
orice persoana, poate solicita informatii ori inscrisuri de la administratia locului de detinere,
poate face verificari la fata locului si are acces la dosarul individual al detinutilor, la evidente si
orice alte inscrisuri sau inregistrari necesare pentru exercitarea atributiilor prevazute de lege.
(5) Incheierile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate devenite executorii, precum si

dispozitiile scrise date administratiei locului de detinere in procedura refuzului de hrana, potrivit
legii, sunt obligatorii.
(6) Administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului de retinere si arestare preventiva,
centrului de arestare preventiva, centrului educativ si centrului de detentie pune la dispozitia
judecatorului un spatiu amenajat. Ministerul Justitiei asigura dotarea spatiului cu mijloacele
materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii acestuia.
Titlul III - Executarea pedepselor privative de libertate
Capitolul I - Organizarea executarii pedepselor privative de libertate
Administratia Nationala a Penitenciarelor Art. 10

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica cu personalitate juridica, in
subordinea Ministerului Justitiei, avand ca scop coordonarea si controlul activitatii unitatilor care
se organizeaza si functioneaza in subordinea sa.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc
prin hotarare a Guvernului.
(3) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este asigurata de un director general,
numit prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator
secundar de credite.
(5) Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din subventii acordate de la
bugetul de stat si din venituri proprii.
Penitenciarele Art. 11
(1) Pedeapsa detentiunii pe viata si a inchisorii se executa in locuri anume destinate, denumite
penitenciare.
(2) Penitenciarele se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt in
subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Organizarea si functionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei
Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare, in raport cu regimurile de executare a
pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate si cerintele speciale de
protectie a anumitor categorii de detinuti.
(5) Penitenciarul in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate se
stabileste de Administratia Nationala a Penitenciarelor. La stabilirea penitenciarului se are in
vedere ca acesta sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate,
tinandu-se seama si de regimul de executare, masurile de siguranta ce trebuie luate, nevoile de
reintegrare sociala identificate, sex si varsta.
Penitenciarele speciale Art. 12

(1) Pentru anumite categorii de detinuti se pot infiinta penitenciare speciale, in conditiile art. 11
alin. (2) si (3).
(2) Penitenciarele speciale sunt:
a) penitenciare pentru tineri;
b) penitenciare pentru femei;
c) penitenciare-spital.
(3) In conditiile art. 11 alin. (2) si (3), se pot stabili penitenciare cu rol de coordonare a
penitenciarelor dintr-o zona geografica.
(4) Atributiile penitenciarelor cu rol de coordonare a penitenciarelor dintr-o zona geografica se
stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Sectiile speciale de arestare preventiva Art. 13

In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva, prin decizie a
directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Sectiile speciale de executare a masurilor educative privative de libertate Art. 14

Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, se stabilesc
penitenciarele in care vor functiona sectii speciale pentru continuarea executarii masurii
educative privative de libertate.
Capitolul II - Siguranta penitenciarelor
Conditii generale Art. 15

(1) Siguranta detinerii se refera la totalitatea activitatilor desfasurate de administratia
penitenciarului in scopul impunerii unor restrictii in ceea ce priveste libertatea de miscare a
detinutilor, astfel incat sa previna savarsirea de noi infractiuni, sa fie impiedicata sustragerea lor
de la executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, precum si pentru protejarea
vietii, integritatii corporale si sanatatii acestora, a personalului locului de detinere si a oricaror
alte persoane.
(2) Activitatile desfasurate de administratia penitenciarului pentru realizarea sigurantei detinerii
constau in luarea masurilor de paza, escortare, insotire si supraveghere, in scopul mentinerii
ordinii si disciplinei in randul detinutilor.
(3) Masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin
ordin al ministrului justitiei.
(4) Penitenciarele dispun de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice necesare
pentru supravegherea si controlul perimetrelor, spatiilor interioare si cailor de acces, precum si
de armamentul si munitia necesare.
(5) In cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul penitenciarelor sau
pun in pericol viata ori integritatea corporala a persoanelor sau securitatea bunurilor si care
depasesc posibilitatile de interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Ministerul
Afacerilor Interne acorda, la solicitare, sprijinul necesar.
Utilizarea mijloacelor de imobilizare Art. 16

(1) Folosirea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare nu este permisa decat in situatii in care
alte masuri de mentinere a ordinii si disciplinei in randul detinutilor nu au dat rezultate intr-una
dintre urmatoarele situatii:
a) pentru a impiedica evadarea in timpul deplasarii detinutilor;
b) pentru a proteja detinutii de autovatamare sau pentru a preveni vatamarea altor persoane ori
producerea de pagube;
c) pentru restabilirea ordinii si disciplinei, ca urmare a opunerii sau impotrivirii detinutilor la o
dispozitie a organelor judiciare sau personalului locului de detinere.
(2) Mijloacele de imobilizare ce pot fi folosite in scopul prevazut la alin. (1) se stabilesc prin
regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3).
(3) Folosirea mijloacelor de imobilizare este permisa numai pe durata pentru care aceasta este
strict necesara.
(4) Folosirea mijloacelor de imobilizare se face gradual, fara a depasi nevoile reale de
imobilizare a detinutilor si inceteaza de indata ce scopul interventiei a fost realizat.
(5) Utilizarea mijloacelor de imobilizare trebuie autorizata in prealabil de catre directorul
penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu permite acest lucru, situatie care este de
indata adusa la cunostinta directorului.
(6) Organele judiciare apreciaza cu privire la aplicarea, mentinerea sau indepartarea mijloacelor
de imobilizare, pe durata prezentei detinutilor in fata acestora.
Masuri in caz de evadare Art. 17

(1) In cazul producerii unei evadari, in sensul art.285 din Codul penal, administratia
penitenciarului anunta de indata organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne pentru
luarea masurilor in vederea urmaririi si prinderii detinutului, furnizand acestora datele si
informatiile necesare.
(2) Personalul locului de detinere poate desfasura activitati de cautare a persoanei aflate in
situatia prevazuta la alin. (1) pe o durata ce nu poate depasi 24 de ore, cu exceptia situatiilor in
care exista date precise, informatii ori indicii despre aceasta.
Controlul antiterorist si de specialitate la intrarea in locul de detinere Art. 18

(1) Toate persoanele si bagajele aflate asupra acestora, precum si mijloacele de transport care au
acces in penitenciar sunt supuse controlului de specialitate si antiterorist.
(2) Controlul de specialitate cuprinde toate activitatile desfasurate de personal pentru stabilirea
calitatii persoanelor care au acces in locul de detinere si pentru descoperirea si ridicarea
obiectelor interzise a se afla in posesia, folosinta sau pastrarea detinutilor.
(3) Controlul antiterorist cuprinde toate activitatile desfasurate de personal, folosind mijloacele
tehnice din dotare, pentru descoperirea de armament, munitie, substante explozive, alte materiale
sau subansamble care pot contribui la fabricarea de arme sau bombe artizanale.
(4) Accesul persoanelor si al mijloacelor de transport in penitenciar se face cu acordul
directorului acestuia, cu exceptia categoriilor de persoane stabilite prin regulamentul prevazut la
art. 15 alin. (3), ale caror prerogative permit intrarea in penitenciar.
Perchezitionarea detinutilor Art. 19

(1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situatiilor de risc, precum si pentru ridicarea
obiectelor interzise, detinutii sunt supusi perchezitiei.
(2) Perchezitia este actiunea prin care se realizeaza un control amanuntit asupra detinutilor,
echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de detinere si tuturor locurilor unde
acestia au acces.
(3) Perchezitia se efectueaza de catre persoane de acelasi sex cu detinutii perchezitionati si in
conditii in care sa nu fie afectata demnitatea detinutilor.
(4) Desfasurarea perchezitiei corporale amanuntite se realizeaza cu respectarea dreptului
persoanei perchezitionate la viata intima.
(5) Perchezitiile asupra cavitatilor corporale ale detinutilor pot fi realizate numai de catre
personalul medical.
(6) Perchezitionarea bagajelor si a bunurilor personale se face in prezenta persoanei in cauza sau
a altui detinut, atunci cand aceasta nu este prezenta.
(7) Tipurile perchezitiei, modalitatile de efectuare, asigurarea tehnico-materiala necesara
efectuarii acesteia, precum si documentele ce se intocmesc cu acest prilej se stabilesc prin
Confiscarea bunurilor si sumelor de bani Art. 20

(1) Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra detinutilor, cu prilejul perchezitiilor, se
confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac
venit la bugetul de stat.
(2) Procedura de valorificare si de distrugere a bunurilor confiscate se stabileste prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Portul armelor de foc Art. 21

(1) Portul si uzul armelor de foc sau al altor arme neletale este permis personalului care asigura
paza penitenciarelor sau executa misiuni de paza si escortare a detinutilor in afara
penitenciarelor, in cazurile si conditiile prevazute de lege.
(2) Portul si uzul armelor de foc sau al altor arme neletale este interzis in sectorul de detinere,
astfel cum este definit prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, cu exceptia unor incidente
critice definite in regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3), cazuri in care se delimiteaza vizibil
un perimetru interior.
(3) In indeplinirea atributiilor ce ii revin, personalul din penitenciare poate folosi mijloacele
tehnice din dotare, in conditiile legii.
Recoltarea de probe biologice Art. 22

In cazul in care exista indicii ca un detinut a consumat substante stupefiante, alcool ori substante
toxice sau a ingerat fara prescriptie medicala medicamente de natura a crea tulburari de
comportament, directorul penitenciarului dispune, cu avizul judecatorului de supraveghere a
privarii de libertate, ca acesta sa fie supus recoltarii probelor biologice prin mijloace noninvazive
ale corpului, in vederea testarii, in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
Cazarea temporara in camera de protectie si supravegherea detinutilor prin intermediul camerelor

de luat vederi Art. 23
(1) Daca exista indicii ca un detinut intentioneaza sa recurga la acte de autoagresiune sau de
suicid, sa raneasca o alta persoana, sa distruga bunuri ori sa tulbure in mod grav ordinea,
directorul penitenciarului poate dispune ca acesta sa fie cazat individual intr-o incapere anume
destinata si amenajata.
(2) Pe perioada cazarii in camera de protectie, detinutul este observat permanent prin intermediul
camerelor de luat vederi.
(3) Masura prevazuta la alin. (1) poate fi luata pana la incetarea starii care a generat-o, dar nu
mai mult de 24 de ore.
(4) In ipoteza cazarii in camera de protectie pentru prevenirea autoagresiunii ori suicidului,
personalul medical are obligatia de a monitoriza si evalua starea detinutului, ori de cate ori este
necesar, dar nu mai putin de o data la 4 ore.
(5) Pe perioada cazarii in camera de protectie, detinutul este consiliat psihologic.
(6) Detinutii cazati in camera de protectie servesc masa si isi satisfac necesitatile fiziologice in
alt spatiu decat cel in care sunt cazati.
Detinutii care prezinta risc Art. 24

Detinutilor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului li se aplica masuri de paza,
supraveghere si escortare sporite, fara a le fi afectate drepturile prevazute de prezenta lege.
Cazarea pe durata cercetarii disciplinare Art. 25

Pe durata cercetarii disciplinare, directorul penitenciarului poate dispune preventiv, din motive
de siguranta, cazarea intr-un alt spatiu de detinere a detinutului cercetat pentru comiterea unei
abateri disciplinare.
Informarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 26

Folosirea mijloacelor de imobilizare si a armamentului, cazarea temporara a detinutului in
camera de protectie si supravegherea prin intermediul camerelor de luat vederi sunt aduse, in
scris, la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.
Supravegherea electronica la distanta Art. 27

(1) Detinutii pot fi supravegheati electronic la distanta.
(2) Categoriile de detinuti si cazurile in care pot fi supravegheati electronic la distanta se
Protectia martorilor amenintati si detinutilor vulnerabili Art. 28

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a
asigura, in conditiile legii, protectia si asistenta martorului amenintat sau vulnerabil, care executa
o pedeapsa sau o masura privativa de libertate.
(2) Protectia si asistenta detinutilor vulnerabili se asigura in conditiile prevazute la alin. (1).
(3) Criteriile privind vulnerabilitatea si masurile de protectie se stabilesc prin regulamentul de
aplicare a prezentei legi.
Audierile prin videoconferinta Art. 29
(1) In cazul in care un detinut urmeaza sa fie audiat in cadrul unei proceduri prevazute de
prezenta lege de catre personalul sau judecatorul de supraveghere a privarii de libertate din alt
penitenciar decat cel in care se afla detinutul, audierea poate avea loc prin videoconferinta. In
cazul in care un detinut urmeaza sa fie audiat in cadrul oricarei proceduri judiciare sau al unei
proceduri prevazute de prezenta lege, audierea poate avea loc prin videoconferinta.
(2) Directorul penitenciarului in care se afla detinutul primeste cererea de audiere si este
competent sa dispuna asupra datei de realizare a acesteia.
(3) Audierea prin videoconferinta se desfasoara potrivit regulamentului de aplicare a prezentei
legi.
(4) Daca detinutul este asistat de un aparator, ales sau numit din oficiu, administratia
penitenciarului va permite accesul acestuia in camera de videoconferinta, alaturi de persoana pe
care o reprezinta.
(5) Dispozitiile alin.(4) se aplica in mod corespunzator si traducatorului sau interpretului.
(6) Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in cazul detinutilor aflati in
sectiile exterioare ale unui penitenciar, centre de retinere si arestare preventiva, centre educative
sau centre de detentie, precum si in cazul altor proceduri judiciare din alte materii in masura in
care audierea prin videoconferinta este posibila din punct de vedere tehnic.
Capitolul III - Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Art. 30

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care
stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv
si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de
prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigura respectarea si protejarea
vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor condamnate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa
cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.
Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate Art. 31

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, in ordinea descrescatoare a
gradului de severitate, urmatoarele:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul
de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor si
de desfasurare a activitatilor, precum si cu conditiile de detentie.
Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor

privative de libertate Art. 32
(1) In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul
penitenciarului, care este si presedintele comisiei, seful serviciului sau biroului pentru aplicarea
regimurilor si seful serviciului sau biroului educatie ori seful serviciului sau biroului asistenta
psihosociala.
(2) Secretariatul comisiei prevazute la alin. (1) se asigura de catre seful serviciului sau biroului
evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate isi
desfasoara activitatea, de regula, o data pe saptamana.
Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 33

(1) Dupa terminarea perioadei de carantina si observare prevazuta la art.44, persoanei
condamnate careia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu regimul de
executare corespunzator cuantumului pedepsei pe care o executa, potrivit art. 34 alin. (1), art. 35
alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 38 alin. (1).
(2) In cazul persoanelor initial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplica de la momentul
primirii mandatului de executare a pedepsei, pana la prima intrunire a comisiei prevazute la art.
32.
(3) Aplicarea regimului provizoriu se face in baza deciziei directorului penitenciarului, care este
executorie si definitiva.
(4) Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate si arestate preventiv in alta
cauza se suspenda pana la incetarea arestului preventiv. Pe perioada de suspendare se aplica
regimul specific arestatilor preventiv.
Regimul de maxima siguranta Art. 34

(1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa
detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 13 ani, precum
si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire si procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta persoana
condamnata pentru siguranta penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(3) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana
condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat
inferior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse
unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual,
presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in
grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua, in
conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta Art. 35

(1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) care au implinit varsta de 65 de ani;
b) femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c) persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii
grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) executa pedeapsa privativa de libertate in
regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. b) si c) executa pedeapsa privativa
de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de
maxima siguranta.
(3) La data incetarii cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maxima siguranta, situatia
persoanei condamnate este analizata in conditiile art.40.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplica persoanelor condamnate care prezinta risc pentru siguranta
penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor si procedurii de evaluare a riscului prevazute
de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Regimul inchis Art. 36

(1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 3
ani, dar care nu depaseste 13 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului,
precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina
includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de
severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in
comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in
grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si pot
desfasura activitati educative si culturale in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere
continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica persoanelor condamnate, altele
decat cele din regimul de maxima siguranta, transferate temporar intr-un alt penitenciar, pentru
prezentarea in fata organelor judiciare.
(6) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica detinutilor internati in penitenciare-
spital si in infirmeria penitenciarului.
Regimul semideschis Art. 37

(1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai
mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca
grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se
pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, presteaza munca si
desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta
sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, sub supraveghere, in grupuri,
in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei, in conditiile stabilite
prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si
desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala
moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, sub
supraveghere inclusiv electronica, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei
legi.
Regimul deschis Art. 38

(1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult
un an.
includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat superior ca grad de severitate,
in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot
deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot
desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala,
moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, fara
supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate in comisia prevazuta la art. 32,
numai daca se impune schimbarea regimului de executare intr-unul superior ca grad de
severitate.
Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 39

(1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre comisia
prevazuta la art. 32 la prima intrunire a acesteia, dupa terminarea perioadei de carantina si
observare sau dupa aplicarea regimului provizoriu.
(2) La stabilirea regimului de executare se au in vedere urmatoarele criterii:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) varsta si starea de sanatate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv in perioadele de detentie
anterioare;
f) nevoile identificate si abilitatile persoanei condamnate, necesare includerii in programe
educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta munca si de a participa la activitati
educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase,
instruire scolara si formare profesionala.
(3) Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica
persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de
exercitare a acesteia. Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana
condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in
termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a
pedepselor privative de libertate.
(4) Plangerea nu suspenda executarea hotararii comisiei.
(5) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a
privarii de libertate.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile
de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevazuta
la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei
condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(9) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de
libertate de la penitenciarul a carui comisie a stabilit regimul de executare.
(10) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana
condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei
circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(11) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat
incheierea.
(12) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile
de la primirea acestora.
(13) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(14) Contestatia se judeca, in sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate si a administratiei
penitenciarului.
(15) Persoana condamnata si administratia penitenciarului pot depune memorii si concluzii
scrise.
(16) Persoana condamnata este adusa la judecata doar la solicitarea instantei, in acest caz fiind
audiata.
(17) Asistenta juridica nu este obligatorie. In cazul in care procurorul si reprezentantul
administratiei penitenciarului participa la judecata, acestia pun concluzii.
(18) Instanta se pronunta prin sentinta definitiva, in sedinta publica.
(19) Sentinta se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 40

(1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de comisia
prevazuta la art. 32.
(2) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia ca, dupa executarea a 6 ani si 6 luni, in cazul
pedepselor cu detentiunea pe viata, si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea, precum
si in situatia prevazuta la art. 35 alin. (3), sa analizeze conduita persoanei condamnate si
eforturile pentru reintegrare sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei
condamnate, sub semnatura.
(3) Comisia prevazuta la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maxima siguranta in regim
inchis in cazul persoanelor condamnate care au implinit varsta de 65 de ani.
(4) In activitatea sa, comisia tine cont si de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de
evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat
inferior ca grad de severitate se poate dispune, tinandu-se seama de natura si modul de savarsire
a infractiunii, daca persoana condamnata:
a) a avut o buna conduita, stabilita prin raportare la recompensele acordate si sanctiunile aplicate
si nu a recurs la actiuni care indica o constanta negativa a comportamentului;
b) a staruit in munca sau s-a implicat activ in activitatile stabilite in Planul individualizat de
evaluare si interventie educativa si terapeutica.
(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se
poate dispune, in orice moment al executarii pedepsei, daca persoana condamnata a comis o
infractiune sau a fost sanctionata disciplinar pentru o abatere disciplinara foarte grava sau pentru
mai multe abateri disciplinare grave.
(7) Daca persoana condamnata a fost inclusa in categoria celor cu grad de risc pentru siguranta
penitenciarului, in conditiile art. 34 alin. (1) teza finala, se dispune schimbarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate in regimul de maxima siguranta.
(8) Hotararea comisiei prevazute la art. 32, prin care se dispune mentinerea sau schimbarea
regimului de executare, cuprinde si termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an.
(9) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia de a analiza, periodic, situatia persoanei
condamnate, la implinirea termenului stabilit conform prevederilor alin. (8).
(10) In cazul in care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de executare in conditiile
alin. (7), trecerea in regimul imediat inferior ca grad de severitate, potrivit art.31, se poate face
numai dupa executarea fractiunilor prevazute la alin. (2) sau, dupa caz, la implinirea termenului
stabilit la alin. (8).
(11) Hotararea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se
comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului
de exercitare a acesteia. Impotriva hotararii comisiei, persoana condamnata poate formula
plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la
care i s-a comunicat hotararea.
(12) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere
a privarii de libertate.
(13) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10
zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele
solutii:
a) admite plangerea, dispunand asupra modificarii regimului de executare stabilit de comisia
prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
(14) Prin incheiere, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate fixeaza termenul de
reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii hotararii
comisiei prevazute la art. 32.
(16) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
libertate de la penitenciarul a carui comisie a dispus mentinerea sau schimbarea regimului de
executare.
(18) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate persoana
incheierea.
(21) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(22) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.
Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 41

(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de
comisia prevazuta la art. 32, in functie de durata condamnarii, conduita, personalitatea, gradul de
risc, varsta, starea de sanatate, nevoile identificate si posibilitatile de reintegrare sociala a
persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute la alin. (1), in
activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-
religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Activitatile prevazute la alin. (2) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si
asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea, dupa caz, a consilierilor de
probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii
civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata, specialistii serviciului de educatie si asistenta
psihosociala intocmesc un Plan individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica,
in care consemneaza activitatile si programele recomandate, in functie de riscurile si nevoile
identificate.
Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in cazul tinerilor Art.

42
(1) Tinerii condamnati sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale
educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala, in functie de varsta si de personalitatea
fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate care nu au implinit
varsta de 21 de ani.
(2) La mutarea intr-un penitenciar de adulti a tinerilor condamnati, sunt reevaluate nevoile de
educatie si asistenta psihosociala ale persoanei condamnate.
(3) Programele speciale prevazute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie
si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a
voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Dispozitiile art. 57 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate
prevazute la alin. (1).
Capitolul IV - Conditiile de detentie
Primirea persoanelor condamnate Art. 43

(1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face oricand, pe baza mandatului de
executare a pedepsei privative de libertate, dupa stabilirea identitatii acestora. Persoanele
condamnate se depun in penitenciarul cel mai apropiat de locul in care acestea au fost arestate
sau detinute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separatiei pe
sexe si pe varste, respectiv majori sau minori.
(2) Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a
pedepselor privative de libertate, in conditiile si cu documentele prevazute in regulamentul de
aplicare a prezentei legi, constituite intr-un dosar.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de
barbati.
(4) Indata dupa primirea in penitenciar, persoana condamnata are dreptul de a incunostinta
personal sau de a solicita administratiei sa incunostinteze un membru al familiei sau o alta
persoana desemnata de aceasta, despre penitenciarul in care se afla.
(5) Administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei condamnate
dispozitiile alin.(4), precum si de a consemna intr-un proces-verbal modul in care s-a realizat
incunostintarea.
(6) Daca persoana condamnata nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a incunostinta
sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al carui
cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa
beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine ori a reprezentantei organizatiei
internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei
astfel de organizatii.
(7) Masurile ce se dispun la primirea in penitenciar a persoanelor condamnate sunt realizate in
urmatoarea ordine:
a) efectuarea perchezitiei corporale amanuntite;
b) intocmirea unui inventar al bunurilor personale;
c) efectuarea unui examen clinic general de catre personalul de specialitate al penitenciarului, al
carui rezultat este consemnat in fisa medicala;
d) prelevarea amprentelor, urmand ca aceste date sa fie transmise si stocate pe suport hartie in
dosarul individual al persoanei condamnate si in format electronic in baza de date nationala de
comparare a amprentelor;
e) fotografierea, in vederea operationalizarii documentelor de evidenta;
f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor
condamnate, precum si cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri si sanctiuni
disciplinare care pot fi aplicate;
g) intervievarea, in vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.
(8) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana ori nu se
poate exprima, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a
informatiilor prevazute la alin. (4), intocmindu-se un proces-verbal in acest sens.
(9) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, informarea prevazuta la alin.
(4) se poate face in limba lor materna.
(10) In cazul in care persoana condamnata prezinta dizabilitati, administratia penitenciarului
dispune masurile necesare executarii, de catre aceasta, a pedepsei, in conditii care sa respecte
demnitatea umana.
Perioada de carantina si observare Art. 44

(1) Dupa primirea in penitenciar, persoanele condamnate se repartizeaza in sectia de carantina si
observare, pentru o perioada de 21 de zile.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, in raport de sex si varsta,
precum si de alte cerinte legale, de ordine interioara sau de siguranta.
(3) In perioada de carantina si observare se desfasoara activitati de evaluare si interventie initiala,
se efectueaza examene medicale si se dispun masuri de informare si documentare, sub paza si
supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Transferarea persoanelor condamnate Art. 45

(1) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a stabilirii provizorii a
regimului de executare, se dispune de catre directorul penitenciarului, conform profilarii
penitenciarelor stabilite prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
(2) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a stabilirii sau schimbarii
regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive intemeiate, se
dispune, la propunerea comisiei prevazute la art. 32 sau la cererea persoanei condamnate, cu
avizul comisiei prevazute la art. 32, de catre directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
(3) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, daca este necesara activitatii unui
organ judiciar, se dispune, la solicitarea organului judiciar, de catre directorul penitenciarului iar,
in cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare in aceeasi perioada de
timp, transferarea temporara se dispune de catre directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor dispune transferarea
temporara in situatia prevazuta la alin. (3), tinand cont de urmatoarele criterii:
a) cauzele penale in care, pentru persoanele condamnate, au fost emise mandate de arestare
preventiva;
b) cauzele penale au prioritate fata de cauzele civile;
c) instantele judecatoresti au prioritate fata de celelalte organe judiciare;
d) gradul de jurisdictie a organului judiciar care instrumenteaza cauza;
e) netransferarea ar afecta grav urmarirea penala sau judecata.
(5) Cu ocazia primirii citatiei de catre persoana condamnata in cadrul unei proceduri judiciare
declansate de aceasta, in masura in care condamnatul contesta initierea acestui demers judiciar,
cererea condamnatului de nerecunoastere sau de retragere a cererii urmeaza a fi transmisa de
indata, prin grija administratiei penitenciarului, instantei sau parchetului investit.
(6) Transferarea detinutilor in centrele de retinere si arestare preventiva ce functioneaza in
subordinea Ministerului Afacerilor Interne, necesara activitatii organelor judiciare, se face cu
aprobarea directorului penitenciarului si informarea judecatorului de supraveghere a privarii de
libertate. Perioada si motivele de transfer fac parte din adresa scrisa si semnata, dupa caz, de sefii
Inspectoratului General al Politiei Romane, inspectoratelor judetene de politie, directorul general
al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al Directiei Generale Anticoruptie,
avizata de procuror. La expirarea perioadei, detinutul este depus la penitenciarul de unde a fost
transferat.
(7) Dispozitiile art. 43 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.

(8) Este interzisa transferarea in penitenciare, pentru o perioada mai mare de 10 zile, a
persoanelor care executa masura educativa a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru
de detentie. Dispozitiile art. 36 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
Transportarea persoanelor condamnate Art. 46

(1) Transportarea persoanelor condamnate se realizeaza cu respectarea cerintelor de aerisire si
iluminare, precum si a celor privind siguranta mijloacelor de transport, in conditii care sa nu
produca acestora suferinte fizice umilitoare.
(2) Atunci cand persoanele condamnate sunt transferate intr-un penitenciar sau in alte locuri,
acestea sunt expuse cat mai putin privirii publice.
(3) Cheltuielile de transport sunt suportate de administratia penitenciarului sau de autoritatea care
organizeaza si raspunde pentru transportarea persoanelor condamnate.
(4) Transportarea persoanelor condamnate de la un penitenciar la altul se face in baza unui grafic
aprobat de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Modul de executare a pedepselor privative de libertate de categoriile speciale de persoane

condamnate Art. 47
(1) Femeile condamnate executa pedeapsa separat de barbatii condamnati.
(2) Tinerii condamnati executa pedeapsa separat de condamnatii cu varsta mai mare de 21 de ani
sau in locuri de detinere speciale.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor dispune masuri specifice pentru protectia sanatatii
fizice si psihice a persoanelor cu dizabilitati.
Cazarea persoanelor condamnate Art. 48

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor ia toate masurile necesare pentru cresterea
progresiva a numarului spatiilor de cazare individuala.
(2) Reamenajarea spatiilor de detinere existente si construirea spatiilor de detinere noi se fac cu
respectarea prevederilor alin.(1) si a recomandarilor internationale, in special a Comitetului
European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.
(3) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.
(4) Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate dispun de iluminat
natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.
(5) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se
stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
(6) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat si cazarmamentul stabilit prin
decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(7) Conditiile de cazare in penitenciare-spital trebuie sa respecte normele sanitare stabilite de
Ministerul Sanatatii.
(8) In cazul in care capacitatea legala de cazare a penitenciarului este depasita, directorul
acestuia are obligatia de a informa directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor in vederea transferarii persoanelor condamnate in alte penitenciare. Directorul
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor stabileste daca transferul se impune, cu
precizarea penitenciarelor in care se transfera persoanele condamnate.
Tinuta persoanelor condamnate Art. 49

(1) Persoanele condamnate poarta tinuta civila decenta, indiferent de regimul de executare a
pedepselor privative de libertate.
(2) In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila personala si nici de
mijloace financiare suficiente, tinuta civila se asigura gratuit de catre administratia
penitenciarului.
(3) Normele de echipare si durata de folosinta a tinutei asigurate de administratia penitenciarului
sunt stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
Alimentatia persoanelor condamnate Art. 50

(1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate pentru prepararea, distribuirea si
servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei, in functie de varsta, starea de sanatate,
natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de catre persoana
condamnata printr-o declaratie pe proprie raspundere.
(2) Persoanele condamnate au acces la apa potabila.
(3) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc, dupa consultarea unor specialisti in
nutritie, prin ordin al ministrului justitiei.
Ascultarea persoanelor condamnate de catre autoritati ale statului Art. 51

(1) Ascultarea persoanelor condamnate in penitenciare se poate face de catre reprezentanti ai
structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cu aprobarea sau in baza delegatiei semnate de
procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, ori, dupa caz, de catre sefii
structurilor din cadrul Politiei Romane, Politiei de Frontiera Romane, Directiei Generale
Anticoruptie, cu functie de reprezentare pana la nivel de sef birou.
(2) Ascultarea persoanelor condamnate in incinta penitenciarului se poate face si de catre:
a) procuror, in exercitarea atributiilor de serviciu, pe baza imputernicirii conducatorului
institutiei;
b) senatori sau deputati ai Parlamentului Romaniei, cu imputernicire din partea comisiei din care
fac parte;
c) europarlamentari, cu imputernicire din partea comisiei din care fac parte;
d) reprezentantii serviciilor de probatiune, in exercitarea atributiilor de serviciu;
e) orice alta persoana abilitata prin lege, imputernicita de conducatorul institutiei din care face
parte;
f) persoane care desfasoara activitati liberale, care reprezinta autoritatile statului.
(3) Identitatea si calitatea persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) se dovedesc cu actul de
identitate si legitimatia de serviciu.
(4) Ascultarea persoanelor condamnate in situatiile prevazute la alin. (1) si (2) se face in conditii
de confidentialitate.
(5) Prevederile art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.
Documente privind decesul si afectarea grava a sanatatii si integritatii corporale a persoanelor

condamnate Art. 52
(1) In cazul decesului unei persoane condamnate, administratia penitenciarului instiinteaza de
indata judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, parchetul si Administratia Nationala a
Penitenciarelor, familia persoanei decedate, o persoana apropiata acesteia sau, dupa caz,
reprezentantul legal.
(2) Efectuarea autopsiei medico-legale si eliberarea certificatului medical constatator al decesului
sunt obligatorii.
(3) Sotul/sotia sau o ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de
acestea are acces la dosarul individual, certificatul medical constatator al decesului si orice alt act
privitor la decesul persoanei condamnate si poate obtine, la cerere, contra cost, fotocopii ale
acestora.
(4) Inhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau alte persoane apropiate
acesteia. In absenta lor sau in caz de refuz, inhumarea persoanei decedate se face de catre
primaria din localitatea in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.
(5) In cazul prevazut la alin. (4), in vederea inhumarii, se inmaneaza certificatul medical
constatator al decesului si certificatul de deces in original.
(6) In cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de munca sau
a unei boli profesionale survenite in timpul executarii pedepsei privative de libertate, urmasii
acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.
(7) In cazul in care persoanei condamnate i-a fost afectata in mod grav sanatatea ori integritatea
corporala, personalul medical are obligatia de a intocmi un referat medical, consemna in fisa
medicala cele constatate, precum si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau
cu orice alta agresiune si de a anunta conducerea unitatii. Dispozitiile art. 72 alin.(4) si (5) se
aplica in mod corespunzator.
(8) In cazul prevazut la alin.(7), administratia penitenciarului instiinteaza, de indata, judecatorul
de supraveghere a privarii de libertate, parchetul si Administratia Nationala a Penitenciarelor,
familia persoanei condamnate, o persoana apropiata acesteia sau, dupa caz, reprezentantul legal.
(9) Administratia penitenciarului are obligatia de a instiinta, de indata, familia persoanei
condamnate sau o persoana apropiata acesteia, atunci cand persoanei condamnate i-a fost
afectata in mod grav sanatatea ori integritatea corporala sau este transferata intr-o institutie
medicala pentru tratarea unei boli psihice. Instiintarea se face cu acordul persoanei condamnate,
daca acesta poate fi exprimat.
Punerea in libertate Art. 53

(1) Punerea in libertate se dispune, de indata, la expirarea duratei pedepsei inchisorii, la data
ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea conditionata, precum si la orice alta
data hotarata de organele judiciare competente, in situatiile anume prevazute de lege, cu
precizarea in registrul de evidenta a executarii punerii in libertate, prin indicarea datei si orei de
iesire din penitenciar. Administratia penitenciarului comunica punerea in libertate organului
judiciar care a dispus masura si, daca este cazul, celui care controleaza executarea masurilor de
supraveghere si obligatiilor dispuse potrivit Codului penal.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a comunica, persoanei vatamate, punerea in
libertate a detinutului la data executarii in intregime a pedepsei, in conformitate cu dispozitiile
art. 404 alin. (6) din Codul de procedura penala, la datele de contact furnizate de persoana
vatamata in cursul procesului penal si transmise distinct de instanta de executare odata cu
transmiterea hotararii de condamnare si a mandatului de executare. In cazul in care punerea in
libertate a faptuitorului are loc inainte de implinirea termenului de executare a pedepsei sau a
masurilor preventive privative de libertate, informarea partii vatamate o realizeaza organul
judiciar care a dispus liberarea sau dupa caz, instanta de executare. In cazul permisiunii de iesire
din penitenciar, al desfasurarii activitatilor de catre detinutii din regim deschis, care se
deplaseaza neinsotit in exteriorul locului de detinere, precum si in situatia producerii unei
evadari, informarea partii vatamate o realizeaza organul de politie sesizat de catre administratia
locului de detinere.
(3) La punerea in libertate, persoanei condamnate i se efectueaza un examen clinic general,
rezultatul examenului inscriindu-se in fisa medicala a persoanei condamnate, i se restituie
bunurile si actele personale si ii sunt prelevate probe biologice, in conditiile legii, in vederea
introducerii profilelor genetice in sistemul national de date genetice judiciare.
(4) In situatia in care persoanele condamnate nu dispun de mijloace banesti la punerea in
libertate si au domiciliul sau resedinta in Romania, Administratia Nationala a Penitenciarelor va
asigura acestora contravaloarea transportului pana la domiciliu sau resedinta, la nivelul tarifelor
practicate de Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R S.A.
Refuzul de hrana Art. 54

(1) In situatia in care o persoana condamnata intentioneaza sa refuze hrana, anunta verbal sau in
scris agentul supraveghetor si inainteaza acestuia eventuale cereri scrise cu privire la motivele
refuzului de hrana.
(2) In cazul in care exista indicii ca persoana condamnata nu se alimenteaza, insa aceasta nu
anunta verbal sau in scris ca refuza hrana, agentul supraveghetor va constata din oficiu aceasta
situatie.
(3) Despre aspectele prevazute la alin. (1) sau (2), agentul supraveghetor instiinteaza de indata
seful sectiei de detinere, care asculta persoana condamnata si ia masurile care se impun, daca
aspectele invocate intra in aria sa de competenta. In cazul in care persoana condamnata isi
mentine hotararea de a refuza hrana, seful sectiei informeaza directorul si medicul
penitenciarului.
(4) Daca persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate in regimul inchis sau de
maxima siguranta, seful sectiei dispune cazarea acesteia la infirmerie ori intr-o alta camera de
detinere, singura sau impreuna cu alte persoane aflate in procedura prevazuta de prezentul
articol, in vederea supravegherii atente si monitorizarii medicale, fara a avea asupra sa produse
alimentare si din tutun.
(5) Daca persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate in regimul semideschis
sau deschis, seful sectiei dispune cazarea acesteia la infirmerie, in vederea supravegherii atente si
monitorizarii medicale, fara a avea asupra sa produse alimentare si din tutun.
(6) Daca persoana condamnata cazata in conditiile alin. (4) si (5) refuza sa primeasca 3 mese
consecutive, seful sectiei sesizeaza directorul penitenciarului.
(7) Directorul penitenciarului asculta persoana condamnata si instiinteaza judecatorul de
supraveghere a privarii de libertate, daca aceasta isi mentine hotararea, cu precizarea motivelor
refuzului de hrana. Din momentul instiintarii judecatorului de supraveghere a privarii de
libertate, se considera ca persoana condamnata se afla in refuz de hrana.
(8) Daca aspectele sesizate de persoana condamnata vizeaza aspecte in legatura cu dispozitiile
art. 39, 40, 56 si 104, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate are obligatia de a asculta
persoana condamnata, urmand a solutiona, prin incheiere, aspectele sesizate.
(9) Daca aspectele sesizate de persoana condamnata nu vizeaza aspecte in legatura cu dispozitiile
art. 39, 40, 56 si 104, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana
condamnata.
(10) In urma ascultarii, daca persoana condamnata isi mentine refuzul de hrana, judecatorul de
supraveghere a privarii de libertate poate face propuneri directorului penitenciarului.
(11) In cazurile prevazute la alin. (3), (7)-(9), daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie,
se consemneaza despre acest lucru intr-un proces-verbal.
(12) Administratia penitenciarului are obligatia de a transfera temporar persoana aflata in refuz
de hrana intr-o institutie medicala din reteaua medicala a Ministerului Sanatatii si de a instiinta
familia persoanei condamnate sau o persoana apropiata acesteia, in cazul in care persoanei
condamnate ii este afectata in mod grav sanatatea ori integritatea corporala datorita refuzului de a
se alimenta.
(13) Daca persoana condamnata declara in fata judecatorului de supraveghere a privarii de
libertate ca renunta la refuzul de hrana, este incunostintat directorul penitenciarului.
Incetarea refuzului de hrana Art. 55

Incetarea refuzului de hrana a persoanei condamnate are loc in urmatoarele situatii:
a) declaratie scrisa sau verbala;
b) acceptarea hranei, care este oferita zilnic, la orele fixate, de administratia penitenciarului;
c) constatarea faptului ca s-a alimentat, in mod direct ori pe baza investigatiilor sau
determinarilor clinice de specialitate.
Capitolul V Drepturile persoanelor condamnate
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate Art. 56

(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ingradita decat in limitele si in
conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de
catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de
supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de
masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul
de supraveghere a privarii de libertate.
(4) In cazul in care persoana condamnata este transferata la un alt penitenciar, judecatorul de
supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana in cauza, in conditiile art. 29, sau
poate solicita ascultarea acesteia de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la
noul loc de detinere, care inainteaza declaratia luata.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte
persoane din sistemul penitenciar, in vederea aflarii adevarului.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere
motivata, in termen de 15 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, in tot sau in parte, si dispune anularea sau modificarea masurii luate de catre
administratia penitenciarului ori obliga administratia penitenciarului sa ia masurile legale care se
impun;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila,
dupa caz;
libertate de la penitenciarul care a dispus masurile cu privire la exercitarea drepturilor.
incheierea.
(12) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.
Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor condamnate Art. 57

(1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele condamnate este asigurata de
judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, care desfasoara activitati in domeniul
protectiei drepturilor omului, pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele
condamnate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute la alin. (2) si
persoanele condamnate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase Art. 58

(1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor
condamnate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credintelor religioase, fara a aduce atingere
libertatii credintelor religioase ale celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri
religioase organizate in penitenciare, pot primi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot
procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.
Dreptul la informatie Art. 59

(1) Dreptul persoanelor condamnate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi
ingradit.
(2) Accesul persoanelor condamnate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile
legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a lua
toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la
informatiile de interes public pentru persoanele condamnate.
(4) Dreptul persoanelor condamnate la informatii de interes public este asigurat si prin publicatii,
emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate.
(5) Persoanelor condamnate li se va permite sa comunice cu mass-media, cu respectarea
masurilor de siguranta din penitenciar si doar daca nu exista motive intemeiate care sa interzica
acest lucru din ratiuni ce tin de protectia partii vatamate, a altor persoane condamnate sau a
personalului penitenciarului.
Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal Art. 60

(1) Persoana condamnata, aparatorul acesteia sau oricare alta persoana, cu acordul scris al
persoanei condamnate, are acces la dosarul individual.
(2) Persoana condamnata poate obtine, la cerere, contracost, intr-un numar de exemplare
justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.
(3) Daca persoanele condamnate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute
la alin.(2) sunt suportate de catre administratia locului de detinere.
(4) Sunt considerate persoane fara mijloace banesti, persoanele condamnate care nu au sau nu au
avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in fisa contabila nominala sau in contul
personal. Sumele cheltuite de administratia penitenciarului pentru exercitarea dreptului la
petitionare sau corespondenta se recupereaza ulterior de la persoana condamnata din sumele ce le
va detine in fisa contabila nominala sau in contul personal, in timpul executarii pedepsei.
(5) Aparatorul sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate poate obtine,
contracost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.
(6) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este solicitat de
organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate.
(7) Consultarea documentelor prevazute la alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate
de directorul penitenciarului.
(8) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate sunt confidentiale, potrivit legii.
Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea

pedepselor Art. 61
(1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea
pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia,
ordinele si deciziile emise in temeiul prezentei legi, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului
nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informatiile de interes public, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si regulamentul de ordine
interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor condamnate, in perioada de
carantina si observare dupa primirea in penitenciar.
(2) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana, nu se poate
exprima ori are deficiente de comunicare, administratia penitenciarului dispune masurile
necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (1), prin intermediul unei
persoane care poate comunica cu persoana condamnata.
(3) Textele prevederilor legale la care se face referire la alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor
condamnate, in penitenciare, in locuri accesibile.
(4) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, aducerea la cunostinta a
prevederilor mentionate la alin. (1) se poate face in limba lor materna.
Asigurarea exercitarii dreptului la asistenta juridica Art. 62

(1) Persoanele condamnate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare asigurarii dreptului la
asistenta juridica.
(2) Persoanele condamnate pot consulta avocati alesi de acestea, in orice problema de drept
deduse procedurilor administrative sau judiciare.
(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidentialitatii vizitei,
sub supraveghere vizuala.
Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta Art. 63

(1) Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta ale persoanelor condamnate sunt garantate.
(2) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata
autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor nationale si
internationale.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei si al
raspunsurilor la petitii, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea
obiecte a caror detinere este interzisa, plicurile sunt deschise, fara a fi citite, in prezenta
persoanei condamnate.
(4) Corespondenta si raspunsurile la petitii au caracter confidential si nu pot fi retinute decat in
limitele si in conditiile prevazute de lege.
(5) Corespondenta si raspunsurile la petitii pot fi retinute si predate celor in drept daca exista
indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana condamnata este instiintata in
scris, cu privire la luarea acestor masuri. Retinerea si predarea celor in drept a corespondentei si
a raspunsurilor la petitii in acest caz, se pot face numai pe baza dispozitiilor emise de catre
judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prevederile art. 147 din Codul de procedura
penala aplicandu-se in mod corespunzator.
Masuri pentru asigurarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta Art. 64

(1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta,
directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la
dispozitia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii
postale in interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale,
caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit, in interiorul penitenciarului, de o
persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsurile la petitii si corespondenta, adresate persoanelor condamnate, se predau de
indata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta
sunt suportate, de regula, de catre persoanele condamnate. In cazul in care aceste persoane nu
dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin
cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror
competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la
corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara
activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia
penitenciarului.
(6) Prevederile art. 60 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
Dreptul la convorbiri telefonice Art. 65

(1) Persoanele condamnate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice
instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub
supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are
obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice in interiorul
penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre
persoanele condamnate.
(4) Numarul si durata convorbirilor telefonice se stabilesc prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
Dreptul la comunicari on-line Art. 66

(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu
membrii de familie sau alte persoane.
(2) Categoriile de persoane condamnate, numarul si durata comunicarilor on-line, precum si
modalitatea de acordare a acestora se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Dreptul la plimbare zilnica Art. 67

Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic plimbarea in aer liber timp de minimum o ora,
in functie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate.
Dreptul de a primi vizite si dreptul de a fi informat cu privire la situatiile familiale deosebite Art.
68
(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub
supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(2) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(3) Durata si periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum si calitatea
persoanelor vizitatoare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite
ale aparatorului.
(5) Persoanele condamnate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care
le viziteaza.
(6) Persoanele condamnate sunt informate de catre administratia penitenciarului cu privire la
boala grava sau decesul sotului, sotiei sau al concubinului, concubinei, precum si al unei rude
apropiate, in cel mai scurt timp de la luarea la cunostinta, de catre administratia penitenciarului,
de evenimentul produs.
Dreptul la vizita intima Art. 69

(1) Pot beneficia de vizita intima persoanele condamnate care indeplinesc, cumulativ,
urmatoarele conditii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative
de libertate;
b) nu sunt in curs de judecata in calitate de inculpat;
c) exista o relatie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie sau,
dupa caz, o relatie de parteneriat similara relatiilor stabilite intre soti;
d) nu au beneficiat, in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire
din penitenciar;
e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime,
sau sanctiunea a fost ridicata;
f) participa activ la programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala ori la
munca.
(2) Persoana condamnata casatorita poate beneficia de vizita intima numai cu sotul sau sotia.
(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie sa fi avut o relatie similara relatiilor
stabilite intre soti anterior datei primirii in penitenciar.
(4) Dovada existentei relatiei de parteneriat se face prin declaratie pe propria raspundere,
autentificata de notar.
(5) Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime intre persoane condamnate, in conditiile
prezentului articol.
(6) Numarul, periodicitatea si procedura desfasurarii vizitelor intime se stabilesc prin
Dreptul de a primi, cumpara si a detine bunuri Art. 70
(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi.
(2) Numarul si greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumparate, pastrate
si folosite de catre persoanele condamnate, precum si procedura de primire, pastrare si folosire se
(3) Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila
nominala, ce se intocmeste la intrarea in penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestata, sumele
primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor
la primirea in penitenciar sunt evidentiate in fisa contabila nominala a persoanelor condamnate si
pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri
telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevazut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurari, in conditiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administratia penitenciarului, in conditiile art. 60 alin.
(3), art. 64 alin. (5) si art. 72 alin. (5);
g) cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate;
i) indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare.
Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri Art. 71

(1) Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri al persoanelor condamnate este garantat,
fara discriminare in ceea ce priveste situatia lor juridica. Dreptul la asistenta medicala include
interventia medicala, asistenta medicala primara, asistenta medicala de urgenta si asistenta
medicala de specialitate. Dreptul la ingrijiri include atat ingrijirile de sanatate, cat si ingrijirile
terminale.
(2) Asistenta medicala, tratamentul si ingrijirile in penitenciare se asigura, cu personal calificat,
in mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de cate ori este necesar.
(3) Persoanele condamnate beneficiaza in mod gratuit, potrivit legii, de ingrijiri, tratament
medical si medicamente.
(4) Serviciile de asistenta medicala, tratament, ingrijiri si medicamentele sunt asigurate din
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-cadru privind
conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale
Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unitatilor din sistemul administratiei
penitenciare, aprobate cu aceasta destinatie, si din alte surse, potrivit legii.
(5) Acordarea asistentei medicale, a tratamentului si a ingrijirilor persoanelor condamnate se fac
in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(6) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate poate solicita, contra cost, sa fie
examinata, la locul de detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatarile
medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in dosarul medical al persoanei
condamnate.
Examenul medical Art. 72
(1) Examenul medical al persoanelor condamnate se realizeaza la primirea in penitenciar si in
timpul executarii pedepsei privative de libertate, in mod periodic, dispozitiile art. 71 alin. (4)
aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate, cu asigurarea masurilor de
siguranta.
(3) In cazul in care constata urme de violenta sau persoana condamnata acuza violente, medicul
care efectueaza examenul medical are obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si
declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune si de a sesiza
de indata procurorul.
(4) In cazurile prevazute la alin. (3), persoana condamnata are dreptul de a solicita sa fie
examinata, in penitenciar, de un medic legist. Certificatul medico-legal se anexeaza la fisa
medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut la alin. (4) se suporta de catre
solicitant, cu exceptia situatiei in care nu are sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala
sau in contul personal. Sumele cheltuite in acest sens de administratia penitenciarului vor fi
recuperate, pe durata executarii pedepsei, de la persoana condamnata, in momentul in care in
contul personal sau in fisa contabila va exista disponibil.
(6) Cu ocazia primirii in penitenciar, dupa identificarea persoanei condamnate, daca aceasta
prezinta afectiuni medicale, penitenciarul adopta masurile necesare pentru asigurarea asistentei
medicale in reteaua medicala proprie sau a Ministerului Sanatatii.
Asistenta medicala in cazuri speciale Art. 73

(1) Femeile condamnate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si
postnatala, luandu-se masuri ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului, intr-o institutie
medicala specializata. Administratia penitenciarului ia masuri ca, in mod exceptional, persoana
condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an, si daca nu
este decazuta din drepturile parintesti.
(2) Administratia penitenciarului informeaza autoritatile competente in domeniul protectiei
copilului cu privire la nasterea copilului de catre o femeie condamnata, pentru a fi luate masurile
care se impun.
(3) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei,
familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(4) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijire potrivit alin. (3), acesta este incredintat,
potrivit legii, unei institutii specializate, instiintandu-se, in acest sens, autoritatile competente
pentru protectia copilului.
(5) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt
desemnate penitenciarele care asigura conditiile necesare pentru ca mama privata de libertate, la
solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la implinirea varstei de un an.
(6) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc
penitenciarele sau spitalele-penitenciar in care vor functiona sectii speciale de psihiatrie destinate
detinutilor cu tulburari psihice grave, inclusiv cele provocate de alcool sau alte substante
psihoactive.
(7) In sectiile speciale de psihiatrie se asigura, de catre personal specializat, tratamentul necesar
si desfasurarea programelor de interventie specifica detinutilor cu tulburari psihice grave, pentru
modificarea pozitiva a personalitatii si comportamentului acestora.
(8) Regimul aplicabil detinutilor in sectiile speciale de psihiatrie este cel prevazut la art. 36.
Dreptul la asistenta diplomatica Art. 74

(1) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa
reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi
vizitate de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de
confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute la alin. (1)
pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate,
care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular
in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau
internationala competenta si pot fi vizitate de reprezentantii acesteia, in conditii de
confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(4) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, sunt informate, la intrarea in
penitenciar, cu privire la posibilitatea continuarii executarii pedepsei privative de libertate in
statul de cetatenie.
(5) Persoanele condamnate care nu au cetatenie sau au alta cetatenie decat cea romana au dreptul
de a solicita acordarea unei forme de protectie in Romania, in conditiile legii. Cererile de azil
depuse de aceste persoane se transmit autoritatii desemnate pentru imigrari de catre administratia
penitenciarului, care va asigura accesul autoritatilor competente in domeniul azilului, pentru
efectuarea formalitatilor prevazute de lege.
Dreptul la incheierea casatoriei Art. 75

(1) Persoanele condamnate au dreptul la incheierea casatoriei in penitenciar, in conditiile legii.
Consimtamantul viitorilor soti este luat de catre ofiterul de stare civila din cadrul serviciului
public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, din cadrul primariei in a carei
raza administrativ-teritoriala se gaseste penitenciarul.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare incheierii
casatoriei.
(3) Dupa incheierea casatoriei, sotii pot beneficia de vizita intima, timp de 48 de ore, cu acordul
directorului penitenciarului.
(4) In cazul in care cei doi soti divorteaza si se recasatoresc intre ei, prevederile alin. (3) nu se
aplica.
(5) In actul de casatorie, la locul incheierii casatoriei, se inscrie localitatea in a carei raza
teritoriala este situat penitenciarul.
(6) Persoanele condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim semideschis sau
deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in localitatea in a carei raza
teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, si pot primi, in acest
scop, o permisiune de iesire din penitenciar de pana la 5 zile. Consimtamantul viitorilor soti este
luat de catre ofiterul de stare civila din cadrul serviciului public comunitar local de evidenta a
persoanelor sau, dupa caz, din cadrul primariei localitatii in care se incheie casatoria.
(7) Permisiunea de iesire din penitenciar prevazuta la alin. (6) se acorda de catre directorul
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevazute la art. 98
alin. (2).
Dreptul de a vota Art. 76
(1) Persoanele condamnate isi pot exercita dreptul de a vota, daca acesta nu a fost interzis prin
hotararea de condamnare.
(2) Administratia penitenciarului asigura persoanelor condamnate conditiile necesare exercitarii
dreptului la vot, potrivit legii.
(3) Seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor acorda scutire de la plata
cheltuielilor de producere si de eliberare a actelor de identitate, in situatia in care persoanele
condamnate nu dispun de mijloace financiare.
Dreptul la odihna si repausul saptamanal Art. 77

(1) Persoanelor condamnate li se asigura minimum 7 ore de somn pe zi.
(2) Persoanele condamnate care muncesc au dreptul la repaus saptamanal, potrivit legislatiei
muncii.
Dreptul la munca Art. 78

Persoanelor condamnate li se poate cere sa munceasca, in raport de tipul regimului de executare,
tinandu-se seama de calificarea, deprinderile si aptitudinile acestora, de varsta, starea de sanatate,
masurile de siguranta, precum si de programele destinate sprijinirii formarii profesionale a
acestora.
Dreptul la invatamant Art. 79

Persoanele condamnate pot fi incluse, in functie de posibilitatile penitenciarului, la cursuri de
instruire scolara sau universitare, in conditiile protocolului de colaborare incheiat cu Ministerul
Educatiei Nationale, tinandu-se cont de nevoile prioritare de interventie identificate, de starea de
sanatate, de tipul regimului de executare si de masurile de siguranta aplicate.
Dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare Art. 80

Persoanelor condamnate li se asigura dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de
cazare, conform art. 48-50.
Obligatiile persoanelor condamnate Art. 81

Persoanele condamnate au urmatoarele obligatii:
a) sa se supuna perchezitiei cu ocazia primirii in penitenciar, precum si pe parcursul executarii
pedepsei privative de libertate, ori de cate ori este necesar;
b) sa respecte regulile stabilite de administratia penitenciarului pe perioada cat au permisiune de
iesire din penitenciar sau in cazul desfasurarii de activitati, fara supraveghere, in exteriorul
penitenciarului;
c) sa se conformeze dispozitiilor date de organele judiciare;
d) sa respecte regulile de igiena individuala si colectiva in camera de detinere si in alte spatii
comune, precum si indicatiile medicului;
e) sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia penitenciarului si
bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca;
f) sa respecte programul zilnic;
g) sa respecte repartizarea pe camerele de detinere;
h) sa manifeste o atitudine cuviincioasa fata de orice persoana cu care intra in contact;
i) sa aiba o tinuta decenta, curata si ingrijita;
j) sa indeplineasca in bune conditii activitatile la care participa;
k) sa declare, conform realitatii, nivelul de instruire scolara sau pregatire profesionala;
l) sa respecte orice alta obligatie care rezulta din prezenta lege, din regulamentul de aplicare a
acesteia, din ordinele si deciziile emise in baza acestora si din regulamentul de ordine interioara
al penitenciarului.
Interdictiile persoanelor private de libertate Art. 82

Persoanelor condamnate le sunt interzise:
a) exercitarea sau incercarea de exercitare de acte de violenta asupra personalului, persoanelor
care executa misiuni in penitenciar sau care se afla in vizita, asupra celorlalte persoane
condamnate, precum si asupra oricaror alte persoane;
b) organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, razvratiri, acte de nesupunere pasive sau
active ori alte actiuni violente, in grup, de natura sa pericliteze ordinea, disciplina si siguranta
penitenciarului;
c) initierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea pedepselor privative de
libertate;
d) introducerea in penitenciar, producerea, detinerea, comercializarea sau consumul de
stupefiante, bauturi alcoolice ori de substante toxice sau ingerarea de medicamente fara
prescriptie medicala, de natura sa creeze tulburari de comportament;
e) sustragerea in orice mod de la executarea unei sanctiuni disciplinare;
f) instigarea altor persoane condamnate la savarsirea de abateri disciplinare;
g) stabilirea de relatii cu persoane condamnate sau persoane din interiorul ori exteriorul
penitenciarului, cu scopul de a impiedica infaptuirea justitiei sau aplicarea normelor regimului de
executare a pedepselor privative de libertate;
h) sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de munca ori apartinand
penitenciarului, personalului, persoanelor care executa activitati in penitenciar sau se afla in
vizita, precum si a bunurilor apartinand altor persoane, inclusiv celor condamnate;
i) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite spatii din penitenciar, stabilite prin
regulamentul de ordine interioara, precum si nerespectarea orei de revenire in penitenciar;
j) introducerea in penitenciar, procurarea, confectionarea, detinerea, schimbul, primirea,
utilizarea sau transmiterea de arme, materiale explozive, obiecte si substante care pun in pericol
siguranta penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor, bani, medicamente, telefoane mobile,
accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori, in alte conditii decat cele admise;
k) substituirea identitatii unei alte persoane;
l) impiedicarea, cu intentie, a desfasurarii programelor si activitatilor care se deruleaza in
penitenciar;
m) oferirea sau darea de bani ori alte foloase personalului penitenciarului;
n) obtinerea sau incercarea de obtinere, prin violenta, constrangere, promisiuni, servicii, cadouri
sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care executa
misiuni in penitenciar sau care se afla in vizita ori de la celelalte persoane condamnate, precum si
de la orice alta persoana;
o) comunicarea cu exteriorul penitenciarului, in alte conditii si prin alte metode decat cele
stabilite prin reglementarile in vigoare;
p) amenintarea personalului, a persoanelor care executa misiuni in penitenciar sau care se afla in
vizita, a celorlalte persoane condamnate, precum si a oricaror alte persoane;
q) utilizarea in mod necorespunzator sau in alte scopuri a bunurilor puse la dispozitie de
administratia penitenciarului;
r) tulburarea orarului zilnic sau a linistii, inclusiv dupa ora stingerii pana la desteptare;
s) exprimarea, in public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
s) impiedicarea sau incercarea impiedicarii aflarii adevarului in cazul incidentelor petrecute in
penitenciar;
t) desfasurarea de actiuni care urmaresc aducerea de prejudicii administratiei penitenciarului sau
altor persoane;
t) autoagresiunea in orice mod si prin orice mijloace;
u) practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obtine foloase;
v) fumatul in alte locuri decat cele permise;
x) orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnitatii umane prin
deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba,
religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta,
dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA, precum si orice alt criteriu care are
ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii in conditii de
egalitate a drepturilor fundamentale;
y) desfasurarea oricaror alte actiuni interzise prin prezenta lege.
Capitolul VI - Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
Regimul de prestare a muncii Art. 83

(1) Munca persoanelor condamnate in penitenciare se realizeaza:
a) in regim de prestari de servicii pentru persoane fizice sau persoane juridice, in interiorul ori
exteriorul penitenciarului;
b) in regie proprie;
c) pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;
d) in caz de calamitate;
e) in caz de voluntariat;
f) in alte cazuri, in conditiile legii.
(2) Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu persoane fizice
sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate in folosirea la munca a persoanelor
condamnate.
(3) In conditiile stabilite de regulamentul de aplicare a prezentei legi, se presteaza de catre
persoanele condamnate tipul de regim de munca prevazut la alin. (1) lit.a) e).
(4) Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei privative de libertate, a devenit
incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale, beneficiaza de pensie de
invaliditate, in conditiile legii.
(5) Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod corespunzator si
persoanelor condamnate.
(6) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii,
calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei privative de libertate sunt
recunoscute, in conditiile legii.
Munca prestata in cazuri speciale Art. 84

Femeile condamnate care sunt insarcinate, cele care au nascut in perioada executarii pedepsei
privative de libertate si au in ingrijire copii in varsta de pana la un an nu pot presta munca in
timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta risc pentru sanatatea sau
integritatea acestora.
Durata muncii prestate Art. 85

Durata muncii prestate de persoanele condamnate este cea prevazuta de legislatia muncii.
Plata muncii prestate Art. 86

(1) Veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestata nu constituie venituri
salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor
realizate de persoanele fizice.
(2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in
plata, in raport cu programul de munca.
(3) Munca prestata in conditiile art. 83 alin. (1) lit. c) - e) nu este remunerata.
Repartizarea veniturilor Art. 87

(1) Veniturile prevazute la art. 86 se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care se
afla persoana condamnata si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei
privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, la Trezoreria
Statului, urmand sa fie incasat in momentul punerii in libertate;
b) 60% din venit revine administratiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se
incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei condamnate
posibilitatea incheierii unui contract de asigurare privind contributia la bugetul asigurarilor
sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestata, pe perioada executarii pedepsei
privative de libertate. Plata contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat se poate face din
cota de 90% prevazuta la alin. (1) lit. a) repartizata pe numele persoanei condamnate.
(3) In cazul in care persoana condamnata a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au
fost achitate pana la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1)
lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.
Recuperarea pagubelor Art. 88

(1) Persoanele condamnate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor in penitenciar sau la
locul de munca.
(2) Prejudiciul cauzat administratiei penitenciarului se repara pe baza ordinului de imputare emis
de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
(3) Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie in termen de 15
de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in circumscriptia careia este situat penitenciarul.
Hotararea judecatoriei este definitiva.
(4) Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor
incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.
(5) Sumele stabilite si avansate de administratia penitenciarului in conditiile prevazute la alin.
(2), precum si la art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5), art. 72 alin. (5) se retin din cota de 90%
repartizata pe numele persoanei condamnate conform art. 87 alin. (1) lit. a).
Capitolul VII Activitatile educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala, instruirea
scolara, invatamantul universitar si formarea profesionala a persoanelor condamnate
Activitatile educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala Art. 89

(1) Activitatile educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala se organizeaza in fiecare
penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se desfasoara cu un numar corespunzator de specialisti:
educatori, preoti, agenti tehnici, monitori sportivi, precum si psihologi si asistenti sociali.
(3) Pentru fiecare persoana condamnata, la depunerea in penitenciar, in perioada de carantina si
observare, se realizeaza o evaluare multidisciplinara, din perspectiva educationala, psihologica si
sociala.
(4) Pentru persoanele condamnate, in functie de concluziile evaluarii prevazute la alin.(3), se
intocmeste Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica, cu respectarea
nevoilor prioritare de interventie si consultarea persoanei condamnate. Planul individualizat de
evaluare si interventie educativa si terapeutica se completeaza si se modifica ori de cate ori este
necesar.
(5) Includerea persoanelor condamnate in activitatile recomandate in Planul individualizat de
evaluare si interventie educativa si terapeutica se realizeaza tinand cont de nevoile identificate,
regimul de executare a pedepsei privative de libertate si momentul traseului executional.
(6) In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de
Administratia Nationala a Penitenciarelor, din subventii bugetare, venituri proprii, precum si din
sponsorizari sau donatii.
(7) Persoanele condamnate care muncesc pot participa la activitatile prevazute in prezentul
capitol, cu respectarea programului de munca.
(8) Conditiile privind organizarea si desfasurarea activitatilor educative, de asistenta psihologica
si asistenta sociala, instruire scolara, invatamant universitar si formare profesionala a persoanelor
condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
Instruirea scolara Art. 90

(1) In sistemul penitenciar se organizeaza cursuri de scolarizare pentru formele de invatamant
general obligatoriu si pot fi organizate cursuri si pentru alte forme de invatamant prevazute de
legea educatiei.
(2) Cursurile de scolarizare a persoanelor condamnate se organizeaza si se desfasoara in
conditiile stabilite de Ministerul Educatiei Nationale, impreuna cu Ministerul Justitiei, cu
personal didactic asigurat si salarizat de inspectoratul scolar, in conditiile legii, prin bugetele
unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala este situat penitenciarul.
(3) In continutul diplomelor nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor de scolarizare
in perioada executarii pedepsei privative de libertate.
(4) Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de catre Ministerul Educatiei Nationale
si Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Accesul la programe de studii universitare Art. 91

(1) Persoanele condamnate pot urma programe de studii universitare la distanta sau in forma
frecventei reduse.
(2) La programele de studii universitare in forma frecventei reduse pot participa numai
persoanele condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regimul deschis.
(3) Cheltuielile aferente accesului si participarii la programele de studii universitare sunt
suportate de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.
Formarea profesionala Art. 92

(1) Formarea profesionala a persoanelor condamnate se realizeaza, in functie de optiunile si
aptitudinile lor, prin programe de initiere, calificare, recalificare, perfectionare si specializare,
stabilite de administratia penitenciarului, in colaborare cu personalul specializat al agentiilor
pentru ocuparea fortei de munca, precum si cu alti furnizori de formare profesionala acreditati.
(2) In continutul certificatului de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea
cursurilor in perioada executarii pedepsei privative de libertate.
(3) Cursurile se organizeaza in spatii anume destinate din cadrul penitenciarelor sau ale
furnizorilor de formare profesionala acreditati, in conditiile stabilite prin acorduri incheiate intre
administratia penitenciarului si fiecare furnizor.
(4) Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul Educatiei Nationale,
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Administratia Nationala
a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
(5) Persoanele condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regimul deschis pot
participa, in exteriorul penitenciarului, la cerere, cu aprobarea directorului penitenciarului, si la
alte tipuri de formare profesionala decat cele prevazute la alin. (1).
(6) Cheltuielile legate de formarea profesionala prevazuta la alin. (5) sunt suportate de persoana
condamnata sau de alte persoane fizice sau juridice.
Dispozitii speciale privind femeile si tinerii condamnati Art. 93

(1) Femeilor si tinerilor condamnati li se asigura conditii pentru participarea la activitati
educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor.
(2) Dispozitiile art. 90-92 se aplica in mod corespunzator.
Dispozitii speciale privind persoanele condamnate care prezinta dizabilitati Art. 94

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului dispun masuri
specifice pentru protectia sanatatii fizice si psihice a persoanelor condamnate care prezinta
dizabilitati.
(2) Persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati li se asigura conditii pentru participarea la
activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-
religioase adecvate nevoilor si personalitatii lor, in functie de optiunile si aptitudinile lor.
(3) Activitatile de formare profesionala a persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati pot fi
organizate de administratia penitenciarului, in colaborare cu personalul specializat din cadrul
Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.
Capitolul VIII - Liberarea conditionata
Conditiile de acordare a liberarii conditionate Art. 95

Persoana condamnata poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei
privative de libertate, daca indeplineste conditiile prevazute la art. 99 sau, dupa caz, la art. 100
din Codul penal.
Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate si/sau a
instruirii scolare si formarii profesionale Art. 96
(1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si
formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum
urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de
munca;
b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile
de munca;
c) in cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 3 zile executate pentru doua
nopti de munca;
d) in cazul participarii la cursurile de scolarizare pentru formele de invatamant general
obligatoriu, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar;
e) in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare profesionala, se considera 20 de
zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera
30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate
sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.
Procedura de acordare a liberarii conditionate Art. 97

(1) Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute in Codul de procedura penala,
la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare conditionata.
(2) Comisia pentru liberare conditionata este alcatuita din judecatorul de supraveghere a privarii
de libertate, care este si presedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct
pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta
psihosociala si un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit
legii in circumscriptia caruia se afla penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigura de catre seful
serviciului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia formuleaza propuneri de liberare conditionata a persoanei condamnate, tinand seama
de:
a) fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata
ca executata, conform art. 96;
b) regimul de executare a pedepsei privative de libertate in care este repartizata;
c) indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare, in afara de cazul cand
dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
d) conduita persoanei condamnate si eforturile acesteia pentru reintegrare sociala, in special in
cadrul muncii prestate, a activitatilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, precum
si responsabilitatile incredintate, recompensele acordate si sanctiunile disciplinare aplicate;
e) antecedentele sale penale.
evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al
(5) Persoana condamnata este adusa in fata comisiei pentru liberare conditionata, cu exceptia
situatiilor in care prezinta afectiuni medicale confirmate de medic, care nu permit prezentarea sa.
In acest caz, persoana condamnata poate depune inscrisuri.
(6) Propunerea comisiei pentru liberare conditionata este cuprinsa intr-un proces-verbal motivat,
care cuprinde pozitia membrilor comisiei fata de propunerea de liberare.
(7) La procesul-verbal de propunere a liberarii conditionate se anexeaza, prin grija consilierului
de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia
caruia se afla penitenciarul, recomandarile cu privire la masurile de supraveghere si obligatiile
prevazute la art.101 din Codul penal care pot fi aplicate de catre instanta de judecata, in cazul in
care restul de pedeapsa ramas neexecutat la data liberarii persoanei condamnate este de 2 ani sau
mai mare.
(8) Dispozitiile alin. (7) nu se aplica persoanelor condamnate de cetatenie straina, fata de care s-a
dispus pedeapsa complementara prevazuta la art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.
(9) Persoana condamnata poate prezenta, in fata comisiei pentru liberare conditionata, dovezi ca
si-a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare ori s-a aflat in
imposibilitatea indeplinirii acestor obligatii.
(10) Procesul-verbal prevazut la alin. (6), impreuna cu documentele care atesta mentiunile
cuprinse in acesta, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, iar
procesul-verbal se comunica de indata persoanei condamnate.
(11) In cazul in care comisia pentru liberare conditionata constata ca persoana condamnata nu
intruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (6)
fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. In
cazul in care cererea de liberare conditionata este formulata inainte de indeplinirea conditiei
privind indeplinirea fractiunii prevazute de Codul penal, iar perioada ramasa de executat pana la
implinirea acestei fractiuni este mai mare de un an, termenul stabilit de comisie va fi data
implinirii fractiunii prevazute de Codul penal. In cazul in care perioada ramasa de executat pana
la implinirea acestei fractiuni este mai mica de un an, termenul fixat de comisie poate depasi data
implinirii fractiunii prevazute de Codul penal, dar nu poate fi mai mare de un an. Totodata,
comisia comunica, de indata, procesul-verbal persoanei condamnate, care are posibilitatea ca, in
termen de 3 zile de la aducerea la cunostinta, sub semnatura, sa se adreseze, cu cerere de liberare
conditionata, judecatoriei in circumscriptia careia se afla penitenciarul.
(12) Metodologia de lucru a comisiei pentru liberare conditionata este stabilita prin regulamentul
de aplicare a prezentei legi.
(13) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a
propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei
condamnate sau poate solicita copii ale actelor si documentelor din acesta.
Capitolul IX - Recompense, abateri si sanctiuni disciplinare
Tipurile recompenselor Art. 98

(1) Persoanelor condamnate care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in
cadrul activitatilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si
asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele
recompense:
a) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;
b) suplimentarea numarului convorbirilor on-line;
c) suplimentarea drepturilor la pachete si/sau vizite;
d) suplimentarea dreptului la vizita intima, cu indeplinirea conditiilor prevazute la art. 69, cu
exceptia alin. (1) lit. d);
e) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de
zile pe an;
g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de
zile pe an.
(2) Recompensele prevazute la alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de o comisie formata din
director, care este si presedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim
penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, la propunerea
personalului care desfasoara activitati directe cu persoanele condamnate, cu avizul sefului sectiei
unde sunt detinute. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numita in acest sens de
directorul penitenciarului.
(3) Recompensele prevazute la alin. (1) lit. f) si g) pot fi acordate de catre directorul general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevazute la alin. (2).
(4) Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de iesire din
penitenciar nu poate depasi 30 zile, in situatia schimbarii regimului de executare a pedepselor
privative de libertate.
(5) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor poate dispune, in situatii
temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia prevazuta la alin. (2).
Permisiunea de iesire din penitenciar Art. 99

(1) Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata, in conditiile art. 98, in urmatoarele
cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate, in vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea in
libertate;
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;
c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului sau sotiei, unui copil, parinte, frate
sau sora ori bunic sau bunica.
(2) Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute la alin. (1)
lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in
regim inchis.
(3) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevazute
la alin.(1) lit.a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de
libertate in regim semideschis.
(4) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile
prevazute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa
privativa de libertate in regim deschis.
(5) Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut la alin. (1) lit. e), poate fi
acordata, pe o durata de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, cu exceptia celor care
executa pedeapsa privativa de libertate in regim de maxima siguranta, daca indeplinesc conditiile
prevazute la art. 98 alin. (1).
(6) Solicitarea pentru iesirea din penitenciar va fi insotita de precizarea, de catre detinut, a
locului unde urmeaza sa se deplaseze, itinerariul urmat, precum si mijloacele financiare de care
dispune pe durata permisiunii de iesire din penitenciar.
Abateri disciplinare Art. 100

(1) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. a)-
c) si la art. 82 lit. a)-p), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una
dintre faptele prevazute la art. 82 lit. a)-p), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii
prevazute ca abateri foarte grave in alte acte normative.
(2) Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. d)-f) si la
art. 82 lit. q)-t), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre
faptele prevazute la art. 82 lit. q)-t), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca
abateri grave in alte acte normative.
(3) Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. g)-l) si la
art. 82 lit. u)-x), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre
faptele prevazute la art. 82 lit. u)-x), precum si a celor prevazute ca abateri usoare in alte acte
normative.
Sanctiuni disciplinare Art. 101

(1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada
de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru
igiena individuala sau exercitarea drepturilor la aparare, petitionare, corespondenta si asistenta
medicala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Aplicarea sanctiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate ingradi dreptul la
aparare, dreptul de petitionare, dreptul la vot, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta
medicala, dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare, dreptul la
plimbarea zilnica si dreptul la odihna.
(3) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au
in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(4) Medicul aduce la cunostinta si face recomandari presedintelui comisiei de disciplina in
situatia existentei oricarui motiv medical de impiedicare a aplicarii si executarii sanctiunii
prevazute la alin. (1) lit. f). Personalul medical al penitenciarului viziteaza, ori de cate ori este
necesar, persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(5) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise. Pentru fiecare abatere
disciplinara poate fi aplicata numai una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1).
(6) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi
folosite ca sanctiuni disciplinare.
Constatarea abaterilor disciplinare Art. 102

(1) Abaterile disciplinare se constata, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane, de catre
personalul administratiei penitenciarului si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in
termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Rapoartele de incident referitoare la abaterile disciplinare constatate in zilele de sambata,
duminica si sarbatori legale se depun la seful de sectie unde este detinuta persoana condamnata,
nu mai tarziu de prima zi lucratoare.
Procedura disciplinara Art. 103

(1) Procedura disciplinara se declanseaza de catre seful sectiei unde este detinuta persoana
condamnata, care inainteaza raportul de incident comisiei de disciplina, in termen de 24 de ore.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim
penitenciar, in calitate de presedinte, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala
si un ofiter desemnat de directorul penitenciarului, in calitate de membri. Secretariatul comisiei
este asigurat de persoana numita in acest sens de directorul penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza una sau mai multe persoane din cadrul personalului
penitenciarului, altele decat supraveghetorii, sa efectueze cercetarea prealabila. Persoana
desemnata sau persoanele desemnate aduc la cunostinta detinutului motivul declansarii
procedurii disciplinare si faptul ca poate propune administrarea de probe. Dispozitiile art. 61 alin.
(2) se aplica in mod corespunzator.
(4) In termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplina, persoana desemnata prezinta
acesteia rezultatele cercetarii prealabile. Cercetarea prealabila are ca scop lamurirea incidentului
sub toate aspectele si presupune audierea persoanei condamnate cercetate si verificarea apararilor
acesteia.
(5) In termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetarii prealabile, comisia de disciplina,
dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre
imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile
disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(6) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de natura si modul de comitere a abaterii,
de persoana si starea de sanatate a condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de
atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.
(7) Hotararea comisiei de disciplina se comunica persoanei condamnate de indata, sub
semnatura, de catre secretarul comisiei de disciplina, cu mentionarea caii de atac existente si a
termenului de exercitare a acesteia.
(8) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre
savarsirea unei infractiuni, informeaza directorul penitenciarului in vederea sesizarii organului de
urmarire penala competent.
Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina Art. 104

(1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara,
persoana condamnata poate face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate,
in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Plangerea formulata conform alin. (1) suspenda executarea sanctiunilor disciplinare.
(3) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu.
libertate de la penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(5) Dispozitiile art. 56 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(6) In vederea solutionarii plangerii, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate
proceda la ascultarea oricarei alte persoane condamnate sau oricarei alte persoane care
desfasoara activitati in sistemul penitenciar.
(7) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere
motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de
comisia de disciplina;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila,
dupa caz;
condamnata si administratia penitenciarului pot introduce contestatie la judecatoria in a carei
incheierea si suspenda executarea acesteia.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile
de la primirea acestora. Contestatiile se solutioneaza de urgenta si cu precadere.
(12) Instanta audiaza in mod obligatoriu persoana condamnata, dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19)
(13) Competenta de solutionare a contestatiei apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se
afla penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(14) Hotararea judecatoriei este definitiva.
Capitolul X - Documente intocmite de administratia penitenciarului
Dosarul individual al persoanei condamnate Art. 105

(1) Administratia penitenciarului completeaza, pentru fiecare persoana condamnata, dosarul
prevazut la art. 43 alin. (2) cu documentarul penal, dosarul de educatie si asistenta psihosociala,
dosarul disciplinar, dosarul de cereri a carui competenta de solutionare revine penitenciarului,
precum si cu fisa medicala.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) constituie dosarul individual al persoanei condamnate.
(3) Modul de gestionare si documentele cuprinse in dosarul individual sunt stabilite prin
Registrele privind persoanele condamnate Art. 106

(1) Administratia fiecarui penitenciar intocmeste urmatoarele registre privind persoanele
condamnate:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se consemneaza anul, luna,
ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita in penitenciar;
b) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate, in care se consemneaza
anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost pusa in libertate;
c) registrul de evidenta privind utilizarea mijloacelor de imobilizare, in care se consemneaza
anul, luna, ziua si ora aplicarii si incetarii aplicarii mijloacelor de imobilizare, inclusiv privind
cazarea in camera de protectie.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului adopta masurile
tehnice si organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor
condamnate.
Titlul IV - Executarea masurilor preventive privative de libertate
Capitolul I - Executarea masurilor preventive privative de libertate in centrele de retinere si

arestare preventiva
Organizarea centrelor de retinere si arestare preventiva Art. 107

(1) Centrele de retinere si arestare preventiva se organizeaza si functioneaza in subordinea
Ministerului Afacerilor Interne si se infiinteaza prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2) Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si masurile
necesare pentru siguranta acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
afacerilor interne.
(3) Prin ordin comun al ministrului afacerilor interne si al ministrului justitiei se stabilesc
penitenciarele, centrele de arestare preventiva, centrele educative si centrele de detentie in a
caror circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva.
Executarea retinerii si arestarii preventive Art. 108

In centrele de retinere si arestare preventiva se executa retinerea si arestarea preventiva in cursul
urmaririi penale.
Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva Art. 109

(1) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus
masuri preventive privative de libertate se face pe baza ordonantei prin care s-a dispus masura
retinerii sau, dupa caz, a mandatului de arestare preventiva, dupa stabilirea identitatii acestora.
(2) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva a persoanelor condamnate, arestate
preventiv, in curs de judecata sau fata de care au fost luate masuri educative, transferate din
penitenciar, centru de arestare preventiva sau centru de detentie, in conditiile art. 45 alin. (6), se
face in baza mandatului de executare a pedepsei sau a masurii privative de libertate ori a hotararii
de internare ramase definitiva, insotite de dosarul individual prevazut la art. 105 alin. (2).
(3) Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc documentele care trebuie sa
insoteasca persoana retinuta sau arestata preventiv cu ocazia primirii in centrele de retinere si
arestare preventiva.
Aplicarea unor dispozitii Art. 110

(1) Prevederile titlului I, titlului II, precum si ale capitolelor II, IV-VI si IX din titlul III, in
masura in care nu contravin dispozitiilor din prezentul titlu, se aplica in mod corespunzator, cu
exceptia urmatoarelor dispozitii privind:
a) perioada de carantina si observare, prevazuta la art. 44;
b) dreptul la vizita intima, prevazut la art. 69 si la art. 75 alin. (3);
c) dreptul la invatamant, prevazut la art. 79;
d) suplimentarea dreptului la vizita intima, prevazuta la art. 98 alin. (1) lit. d);
e) permisiunea de iesire din penitenciar, prevazuta la art. 75 alin. (7) si la art. 98 alin. (1) lit. e)-
g);
f) cazarea temporara in camera de protectie.
(2) Dreptul persoanei arestate preventiv in cursul urmaririi penale de a primi vizite si de a
comunica cu mass-media poate fi realizat numai cu acordul procurorului care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala.
(3) Dreptul la aparare este garantat.
(4) Recompensele sunt acordate, iar sanctiunile disciplinare se dispun de o comisie desemnata,
anual, de seful unitatii, formata din unul dintre adjunctii acestuia, in calitate de presedinte, seful
centrului de retinere si arestare preventiva, un ofiter cu studii juridice, in calitate de membri, si
un secretar.
Regimul de executare a masurilor preventive privative de libertate Art. 111

(1) Persoanele retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare preventiva
se supun unui regim propriu de executare, in vederea unei bune desfasurari a procesului penal, cu
respectarea drepturilor fundamentale.
(2) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva sunt cazate, de regula, in
comun, putand presta munca, la cerere, in interesul centrului si putand beneficia de asistenta
psihologica si moral-religioasa, in interiorul centrului, sub paza si supraveghere, in conditiile
stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare si de cazarmament, normele de
echipare si durata de folosinta a tinutei, precum si normele minime de hrana ale persoanelor
aflate in centrele de retinere si arestare preventiva se stabilesc prin regulamentul prevazut la art.
107 alin. (2).
(4) Persoanele arestate preventiv poarta tinuta civila.
Munca persoanelor retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare
preventiva Art. 112
(1) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva pot presta munca neremunerata,
la cererea lor, in interesul locului de detinere, cu acordul procurorului care efectueaza urmarirea
penala sau supravegheaza efectuarea urmaririi penale.
(2) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva pot fi retrase de la munca la
solicitarea procurorului care efectueaza urmarirea penala sau supravegheaza efectuarea urmaririi
penale, ori in cazul in care este pusa in pericol siguranta centrului, cu informarea procurorului.
(3) Masura retragerii de la munca se dispune prin decizie a sefului centrului de retinere si
arestare preventiva.
(4) Activitatile ce pot fi prestate in interesul locului de detinere se stabilesc prin regulamentul de
Ascultarea persoanelor retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare
preventiva Art. 113
(1) Ascultarea persoanelor retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare
preventiva de catre organele de urmarire penala, care instrumenteaza cauza in care acestia au fost
retinuti sau arestati preventiv, se face in conditiile prevazute de Codul de procedura penala si
(2) Ascultarea detinutilor aflati in centrele de retinere si arestare preventiva se realizeaza cu
acordul procurorului, in conditiile art. 51, care se aplica in mod corespunzator.
Registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv Art. 114

Administratia fiecarui centru de retinere si arestare preventiva intocmeste urmatoarele registre
privind persoanele retinute sau arestate preventiv:
a) registrul de evidenta a primirii si punerii in libertate a persoanelor retinute sau arestate
preventiv in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana retinuta sau arestata a
fost primita in centru, precum si anul, luna, ziua si ora la care aceasta a fost pusa in libertate;
b) registrul de evidenta privind utilizarea mijloacelor de imobilizare, in care se consemneaza
anul, luna, ziua si ora utilizarii mijloacelor de imobilizare, anul, luna, ziua si ora autorizarii
utilizarii lor de catre directorul penitenciarului, tipul mijlocului de imobilizare folosit, anul, luna,
ziua si ora incetarii utilizarii mijlocului de imobilizare;
c) alte registre de evidentiere a activitatilor desfasurate cu persoanele retinute sau arestate
preventiv, pe care trebuie sa le intocmeasca administratia centrului de retinere si arestare
preventiva, stabilite prin regulamentul prevazut la art. 107 alin. (2).
Transferarea persoanelor arestate preventiv in penitenciar Art. 115

(1) Dupa trimiterea in judecata, persoanele arestate preventiv sunt transferate in penitenciar.
(2) Persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata care au fost selectionate pentru a
presta activitati in interesul centrului pot fi mentinute, cu acordul lor, pe o perioada de maximum
6 luni, in centrul de retinere si arestare preventiva.
(3) Persoanele arestate preventiv aflate in cursul urmaririi penale pot fi transferate, temporar, in
penitenciarele-spital, daca se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:
a) organul de urmarire penala a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice;
b) sufera de o afectiune medicala care necesita internare si poate fi tratata in reteaua sanitara a
(4) In situatia prevazuta la alin. (3) lit. b), transferarea temporara se face cu aprobarea
directorului penitenciarului-spital, tinand seama si de gradul de ocupare a penitenciarului-spital.
(5) Daca, pe parcursul internarii in penitenciarul-spital, se impune internarea persoanei arestate
preventiv aflate in curs de urmarire penala intr-un spital din reteaua sanitara publica, organele de
politie din cadrul structurii teritoriale pe raza careia se afla unitatea medicala asigura paza si
supravegherea persoanei private de libertate.
(6) Transferul persoanelor arestate preventiv in conditiile prezentului articol se dispune de catre
seful centrului de retinere si arestare preventiva.
Refuzul de hrana Art. 116

In cazul in care o persoana aflata in centrul de retinere si arestare preventiva refuza hrana,
dispozitiile art. 54 aplicandu-se in mod corespunzator, cu exceptia prevederilor referitoare la
cazare.
Regimul minorilor arestati Art. 117

(1) Persoanele minore retinute sau arestate preventiv sunt cazate, de regula, in comun, separat de
persoanele adulte.
(2) Pe timpul executarii arestarii preventive, minorului i se acorda asistenta psihologica, in
conditiile stabilite prin regulamentul prevazut la art. 107 alin. (2), in vederea diminuarii efectelor
negative ale privarii de libertate asupra dezvoltarii sale fizice, psihice sau morale.
(3) In masura in care nu se impiedica buna desfasurare a procesului penal, minorului i se asigura
posibilitatea mentinerii legaturii cu persoanele de care este legat prin relatii familiale sau
puternice legaturi afective, prin suplimentarea dreptului la vizite, convorbiri telefonice sau on-
line.
(4) Prevederile titlului II, precum si ale capitolelor I, IV,V,VII, VIII si IX din titlul V referitoare
la conditiile de detentie, drepturi si obligatii, recompense si sanctiuni, mijloacele de imobilizare
si utilizarea acestora, in masura in care nu contravin dispozitiilor din acest titlu, se aplica in mod
corespunzator, cu exceptia urmatoarelor dispozitii privind:
a) perioada de carantina si observare, prevazuta la art. 157;
b) obligatia de a urma cursurile invatamantului general obligatoriu, prevazut la art. 161 alin. (2)
si (3);
c) vizita intima, prevazuta la art. 162 alin. (4);
d) recompensele, prevazute la art. 170 alin. (1) lit. d)-h);
e) obligatiile, prevazute la art. 172 alin. (2);
f) masurile de siguranta a centrelor educative, prevazute la art. 175;
g) masurile de siguranta a centrelor de detentie, prevazute la art. 176.
(5) In timpul arestarii preventive, dreptul la educatie este restrans pentru motive privind
desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
(6) Acordarea recompenselor si aplicarea sanctiunilor disciplinare se fac in conditiile art. 110
alin.(4), iar munca minorilor arestati preventiv se desfasoara in conditiile art. 112.
(7) Drepturile minorilor arestati preventiv pot fi suplimentate in conditiile regulamentului de
Accesul la biblioteca Art. 118

(1) In fiecare centru de retinere si arestare preventiva functioneaza o biblioteca.
(2) Fondul de carte este asigurat de administratia centrului de retinere si arestare preventiva din
subventii de la bugetul de stat, precum si din sponsorizari si donatii.
Persoanele condamnate aflate in centrele de retinere si arestare preventiva Art. 119

Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator si persoanelor condamnate aflate
temporar la solicitarea organelor judiciare in centrele de retinere si arestare preventiva.
Capitolul II - Executarea masurilor preventive privative de libertate in centrele de arestare

preventiva si in sectiile de arestare preventiva in penitenciare
Centrele de arestare preventiva Art. 120

(1) In cursul judecatii, arestarea preventiva se executa in sectiile speciale de arestare preventiva
din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care se
organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) In sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sunt detinute si persoanele
condamnate care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza.
(3) Persoanelor prevazute la alin. (2) li se aplica prevederile titlului I, precum si cele ale
capitolului II din titlul III, referitor la siguranta penitenciarelor.
(4) Centrele de arestare preventiva se infiinteaza prin hotarare a Guvernului.
(5) Prin ordin al ministrului justitiei se stabilesc penitenciarele in a caror circumscriptie
functioneaza centrele de arestare preventiva, precum si regulamentul de organizare si functionare
a acestora.
(6) Masurile necesare pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin
Executarea arestarii preventive in cursul judecatii Art. 121

(1) Primirea in centrele de arestare preventiva sau in penitenciare a persoanelor arestate
preventiv in curs de judecata se face pe baza mandatului de arestare prevazut la art. 2 alin. (4),
dupa stabilirea identitatii acestora.
(2) Centrele de arestare preventiva si sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sunt
obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul de procedura penala.
(3) Dispozitiile art. 110 alin. (1) se aplica in mod corespunzator, cu exceptia lit. a).
Regimul arestatilor preventiv Art. 122

(1) Persoanele arestate preventiv sunt cazate, de regula, in comun, pot desfasura activitati
educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala,
instruire scolara si formare profesionala, in grupuri, in interiorul centrului de arestare preventiva
sau al penitenciarului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de
(2) Persoanele arestate preventiv pot presta, la cererea lor, o munca in interiorul sau exteriorul
centrului de arestare preventiva sau al penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu
aprobarea directorului.
(3) Dispozitiile art. 34 alin. (2) se aplica in mod corespunzator si persoanelor arestate preventiv
in curs de judecata.
Regimul arestatilor minori Art. 123

(1) In cursul judecatii, minorii arestati preventiv executa masura preventiva in centre de detentie
sau in centre de arestare preventiva.
(2) Pentru prezentarea in fata organelor judiciare, minorii arestati preventiv pot fi transferati in
sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pentru o perioada de maximum 10 zile,
fiind cazati separat de majori.
(3) In intervalul prevazut la alin. (2), minorii executa masura arestarii preventive cu respectarea
particularitatilor varstei, cu asigurarea asistentei psihosociale necesare, pentru a nu fi prejudiciata
dezvoltarea lor fizica, psihica sau morala.
(4) La implinirea varstei de 18 ani, minorul arestat ramane sau este transferat in centrul de
detentie.
(5) Dispozitiile art. 117 se aplica in mod corespunzator, cu exceptia alin. (4) lit. a) si g).
(6) Minorii arestati preventiv presteaza munca numai la cererea lor, dispozitiile art. 163
Capitolul III - Executarea masurii preventive a arestului la domiciliu
Temeiul legal al executarii arestului la domiciliu Art. 124

(1) Arestul la domiciliu se executa in temeiul incheierii judecatorului de drepturi si libertati,
judecatorului de camera preliminara sau instantei de judecata, pronuntate in conditiile prevazute
de Codul de procedura penala.
(2) In situatia in care, cu ocazia dispunerii masurii arestului la domiciliu, se stabileste ca
inculpatul sa poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, potrivit art. 221 alin. (3) din Codul
de procedura penala, modul de utilizare a acestuia, precum si conditiile referitoare la
transmiterea, modificarea si stocarea datelor obtinute prin supravegherea electronica se stabilesc
prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Organul de supraveghere Art. 125

Indeplinirea obligatiilor impuse de judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera
preliminara sau instanta de judecata, impuse in sarcina inculpatului, fata de care s-a dispus
masura arestului la domiciliu, este supravegheata de organul de politie, denumit in continuare
organ de supraveghere, in a carui circumscriptie se afla imobilul in care locuieste inculpatul,
stabilit prin incheiere.
Imobilul in care se executa arestul la domiciliu Art. 126

Prin imobil in care se executa arestul la domiciliu, prevazut la art. 221 alin. (1) din Codul de
procedura penala, se intelege locuinta inculpatului, incaperea, dependinta sau locul imprejmuit
tinand de acestea.
Cazuri urgente Art. 127

Se afla in situatia prevazuta la art. 221 alin. (7) din Codul de procedura penala, inculpatul care a
parasit imobilul pentru a salva de la un pericol imediat viata, integritatea corporala sau sanatatea
sa ori a altei persoane sau un bun important al sau ori al altei persoane sau un interes general. In
aceste situatii, organul de supraveghere verifica realitatea si temeinicia motivelor invocate.
Comunicarea masurilor privind arestul la domiciliu Art. 128

Incheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, incetarea, revocarea, inlocuirea
arestului la domiciliu, precum si cele privind permisiunea de parasire a imobilului se comunica,
de indata, organului de supraveghere.
Executarea supravegherii arestului la domiciliu Art. 129

(1) La primirea incheierii, organul de supraveghere desemneaza reprezentanti care se deplaseaza,
de indata, la locuinta inculpatului, il legitimeaza si identifica persoanele care locuiesc in mod
obisnuit cu acesta sau care se afla in ingrijirea sa, incheie proces-verbal in acest sens, dupa care
comunica judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului de camera preliminara sau instantei
de judecata inceperea activitatilor de supraveghere.
(2) Dupa consultarea inculpatului, organul de supraveghere intocmeste un program care cuprinde
modul de executare a arestului la domiciliu, obligatia de informare in situatia parasirii locuintei
in cazuri urgente, precum si, dupa caz, conditiile de parasire, deplasare si revenire la locuinta,
care i se comunica, de indata, sub semnatura.
(3) Organul de supraveghere dispune efectuarea, periodic ori la sesizare, de vizite inopinate, in
orice moment al zilei, la locuinta inculpatului sau in locurile stabilite prin incheierea
judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului de camera preliminara sau instantei de
judecata, pentru verificarea respectarii masurii si a obligatiilor de catre persoana supravegheata.
Efectuarea de vizite inopinate de catre organul de supraveghere este adusa de indata la cunostinta
judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de
judecata, dupa caz.
(4) Organul de urmarire penala, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera
preliminara sau instanta de judecata incunostinteaza organul de supraveghere ori de cate ori il
cheama pe inculpat, aratand data, ora si locul chemarii. In acest caz, itinerariul si conditiile de
deplasare se stabilesc de organul de supraveghere si sunt aduse la cunostinta inculpatului pe baza
de semnatura. In cazul in care inculpatul nu se prezinta, organul judiciar incunostinteaza de
indata organul de supraveghere.
(5) Verificarile cu privire la respectarea masurii si a obligatiilor de catre inculpat, efectuate de
organele de supraveghere, se materializeaza in procese-verbale care se depun la dosarul
individual.
Procedura in caz de imposibilitate a punerii in executare a masurii Art. 130

In cazul in care organul de supraveghere constata ca incheierea prin care s-a dispus masura
arestului la domiciliu nu poate fi pusa in executare, procedeaza in conformitate cuprevederile art.
131.
Procedura de sesizare in cazul nerespectarii cu rea-credinta a masurii si a obligatiilor Art. 131

(1) In cazul in care organul de supraveghere constata nerespectarea cu rea-credinta a masurii si a
obligatiilor impuse inculpatului, intocmeste o sesizare motivata pe care o inainteaza, de indata,
procurorului, in cursul urmaririi penale, judecatorului de camera preliminara, in procedura de
camera preliminara, sau instantei de judecata, in cursul judecatii.
(2) In vederea intocmirii sesizarii prevazute la alin. (1), organul de supraveghere verifica situatia
de fapt si audiaza inculpatul, daca este posibil, sau alte persoane.
(3) Organele judiciare pot consulta dosarul individual al inculpatului.
Colaborarea cu alte institutii Art. 132

(1) Organul de supraveghere colaboreaza cu autoritatile locale, alte organe de ordine si siguranta
publica, precum si cu orice persoane fizice si juridice care ar putea oferi informatii privind
indeplinirea sau neindeplinirea obligatiilor impuse de organul judiciar care a luat masura.
(2) Daca persoanele prevazute la alin. (1) iau la cunostinta, in orice mod, despre incalcarea
masurii arestului la domiciliu si a obligatiilor impuse inculpatului, informeaza, de indata, organul
de supraveghere, pentru a sesiza organul judiciar competent, potrivit dispozitiilor Codului de
procedura penala.
(3) In cazul in care inculpatul are obligatia de a nu intra in legatura cu anumite persoane, organul
de supraveghere identifica si contacteaza persoanele care ar putea furniza informatii relevante
despre o eventuala neindeplinire a obligatiei.
Dosarul persoanei arestate la domiciliu Art. 133

(1) Pentru fiecare persoana arestata la domiciliu se intocmeste, de catre organul de supraveghere,
un dosar.
(2) Dosarul persoanei arestate la domiciliu cuprinde:
a) incheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, incetarea, revocarea, inlocuirea
arestului la domiciliu, permisiunea de parasire a imobilului, precum si alte comunicari;
b) actul de identitate, fisa de evidenta a persoanei ori procesul-verbal de identificare a persoanei
arestate la domiciliu;
c) actele intocmite cu ocazia fiecarei verificari cu privire la respectarea masurii si a obligatiilor
de catre inculpat;
d) documente referitoare la datele de identificare a persoanelor in privinta carora s-a stabilit ca
persoana supravegheata este obligata sa nu intre in legatura;
e) documente referitoare la datele de identificare a persoanelor care locuiesc in mod obisnuit
impreuna cu aceasta sau care se afla in ingrijirea sa;
f) dovada de luare la cunostinta sub semnatura a programului privind conditiile de parasire,
deplasare si revenire in locuinta;
g) orice alte documente apreciate drept necesare executarii in conditii corespunzatoare a
activitatilor specifice de supraveghere, referitoare sau in legatura cu persoana arestata la
domiciliu, pe perioada supravegherii.
(3) Dispozitiile art. 60 se aplica in mod corespunzator.
(4) Pentru desfasurarea in conditii corespunzatoare a activitatilor specifice de supraveghere a
inculpatului, organul de supraveghere isi constituie o baza de date cu persoanele arestate la
domiciliu.
Titlul V - Dispozitii privind executarea masurilor educative privative de libertate
Capitolul I - Dispozitii generale
Principii Art. 134

Principiile prevazute in titlul I si dispozitiile prevazute in titlul II se aplica in mod corespunzator
si in cazul executarii masurilor educative privative de libertate.
Scopul executarii masurilor educative privative de libertate Art. 135

(1) Prin executarea masurilor educative privative de libertate se urmareste reintegrarea in
societate a persoanelor internate si responsabilizarea acestora, in vederea asumarii propriilor
actiuni si a prevenirii savarsirii de noi infractiuni.
(2) Masurile educative privative de libertate sunt puse in executare in conditii care sa nu
ingradeasca exercitarea dreptului la viata privata mai mult decat este inerent executarii acestora.
Locul de executare Art. 136

Masurile educative privative de libertate pot fi executate:
a) intr-un centru educativ;
b) intr-un centru de detentie.
Contactul cu comunitatea Art. 137

Pe durata executarii masurilor educative se asigura mentinerea si dezvoltarea legaturilor
persoanei internate cu familia si comunitatea, precum si implicarea in demersuri recuperative
adaptate particularitatilor psihosomatice si nevoilor de dezvoltare personala a acesteia.
Protectia si asistenta acordata persoanelor internate Art. 138

Persoanele internate beneficiaza de protectie si asistenta in plan educational, profesional,
psihologic, social, medical si fizic, in functie de varsta, sex, personalitate si in interesul
dezvoltarii personale, asigurate de personal specializat.
Capitolul II - Organizarea executarii masurii internarii intr-un centru educativ si intr-un centru de
detentie
Centrele educative si centrele de detentie Art. 139

(1) Centrele educative si centrele de detentie sunt institutii specializate in recuperarea sociala a
persoanelor internate, care se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si
sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Centrele educative si centrele de detentie se organizeaza si functioneaza prin regulament,
aprobat prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
(3) In cadrul centrelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei
Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare, in raport cu regimurile de executare a
masurilor educative privative de libertate, sexul, varsta persoanelor internate si nevoile de
protectie, educatie, asistenta psihologica si asistenta sociala ale acestora.
(4) In cadrul centrelor de detentie, prin decizia directorului general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor, se infiinteaza sectii de arestare preventiva pentru minorii arestati in curs de
judecata.
(5) Persoana internata executa, de regula, masura in cel mai apropiat centru de localitatea de
domiciliu, potrivit arondarii stabilite de catre directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
Organizarea si dotarea centrelor educative si a centrelor de detentie Art. 140

Centrele dispun de spatii adecvate pentru cazare, prepararea si servirea hranei, activitati de
instruire scolara si formare profesionala, asistenta sociala si psihologica, activitati educative,
moral-religioase, culturale, sportive, recreative, pentru asigurarea asistentei si a tratamentelor
medicale, precum si pentru primirea vizitelor.
Functionarea centrelor educative si a centrelor de detentie Art. 141

(1) Centrul educativ este institutia specializata in recuperarea sociala a persoanelor internate, in
care acestea urmeaza programe de instruire scolara si formare profesionala, potrivit aptitudinilor
lor, precum si alte activitati si programe destinate reintegrarii sociale.
(2) Centrul de detentie este institutia specializata in recuperarea sociala a persoanelor internate,
cu regim de paza si supraveghere, in care acestea urmeaza intensiv programele si activitatile
(3) Centrul educativ si centrul de detentie dispun de personal specializat pentru activitatile
educative, moral-religioase, culturale, sportive, recreative, de asistenta psihologica si asistenta
sociala specifica, de personal medical, de paza, supraveghere si insotire, precum si de personal
tehnico-administrativ.
(4) Ministerul Educatiei Nationale, prin inspectoratele scolare judetene, asigura personal
specializat pentru activitatile de instruire scolara, in cadrul centrelor educative si de detentie.
(5) Activitatea de formare profesionala este desfasurata de catre personalul centrului educativ sau
al centrului de detentie, de personalul specializat al agentiilor pentru ocuparea fortei de munca,
precum si de alti furnizori de formare profesionala acreditati.
Proiectul educational al centrului educativ si de detentie Art. 142

(1) In fiecare centru educativ si centru de detentie, activitatea de recuperare sociala a persoanelor
internate este organizata si desfasurata in baza unui proiect educational, elaborat in conditiile
regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(2) Proiectul educational al centrului structureaza organizarea si desfasurarea demersurilor
educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala acordate persoanelor internate, in
functie de nevoile individuale si urmareste, cu prioritate, urmatoarele obiective:
a) asigurarea unui climat favorabil dezvoltarii personale;
b) conferirea de utilitate perioadei internarii;
c) reducerea vulnerabilitatii psihologice si sociale;
d) asimilarea de cunostinte si formarea de deprinderi necesare reintegrarii sociale.
Mijloacele financiare Art. 143

Mijloacele financiare necesare functionarii, dotarii si investitiilor din centrele educative si din
centrele de detentie sunt asigurate de la bugetul de stat, prin Administratia Nationala a
Penitenciarelor, din venituri proprii, precum si din donatii si sponsorizari.
Capitolul III - Regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate
Dispozitii generale privind regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate

Art. 144
(1) Regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate cuprind ansamblul de
reguli care stau la baza executarii acestor masuri.
(2) Regimul de executare a masurii educative a internarii intr-un centru educativ este comun
tuturor persoanelor internate, individualizandu-se din perspectiva demersurilor recuperative
destinate acestora, pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare fizica si psihica.
(3) Regimurile de executare a masurilor educative a internarii intr-un centru de detentie sunt
bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele internate trecand dintr-un regim in altul, in
conditiile prevazute de prezenta lege.
Consiliul educativ - Art. 145

(1) In fiecare centru educativ se constituie un consiliu educativ, al carui scop este
individualizarea regimului de executare a masurii educative a internarii intr-un centru educativ,
prin stabilirea asistentei educationale, psihologice si sociale acordate fiecarei persoane internate.
(2) Consiliul educativ este alcatuit din directorul centrului, care este si presedintele consiliului,
directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, educatorul responsabil de caz,
invatatorul sau dirigintele, un psiholog, un asistent social si seful serviciului supraveghere,
evidenta si acordare drepturi persoane internate.
(3) La lucrarile consiliului educativ pot participa, in calitate de invitati, in cazul minorilor, un
consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in
circumscriptia caruia se afla centrul educativ si un reprezentant al directiei generale de asistenta
sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al
sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul educativ.
(4) Secretariatul consiliului educativ este asigurat de catre o persoana din cadrul serviciului
educativ, alta decat educatorul responsabil de caz.
Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a masurii

educative a internarii in centrul de detentie Art. 146
(1) In fiecare centru de detentie se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea si
schimbarea regimului de executare a masurii internarii, alcatuita din directorul centrului, care
este si presedintele comisiei, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala,
directorul adjunct pentru siguranta detinerii, medicul-sef, educatorul responsabil de caz, un
psiholog si un asistent social.
(2) La lucrarile comisiei prevazute la alin. (1) pot participa, in calitate de invitati, in cazul
minorilor, un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii
in circumscriptia caruia se afla centrul de detentie si un reprezentant al directiei generale de
asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului
local al sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul de detentie.
(3) Prevederile art. 145 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
Tipurile regimurilor de executare a masurii internarii intr-un centru de detentie Art. 147
(1) Regimurile de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie sunt:
a) regimul inchis;
b) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie se
diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanei internate, precum si
de modul si locul de organizare si desfasurare a activitatilor.
Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 148

(1) Dupa terminarea perioadei de carantina si observare, fiecarei persoane internate careia nu i s-
a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu regimul de executare corespunzator
cuantumului masurii educative pe care o executa, potrivit art. 149 alin. (1) si art. 150 alin. (1).
Regimul inchis Art. 149

(1) Regimul inchis se aplica persoanei internate pentru o perioada mai mare de 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana internatului, precum
si comportarea acestuia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea in
regimul deschis.
(3) Persoanele internate care executa masura educativa in regim inchis sunt cazate, de regula, in
comun, desfasoara activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale,
moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica si presteaza munca in
grupuri, in interiorul centrului, sub supraveghere.
(4) Persoanele internate care executa masura educativa in regim inchis pot desfasura activitati de
instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta
psihologica si asistenta sociala specifica sau pot presta munca in exteriorul centrului, sub paza si
supraveghere continua, cu aprobarea directorului centrului.
Regimul deschis Art. 150
(1) Regimul deschis se aplica persoanei internate pentru o perioada mai mica de 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana internatului, precum
si comportarea acestuia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea in
regimul inchis.
(3) Persoanele internate care executa masura educativa in regim deschis sunt cazate in comun, se
pot deplasa neinsotite in zone din interiorul centrului stabilite prin regulamentul de ordine
interioara, desfasoara activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale,
moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica si presteaza munca in
spatii din interiorul centrului, care raman deschise in timpul zilei.
(4) Persoanele internate care executa masura educativa in regim deschis pot desfasura activitati
de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta
psihologica si asistenta sociala specifica sau pot presta munca in afara centrului, insotite de
personal al centrului, cu aprobarea directorului centrului.
(5) Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc situatiile in care activitatile
mentionate la alin. (4) pot fi desfasurate in exteriorul centrului fara insotirea persoanelor
internate.
Masuri luate in vederea liberarii, in cadrul regimului deschis Art. 151

Persoanele internate care executa masura educativa in regimul deschis, cu 3 luni inainte de
implinirea duratei prevazute la art. 125 alin. (4) din Codul penal, pot fi cazate in spatii special
amenajate, in care desfasoara, sub coordonarea directa a personalului centrului desemnat in acest
sens, activitati de autogospodarire, in scopul dezvoltarii deprinderilor de convietuire sociala.
Stabilirea regimului de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie Art.
152
(1) Comisia prevazuta la art. 146 stabileste regimul de executare a masurii educative a internarii
in centrul de detentie, dispozitiile art. 39 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) La stabilirea regimului de executare se tine seama daca masura educativa se executa ca
urmare a revenirii de catre instanta asupra inlocuirii sau liberarii din centrul educativ, potrivit
dispozitiilor art. 125 alin. (6) din Codul penal.
Schimbarea regimului de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie Art.
153
(1) Comisia prevazuta la art. 146 are obligatia sa analizeze, dupa executarea unei patrimi din
durata masurii educative, conduita persoanei internate si eforturile depuse in vederea reintegrarii
sociale. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare
dispune, in acest sens, prin hotarare.
(2) Schimbarea regimului de executare din regimul inchis in regimul deschis se poate dispune
daca persoana internata a avut o buna conduita, a dovedit interes constant in cadrul activitatilor
de instruire scolara si formare profesionala, precum si in cadrul altor programe desfasurate in
centru si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale.
evaluare a activitatilor desfasurate de persoanele internate, aprobate prin decizie a directorului
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Schimbarea regimului de executare din regimul deschis in regimul inchis se poate dispune, in
orice moment al executarii masurii internarii in centrul de detentie, daca persoana internata a fost
sanctionata disciplinar pentru o abatere disciplinara foarte grava sau pentru abateri disciplinare
grave repetate.
(5) Imprejurarile prevazute la alin. (2) sau (3) sunt constatate printr-un raport care este adus la
cunostinta persoanei internate sub semnatura.
(6) Hotararea comisiei prevazute la art. 146, prin care se dispune mentinerea sau schimbarea
regimului de executare, cuprinde si termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de 6 luni.
(7) Comisia prevazuta la art. 146 are obligatia de a analiza, periodic, situatia persoanei
condamnate la implinirea termenului stabilit conform alin. (6).
(8) Impotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare persoana internata
poate formula plangere, care este solutionata potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (11)-(22), care se
aplica in mod corespunzator.
Regimul de executare a masurii internarii intr-un centru educativ Art. 154

Persoanele internate intr-un centru educativ sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in
interiorul centrului in spatii stabilite prin regulamentul de ordine interioara si pot desfasura
activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de
asistenta psihologica si asistenta sociala specifica sau pot presta munca atat in interiorul, cat si in
exteriorul centrului, fara supraveghere, in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
Individualizarea executarii masurii educative a internarii Art. 155

Consiliul educativ individualizeaza executarea masurii educative a internarii, tinand seama de
asistenta educationala, psihologica si sociala specifica, ce urmeaza a fi acordata persoanei
internate.
Capitolul IV - Conditiile internarii
Primirea persoanei intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie Art. 156
(1) Primirea persoanelor internate intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie se face in
baza hotararii judecatoresti ramase definitive, dupa stabilirea identitatii acestora, dispozitiile art.
43 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) In termen de 3 zile de la primirea persoanei internate in centru, directorul centrului ia masuri
pentru informarea in scris a familiei sau a reprezentantului legal, cu privire la posibilitatile
vizitarii si la modalitatile de sprijinire a procesului de reintegrare sociala desfasurat in centru.
Perioada de carantina si observare Art. 157

Dupa primirea in centru, persoanele internate se repartizeaza in sectia pentru carantina si
observare, dispozitiile art. 44 aplicandu-se in mod corespunzator.
Transferarea persoanei internate Art. 158

(1) Transferarea persoanei internate in alt centru, pentru motive intemeiate, se dispune la
propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevazute la art. 146 sau la cererea persoanei
internate, a familiei ori a reprezentantului legal al acesteia, cu avizul consiliului educativ ori al
comisiei prevazute la art. 146, de catre directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
(3) In cazul in care se decide transferarea persoanei internate intr-un alt centru sau intr-un centru
de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, solutionarea contestatiilor prevazute
de prezentul titlu, formulate de persoana ce urmeaza a fi transferata pana la data dispozitiei de
transfer se face, de urgenta, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la
centrul de la care s-a dispus transferul, inainte de realizarea efectiva a transferului.
Alte dispozitii privind conditiile internarii Art. 159

(1) Dispozitiile art. 46-55 se aplica in mod corespunzator si in cazul persoanelor internate.
(2) Minorii executa masura educativa privativa de libertate separat de persoanele internate tinere
si cele cu varsta mai mare de 21 de ani.
Punerea in libertate Art. 160

Punerea in libertate a minorului din centrul educativ sau centrul de detentie se comunica familiei
sau reprezentantului legal al acestuia.
Capitolul V - Drepturile si obligatiile persoanelor internate
Dreptul la educatie si obligatia de a urma cursurile invatamantului general obligatoriu Art. 161
(1) Fiecare persoana internata are dreptul la educatie, conform nevoilor si capacitatilor sale,
precum si la o pregatire profesionala adecvata.
(2) Invatamantul si formarea profesionala sunt asigurate de personal didactic calificat, in clase
afiliate scolilor publice sau in cadrul scolilor din incinta centrului.
(3) Persoanele internate urmeaza cursurile invatamantului general obligatoriu.
Dispozitii generale privind drepturile persoanelor internate care executa masuri educative
privative de libertate Art. 162
(1) Dispozitiile prevazute de capitolul V din titlul III se aplica in mod corespunzator si
persoanelor care executa masuri educative privative de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale al caror obiect de
activitate circumscrie problematicii asistentei acordate minorilor pot vizita centrele educative si
de detentie si pot lua contact cu persoanele internate, cu aprobarea directorului centrului.
(3) Minorilor li se asigura 8 ore de somn pe zi.
(4) Vizita intima se acorda persoanelor internate casatorite si care au vocatia legala de a se
casatori la data acordarii acestui drept, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 69.
Capitolul VI - Munca prestata de catre persoanele internate
Dispozitii privind munca prestata Art. 163

(1) Persoanele internate pot presta o munca, in conditiile legislatiei muncii, potrivita cu
dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, daca nu le sunt periclitate sanatatea,
dezvoltarea si pregatirea scolara si profesionala.
(2) Persoanele internate pot presta o munca numai cu avizul medicului centrului educativ sau al
centrului de detentie.
(3) Organizarea muncii prestate de catre persoanele internate se face avandu-se in vedere
exclusiv interesul reintegrarii lor sociale.
(4) Minorii internati nu presteaza munca pe timpul noptii.
(5) Dispozitiile art. 83-86 si art. 88 se aplica in mod corespunzator.
(6) Veniturile prevazute la art. 86 se incaseaza de catre administratia centrului in care se afla
persoana internata si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 50% din venit revine persoanei internate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei
privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, la Trezoreria
Statului, urmand sa fie incasat in momentul punerii in libertate;
b) 50% din venit revine administratiei centrului, constituind venituri proprii care se incaseaza, se
contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(7) Administratia are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei internate incheierea unui
contract de asigurare privind contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru veniturile
realizate din munca prestata, pe perioada executarii masurii educative privative de libertate. Plata
contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevazuta la alin.
(6) lit.a) repartizata pe numele persoanei internate.
(8) In cazul in care persoana internata a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au
fost achitate pana la data primirii in centru, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (6) lit.
a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.
Alte activitati in cadrul atelierelor ocupationale Art. 164

(1) Persoana internata poate obtine venituri si prin valorificarea lucrarilor realizate in cadrul
atelierelor ocupationale.
(2) Venitul obtinut potrivit alin. (1) revine in totalitate persoanei internate, dupa deducerea
cheltuielilor necesare efectuarii lucrarilor, din care poate folosi pe durata executarii masurii
internarii 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat in
momentul punerii in libertate.
Capitolul VII - Activitati si programe de reintegrare sociala
Asistenta educationala, psihologica si sociala specifica centrelor educative si centrelor de

detentie Art. 165
(1) Asistenta educationala, psihologica si sociala a persoanelor internate in centrul educativ si in
centrul de detentie are ca principal scop reintegrarea si responsabilizarea sociala a acestora.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se desfasoara cu un numar corespunzator de: educatori,
preoti, agenti tehnici, monitori sportivi, personal specializat pentru ateliere ocupationale, precum
si psihologi si asistenti sociali.
(3) Asistenta educationala, psihologica si sociala specifica centrelor educative si centrelor de
detentie reprezinta un ansamblu structurat de programe si activitati, care ofera persoanei
internate posibilitatea de a dobandi aptitudini care sa determine adoptarea unui comportament
constructiv, autonom si responsabil in cadrul comunitatii.
(4) Asistenta educationala, psihologica si sociala are urmatoarele componente: instruire scolara,
orientare si formare profesionala, activitati educationale, de asistenta psihologica si asistenta
sociala, moral-religioase, individuale si de grup, precum si activitati de mentinere a unei vieti
active.
(5) Conditiile de organizare si desfasurare a activitatilor prevazute la alin. (4) se stabilesc prin
ordin al ministrului justitiei.
Instruirea scolara, accesul la invatamantul universitar si formarea profesionala Art. 166

(2) In procesul de instruire scolara, activitatile extracurriculare si cele de suport psihopedagogic
sunt asigurate de catre personalul angajat al centrelor.
(3) Persoanele internate pot primi burse sociale sau de studii din partea organizatiilor
neguvernamentale, a institutiilor de invatamant sau a altor persoane fizice si juridice, cu acordul
consiliului educativ sau al comisiei prevazute la art. 146.
Desfasurarea asistentei psihologice si asistenta sociala in centre Art. 167

(1) Asistenta psihologica si asistenta sociala se desfasoara cu respectarea proiectului educational
al centrului, elaborat in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(2) Activitatile de asistenta psihologica si asistenta sociala in centre sunt realizate de personalul
din compartimentele de specialitate ale acestora, cu participarea familiei, a institutiilor publice, a
asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(3) Activitatile prevazute la alin. (1) se desfasoara in functie de nevoile de dezvoltare a persoanei
internate si de posibilitatile de reintegrare sociala a acesteia, atat in interiorul centrului, cat si in
comunitate.
Accesul la biblioteca Art. 168

Dispozitiile art. 89 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.
Planul de interventie recuperativa Art. 169

(1) Pentru fiecare persoana internata, consiliul educativ sau, dupa caz, comisia prevazuta la
art.146 stabileste, odata cu regimul de executare, si Planul de interventie recuperativa.
(2) Planul de interventie recuperativa este intocmit in baza evaluarii multidisciplinare, din
perspectiva educationala, psihologica si sociala si este actualizat ori de cate ori este necesar.
(3) Prin Planul de interventie recuperativa sunt stabilite, in functie de nevoile de dezvoltare a
persoanei internate, durata si regimul de executare a masurii educative privative de libertate,
activitatile si programele de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-
religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala in care este inclusa persoana internata, cu
consultarea acesteia.
Capitolul VIII - Recompensele, invoirea din motive umanitare, abaterile si sanctiunile

disciplinare
Tipurile recompenselor Art. 170

(1) Pentru interesul manifestat in procesul educativ si pentru participarea activa la activitatile
organizate in centru, precum si pentru un comportament adecvat fata de celelalte persoane
internate si fata de personalul centrului, se pot acorda urmatoarele recompense:
a) ridicarea unei masuri disciplinare aplicate anterior;
b) suplimentarea numarului convorbirilor on-line;
c) suplimentarea drepturilor la pachete si/sau vizite;
d) trimiterea in tabere si excursii organizate de centru sau in colaborare cu alte institutii ori
organizatii;
e) invoirea, cu o durata de maximum 24 de ore, in localitatea in care este situat centrul;
f) invoirea, la sfarsit de saptamana, cu o durata de maximum 48 de ore, in localitatea de
domiciliu a persoanei internate;
g) invoiri in familie, in timpul vacantelor scolare, pe o perioada de cel mult 15 zile, dar nu mai
mult de 45 de zile pe an;
h) invoirea pentru motive umanitare, pe o durata de cel mult 10 zile.
(2) Recompensele prevazute la alin. (1) se acorda de catre consiliul educativ sau de comisia
prevazuta la art.146, la propunerea personalului care desfasoara activitati directe cu persoanele
internate, cu exceptia invoirilor care depasesc 48 de ore, care se acorda de catre directorul
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea consiliului educativ sau a
comisiei prevazute la art. 146.
Invoirea din motive umanitare Art. 171

Invoirea din motive umanitare se poate acorda pentru participarea persoanei internate la
inhumarea unui membru de familie, a oricarei persoane de care este legat prin puternice legaturi
afective, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei,
precum si in caz de calamitate.
Obligatiile si interdictiile persoanelor internate Art. 172

(1) Dispozitiile art. 81 si 82 referitoare la obligatiile si interdictiile persoanelor condamnate se
aplica in mod corespunzator persoanelor internate.
(2) Persoanele internate au si urmatoarele obligatii:
a) sa frecventeze cursurile de instruire scolara pana la nivelul invatamantului general obligatoriu;
b) sa participe la cursurile de formare profesionala, precum si la alte activitati organizate in

centru in beneficiul reintegrarii sociale.
Abateri disciplinare Art. 173

(2) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 172 alin.
(2).
Sanctiuni disciplinare, constatarea abaterilor disciplinare, procedura disciplinara si plangerea

impotriva hotararii comisiei de disciplina Art. 174
(1) Sanctiunile care pot fi aplicate minorilor in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada
de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru
igiena individuala si exercitarea drepturilor la aparare, petitionare, corespondenta si asistenta
medicala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) separarea de colectiv, pentru o durata de cel mult 4 ore pe zi, dar nu mai mult de 5 zile
consecutive.
(2) Persoanelor majore internate li se pot aplica sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1),
precum si:
a) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult doua luni;
b) izolarea, pentru maximum 10 zile.
(3) Sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1) lit. b) si c) se aplica doar pentru fapte comise in
timpul sau in legatura cu exercitarea activitatilor respective.
(4) Sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1) lit. d) si alin. (2) nu se aplica femeilor
insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(5) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. b) si c) si alin.(2) sunt insotite, in mod obligatoriu, de
sedinte de consiliere psihologica sau psihoterapie.
(6) Dispozitiile art. 101 alin. (2) si (4)-(6) si ale art. 102-104 se aplica in mod corespunzator.
Capitolul IX - Siguranta centrelor educative si a centrelor de detentie
Masuri de siguranta a centrelor educative Art. 175

(1) Centrele educative dispun de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice
necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor, al spatiilor interioare si al cailor de
acces.
(2) In fiecare centru educativ functioneaza un serviciu de supraveghere si insotire subordonat
directorului centrului, care are drept scop zadarnicirea actiunilor de sustragere de la executarea
masurii educative a internarii in centru, precum si a oricaror actiuni ilicite, care lezeaza dreptul
de proprietate si integritatea materiala a bunurilor si valorilor acestuia.
Masuri de siguranta a centrelor de detentie Art. 176

(1) Masurile necesare pentru siguranta centrului de detentie se stabilesc prin regulamentul
prevazut la art. 15 alin. (3).
(2) Dispozitiile art. 15-23 si ale art. 25-29 se aplica in mod corespunzator.
Masuri privind siguranta centrelor educative Art. 177

Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia centrelor educative au obligatia de a
lua minime masuri necesare pentru siguranta centrelor, precum si minime masuri de
supraveghere si insotire a persoanelor internate, in conditiile prevazute in regulamentul prevazut
la art. 15 alin. (3).
Utilizarea mijloacelor de imobilizare Art. 178

Este interzis personalului centrului educativ sau din centrul de detentie sa foloseasca mijloace de
imobilizare in raporturile cu persoana internata, cu exceptia situatiilor prevazute la art.16, in care
persoanele internate pot fi, temporar, imobilizate cu mijloacele din dotare.
Capitolul X - Liberarea persoanelor internate, inlocuirea masurii internarii in centrul de detentie

sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice, continuarea executarii masurii
educative privative de libertate in penitenciar
Conditiile si procedura de inlocuire a masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul
educativ cu masura educativa a asistarii zilnice Art. 179
(1) Inainte de implinirea varstei de 18 ani, persoanelor internate li se poate inlocui masura
internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice,
daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 124 alin. (4) si, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul
penal.
(2) Consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, cu participarea judecatorului de
supraveghere a privarii de libertate, in calitate de presedinte, si a unui consilier de probatiune din
cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla centrul,
stabileste daca minorul a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare si
profesionale si a facut progrese in vederea reintegrarii sociale, in prezenta acestuia, si formuleaza
propunerea de inlocuire a internarii cu masura educativa a asistarii zilnice. La formularea
propunerii se tine seama si de perioadele de internare anterioare.
(3) La analiza situatiei minorului, consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, in
componenta prevazuta la alin. (2), poate lua in considerare implicarea acestuia in munca.
(4) Propunerea formulata conform alin. (2), cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu
documentele care atesta mentiunile consemnate in acesta, se inainteaza instantei competente
potrivit art. 516 alin. (2) si art. 517 alin. (2) din Codul de procedura penala.
(5) Dispozitiile art. 97 alin. (4)-(8) si alin. (10)-(13) se aplica in mod corespunzator. Termenul pe
care il fixeaza consiliul educativ sau comisia prevazuta la art.146, in componenta prevazuta la
alin.(2), in cazul in care constata ca persoana internata nu indeplineste conditiile pentru
inlocuirea masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a
asistarii zilnice, nu poate fi mai mare de 4 luni.
Conditiile si procedura de acordare a liberarii din centrul educativ sau de detentie Art. 180
(1) Dupa implinirea varstei de 18 ani, persoanele internate pot fi liberate daca indeplinesc
conditiile prevazute la art. 124 alin. (4) si, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul penal.
(2) In prezenta persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevazuta la art.146, cu
participarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in calitate de presedinte, si a
unui consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in
circumscriptia caruia se afla centrul, stabileste daca aceasta a dovedit interes constant pentru
insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese in vederea reintegrarii sociale si
formuleaza propunerea de liberare din centrul educativ sau de detentie. La formularea propunerii
se tine seama si de perioadele de internare anterioare.
(3) La analiza situatiei persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146,
in componenta prevazuta la alin. (2), poate lua in considerare implicarea in munca.
(4) Propunerea formulata conform alin. (2), cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, care cuprinde
pozitia membrilor comisiei fata de propunerea de liberare, impreuna cu documentele care atesta
mentiunile consemnate in acesta, se inainteaza instantei competente potrivit art. 516 alin. (2) si
517 alin. (2) din Codul de procedura penala.
(5) Dispozitiile art. 97 alin. (4)-(8) si (10)-(13) se aplica in mod corespunzator. Termenul pe care
il fixeaza consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, in componenta prevazuta la alin.
(2), in cazul in care constata ca persoana internata nu indeplineste conditiile pentru liberarea din
centrul educativ sau de detentie, nu poate fi mai mare de 6 luni.
Dispozitii comune Art. 181
(1) Inlocuirea masurii internarii in centrul educativ sau de detentie cu masura educativa a asistarii
zilnice si liberarea se dispun de catre instanta din circumscriptia teritoriala in care se afla centrul,
corespunzatoare in grad instantei de executare, la cererea persoanei internate sau la propunerea
facuta potrivit art. 179 si 180.
(2) Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru inlocuirea masurii internarii in
centrul educativ sau de detentie cu masura educativa a asistarii zilnice sau a liberarii, prin
hotararea de respingere, fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea
fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare decat cel stabilit potrivit art. 179 alin. (5) si art. 180
alin. (5).
(3) Hotararea instantei poate fi atacata cu contestatie la instanta din circumscriptia teritoriala in
care se afla centrul, corespunzatoare in grad instantei care a avut competenta sa judece apelul
hotararii prin care s-a aplicat masura educativa, in termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia
formulata de procuror este suspensiva de executare.
(4) O copie de pe hotararea ramasa definitiva prin care s-a dispus inlocuirea masurii sau liberarea
din centrul educativ sau de detentie se comunica serviciului de probatiune si organelor de politie
competente.
Conditiile si procedura pentru continuarea executarii masurii educative privative de libertate in

penitenciar Art. 182
(1) Daca in cursul executarii unei masuri educative privative de libertate persoana internata, care
a implinit varsta de 18 ani, are un comportament prin care influenteaza negativ sau impiedica
procesul de recuperare si reintegrare a celorlalte persoane internate, administratia centrului poate
cere instantei stabilite, potrivit art. 181, continuarea executarii masurii educative intr-un
penitenciar.
(2) Prin comportament care influenteaza negativ sau impiedica procesul de recuperare si
reintegrare a celorlalte persoane internate se intelege:
a) initierea de actiuni care conduc la nefrecventarea sau refuzul sau constant, precum si a altor
persoane internate, de a participa la cursuri de instruire scolara si formare profesionala, la
programe de educatie, asistenta psihologica si asistenta sociala;
b) introducerea, detinerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substante toxice sau
alte obiecte si substante care pun in pericol siguranta centrului, a misiunilor sau a persoanelor;
c) nerespectarea interdictiilor prevazute la art. 82 lit. a)-c);
d) nerespectarea, in mod repetat, a interdictiilor prevazute la art. 82 lit. f) si h).
(3) Consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, cu participarea judecatorului de
supraveghere a privarii de libertate, in calitate de presedinte, si a asistentului social, din oficiu
sau la sesizarea comisiei de disciplina, analizeaza situatia persoanei internate care a savarsit una
dintre faptele prevazute la alin. (2), in prezenta acesteia, si poate propune continuarea executarii
masurii educative privative de libertate in penitenciar.
(4) Propunerea motivata de continuare a executarii masurii educative privative de libertate in
penitenciar este cuprinsa intr-un proces-verbal. Procesul-verbal, impreuna cu documentele care
atesta mentiunile consemnate in acesta, se inainteaza instantei competente potrivit art. 518 din
Codul de procedura penala, dupa ce acesta a fost comunicat persoanei internate.
(5) Dispozitiile art. 97 alin. (12) si (13) se aplica in mod corespunzator.
(6) Hotararea instantei este definitiva.
Capitolul XI - Documentele intocmite de administratia centrelor educative si de detentie
Documentele intocmite de administratia centrului Art. 183

(1) Dispozitiile art. 105 si 106 privind dosarul individual al persoanei condamnate si registrele
privind persoanele condamnate se aplica in mod corespunzator si persoanelor internate.
(2) Persoana internata in centru, reprezentantul legal sau aparatorul acesteia au acces, in prezenta
persoanei anume desemnate de directorul centrului, la dosarul individual.
Capitolul XII - Amanarea sau intreruperea executarii masurii educative a internarii intr-un centru
educativ sau intr-un centru de detentie
Amanarea sau intreruperea executarii masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau
intr-un centru de detentie Art. 184
(1) Executarea masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de
detentie poate fi amanata in urmatoarele cazuri:
a) cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca persoana internata sufera de o boala
ce nu poate fi tratata in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si face
imposibila executarea imediata a masurii educative internarii intr-un centru educativ sau intr-un
centru de detentie, iar instanta constata, pe baza probelor, ca specificul bolii nu permite tratarea
acesteia cu asigurarea pazei permanente in reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii si apreciaza
ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol pentru ordinea publica. In
aceasta situatie, executarea masurii educative se amana pentru o durata determinata;
b) cand o persoana internata este gravida sau are un copil mai mic de un an. In aceste cazuri,
executarea masurii educative se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea.
(2) Executarea masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de
detentie poate fi intrerupta in cazurile prevazute la alin. (1).
(3) Sectiunile a 2-a si a 3-a ale capitolului III, precum si capitolul IV din titlul V privind
executarea hotararilor penale din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator, cu
exceptiile din prezenta lege.
Titlul VI - Infractiuni si contraventii
Introducerea in mod ilicit de telefoane mobile si alte mijloace de comunicare la distanta, cartele
SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor si alcool Art. 185
(1) Introducerea, in mod ilicit, de telefoane mobile si alte mijloace de comunicare la distanta,
cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor si alcool, intr-
un penitenciar, centru de retinere si arestare preventiva, centru de arestare preventiva, centru
educativ si centru de detentie, in scopul folosirii lor de catre detinuti, constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta este savarsita de catre personalul administratiei locului de detinere sau personalul
centrelor de retinere si arestare preventiva, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 5 ani.
(3) Tentativa se pedepseste.
Introducerea in mod ilicit a unor obiecte interzise - Art. 186

(1) Introducerea, in mod ilicit, de bunuri si obiecte interzise prevazute de regulamentul de
aplicare a prezentei legi, precum si a obiectelor si bunurilor permise a fi primite, folosite si
pastrate de persoanele supuse pedepselor si masurilor privative de libertate, in penitenciar, centru
de retinere si arestare preventiva, centru de arestare preventiva, centru educativ si centru de
detentie, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 de lei.
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii se fac de catre personalul locului de detinere.
(3) Bunurile care au facut obiectul contraventiei se confisca, prevederile art. 20 aplicandu-se in
mod corespunzator.
(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii
prevazute la alin.(1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-
verbal.
(5) Contraventiei prevazute la alin. (1) ii sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Prevederile prezentului articol nu sunt aplicabile detinutilor.
Titlul VII - Dispozitii finale
Intrarea in vigoare Art. 187

(1) Prezenta lege intra in vigoare la data intrarii in vigoare a Legii nr.286/2009 privind Codul
penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, cu exceptia art. 187 alin. (2) care
intra in vigoare la 5 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului alineat, dar nu mai tarziu de data
intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul adopta hotararea privind organizarea, functionarea si
atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si, prin hotarare, regulamentul de
aplicare a dispozitiilor prezentei legi.
(3) In termenul stabilit la alin. (2), Consiliul Superior al Magistraturii adopta regulamentul de
organizare a activitatii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.
Dispozitii tranzitorii Art. 188

In vederea desfasurarii activitatii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate in spatiile
amenajate puse la dispozitie conform prevederilor art. 9 alin.(6), dotarea spatiilor cu mijloace
materiale se va realiza prin transfer de la administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului
de retinere si arestare preventiva, centrului de arestare preventiva, centrului educativ si centrului
de detentie la Ministerul Justitiei sau, daca acestea nu au fost deja dotate, prin cheltuieli de
investitii de catre Ministerul Justitiei.
Centrele educative si de detentie Art. 189
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, penitenciarele pentru minori si tineri si centrele de
reeducare se reorganizeaza in centre de detentie si centre educative.
(2) Personalul didactic titular incadrat in centrele de reeducare poate fi preluat, la cerere, ca
personal contractual, potrivit pregatirii profesionale si nevoilor de personal ale sistemului
administratiei penitenciare.
Abrogarea dispozitiilor contrare Art. 190

La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Decretul Consiliului de Stat nr.545/1972 privind executarea masurii educative a internarii
minorilor infractori intr-un centru de reeducare, publicat in Buletinul Oficial al Republicii
Socialiste Romania nr.162 din 30 decembrie 1972;
b) Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare
in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 20
iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Deciziile si ordinele emise in temeiul prezentei legi Art. 191

Ordinele ministrului justitiei, ale ministrului afacerilor interne, deciziile directorului general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor, cu caracter normativ emise in temeiul prezentei legi
se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pe pagina de Internet a Ministerului
Justitiei, Ministerului Afacerilor Interne si Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale
art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
apitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta lege reglementeaza Statutul functionarului public cu statut special din sistemul
Art. 2
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate fac parte din institutiile
publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului si constituie, in sensul
prezentei legi, sistemul administratiei penitenciare.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor se constituie prin reorganizarea Directiei Generale
a Penitenciarelor si functioneaza in subordinea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
(3) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc
prin hotarare a Guvernului.
(4) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutie publica de interes national, cu
personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.
Art. 3
(1) Personalul din sistemul administratiei penitenciare este constituit din functionari publici cu
statut special, al caror statut este reglementat de prezenta lege, denumiti in continuare functionari
publici cu statut special, si din personal contractual.
(2) Statutul special al functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare este conferit
de natura atributiilor de serviciu care implica indatoriri si riscuri deosebite.
(3) In exercitarea atributiilor sale de serviciu, functionarul public cu statut special este investit cu
exercitiul autoritatii publice, in limitele competentelor stabilite prin lege. In exercitarea
misiunilor de paza, escortare si supraveghere a persoanelor private de libertate, precum si in alte
situatii temeinic justificate, functionarul public cu statut special poate folosi, in conditiile legii,
tehnica, mijloacele si armamentul din dotare. Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes
personal.
(4) Personalul din sistemul administratiei penitenciare incadrat in functii pe baza contractului
individual de munca se supune legislatiei muncii.
Art. 4
(1) Activitatea profesionala a personalului din sistemul administratiei penitenciare se desfasoara
in interesul comunitatii, prin punerea in aplicare a legislatiei privind executarea pedepselor si a
masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in limitele competentelor
stabilite prin lege.
(2) Personalul din sistemul administratiei penitenciare este obligat sa respecte drepturile si
libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, prevederile reglementarilor interne
si sa indeplineasca ordinele si dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa
profesionala.
(3) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul sa
refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, daca le
considera ilegale. Daca cel care a emis dispozitia o formuleaza in scris, functionarul public cu
statut special este obligat sa o execute, cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala.
Functionarul public cu statut special este obligat sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al
persoanei care a emis dispozitia aceste situatii.
Art. 5
Exercitarea functiei publice din sistemul administratiei penitenciare se conduce dupa urmatoarele
principii:
a) supunerea deplina fata de lege;
b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, in conditiile prevazute de lege;
c) egalitatea sanselor, pe baza meritelor si capacitatii profesionale;
d) responsabilitate si impartialitate;
e) eficacitatea in serviciul intereselor generale ale societatii;
f) eficienta in utilizarea resurselor;
g) ierarhia organizatorica si functionala.
Art. 6
(1) Valorile etice in sistemul administratiei penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea,
transparenta, receptivitatea si responsabilitatea profesionala.
(2) Personalul din sistemul administratiei penitenciare va promova si va respecta principiile si
valorile etice ale serviciului public in activitatea profesionala si in relatiile cu cetatenii, precum si
masurile legale referitoare la transparenta decizionala, conflictul de interese si incompatibilitati.
Capitolul II - Structura carierei functionarului public cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare
Art. 7
Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sunt debutanti sau
definitivi.
Art. 8
Functionarii publici cu statut special debutanti din sistemul administratiei penitenciare sunt
persoanele care ocupa, in urma concursului sau examenului, o functie publica in Administratia
Nationala a Penitenciarelor sau unitatile subordonate, pana la definitivare.
Art. 9
(1) Functionarii publici cu statut special se impart in doua categorii, in raport cu nivelul minim al
studiilor necesare, dupa cum urmeaza:
a) categoria A - corpul ofiterilor de penitenciare - cuprinde functionarii publici cu statut special
cu studii superioare, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, emisa de institutii acreditate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;
b) categoria B - corpul agentilor de penitenciare - cuprinde functionarii publici cu statut special
cu studii liceale absolvite cu diploma de bacalaureat.
(2) Categoriile de functionari publici cu statut special se impart pe corpuri si grade profesionale,
dupa cum urmeaza:
A. Corpul ofiterilor de penitenciare:

a) chestor de penitenciare;
b) comisar sef de penitenciare;
c) comisar de penitenciare;
d) subcomisar de penitenciare;
e) inspector principal de penitenciare;
f) inspector de penitenciare;
g) subinspector de penitenciare.
B. Corpul agentilor de penitenciare:

a) agent sef principal de penitenciare;
b) agent sef de penitenciare;
c) agent sef adjunct de penitenciare;
d) agent principal de penitenciare;
e) agent de penitenciare.
(3) Potrivit prevederilor alin. (2) pct. A lit. a)-d), urmatoarele grade profesionale ale ofiterilor vor
fi echivalate, cu mentinerea drepturilor si a vechimii in grade castigate anterior, dupa cum
urmeaza:
a) subinspector sef de penitenciare - subcomisar de penitenciare;
b) inspector sef de penitenciare - comisar de penitenciare;
c) inspector sef principal de penitenciare - comisar sef de penitenciare;
d) inspector general de penitenciare - chestor de penitenciare.
Art. 10
(1) In sistemul administratiei penitenciare sunt utilizate urmatoarele functii: functii publice de
conducere si de executie specifice sistemului administratiei penitenciare si functii de specialitate
specifice altor sectoare de activitate.
(2) Functiile functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se
stabilesc prin hotarare a Guvernului si se diferentiaza prin categorie, grad profesional si
coeficient de ierarhizare. Celelalte functii pentru sistemul administratiei penitenciare se aproba
de ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti, potrivit legii.
(3) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se subordoneaza
sefilor ierarhici.
Capitolul III - Selectia, numirea, evidenta, evaluarea, avansarea, pregatirea si perfectionarea

functionarilor publici cu statut special
Sectiunea 1 - Selectia functionarilor publici cu statut special
Art. 11
Pot dobandi calitatea de functionar public cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) cunosc limba romana;
c) indeplinesc conditiile de studii si vechime prevazute de lege;
d) au capacitate deplina de exercitiu si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru
indeplinirea functiei;
e) nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea de infractiuni;
f) indeplinesc conditiile specifice postului, inclusiv criteriul de inaltime pentru posturile din
sectorul operativ, stabilit prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti;
g) nu au fost eliberate din motive imputabile sau destituite dintr-o functie publica in ultimii 7 ani;
h) au un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate;

i) nu au fost agenti sau colaboratori ai organelor de securitate ca politie politica.
Art. 12
Administratia Nationala a Penitenciarelor, in procesul de selectie a functionarilor publici cu
statut special, garanteaza aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesionala si de
transparenta.
Art. 13
(1) Incadrarea ca functionar public cu statut special se face prin urmatoarele modalitati:
a) repartizarea cu prioritate a absolventilor institutiilor de invatamant pentru pregatirea
personalului de penitenciare, ofiteri si agenti;
b) transferul pe functii publice al cadrelor militare si functionarilor publici cu statut special de la
alte institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului;
c) concurs, din sursa externa.
(2) Absolventilor institutiilor de invatamant superior pentru pregatirea personalului de
penitenciare - curs de zi, cu diploma de licenta - li se acorda gradul de subinspector de
penitenciare si sunt incadrati ca functionari publici cu statut special definitivi, fara concurs, in
functii publice de executie.
(3) Absolventilor institutiei de invatamant pentru pregatirea agentilor de penitenciare, cu durata
de un an, li se acorda gradul de agent de penitenciare si sunt incadrati ca functionari publici cu
statut special definitivi, fara concurs.
(4) Candidatii declarati "ADMIS" la institutiile de invatamant superior pentru pregatirea
personalului de penitenciare semneaza un angajament prin care se obliga sa lucreze cel putin 9
ani in sistemul administratiei penitenciare, dupa absolvirea studiilor.
(5) Candidatii declarati "ADMIS" la institutia de invatamant pentru pregatirea agentilor de
penitenciare vor semna un angajament scris prin care se obliga sa lucreze cel putin 5 ani in
sistemul administratiei penitenciare, dupa absolvirea studiilor.
(6) Persoanele prevazute la alin. (4) si (5), care nu respecta angajamentul, sunt obligate sa
restituie cheltuielile de scolarizare, proportional cu perioada ramasa pana la implinirea
termenelor pentru care au semnat angajamentul, cu exceptia cazului in care nerespectarea
angajamentului se datoreaza unor motive neimputabile acestora sau a transferului la alte institutii
publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului.
Art. 14
(1) Conditiile de participare la concurs, organizarea si desfasurarea acestuia se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(2) La concurs poate participa, in calitate de observator, cate un reprezentant al organizatiilor
sindicale reprezentative ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare.
Sectiunea 2 - Numirea functionarilor publici cu statut special
Art. 15
(1) Numirea in functii publice de conducere a candidatilor admisi la concurs se face ca
functionari publici cu statut special definitivi. La concurs pot participa persoanele care au cel
putin 3 ani vechime efectiva intr-un post cu acelasi nivel de studii si aceeasi specialitate cu a
postului scos la concurs.
(2) Numirea in functii publice de executie a candidatilor admisi la concurs se face ca functionari
publici cu statut special, debutanti cu o perioada de stagiu, cu exceptia situatiilor prevazute la
alin. (4) si (5). Ofiterii si agentii admisi la concurs in functii publice de executie din sectorul
siguranta detinerii si aplicarea regimurilor vor fi incadrati ca debutanti, cu exceptia situatiei
(3) Perioada de stagiu este de un an si constituie vechime in munca, in serviciu sau in
specialitate.
(4) Candidatii admisi la concurs, care au cel putin 3 ani vechime efectiva intr-un post cu acelasi
nivel de studii si aceeasi specialitate cu a postului scos la concurs, sunt incadrati ca functionari
publici cu statut special definitivi, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(5) Candidatii admisi la concurs, care au cel putin 3 ani vechime efectiva ca militar activ si/sau
functionar public cu statut special in institutii de aparare, ordine publica si siguranta nationala,
sunt incadrati ca functionari publici cu statut special definitivi, in conditiile prevazute de
prezenta lege.
(6) Candidatilor admisi la concurs si incadrati ca functionari publici cu statut special li se acorda
grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor
cetatenesti.
(7) Ofiterii in activitate sau in rezerva nu pot fi incadrati in sistemul administratiei penitenciare
in functii vacante prevazute cu grade profesionale de agent de penitenciare - agent sef principal
de penitenciare.
Art. 16
(1) Functionarii publici cu statut special debutanti au obligatia sa urmeze, in perioada de stagiu,
cursuri de pregatire si specializare organizate de Administratia Nationala a Penitenciarelor.
(2) Functionarii publici cu statut special definitivi au obligatia sa urmeze un curs de perfectionare
corespunzator postului in care au fost numiti, cu exceptia celor incadrati potrivit prevederilor art.
13 alin. (2) si (3).
Art. 17
(1) Dupa efectuarea perioadei de stagiu, activitatea functionarului public cu statut special
debutant din sistemul administratiei penitenciare este evaluata de seful ierarhic, care propune sau
nu definitivarea in functie.
(2) Pe baza propunerilor favorabile formulate de sefii ierarhici, directorul general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, directorul unitatii din subordinea
acesteia emite decizie scrisa de numire a functionarului public cu statut special debutant ca
functionar public cu statut special definitiv din sistemul administratiei penitenciare.
(3) Functionarul public cu statut special debutant din sistemul administratiei penitenciare
nemultumit de evaluarea prevazuta la alin. (1) poate solicita reevaluarea de catre o comisie
formata din 3 functionari publici cu statut special din cadrul unitatii, care au o vechime in
serviciu de cel putin 10 ani. Comisia este numita de directorul general al Administratiei
Nationale a Penitenciarelor.
(4) Functionarul public cu statut special debutant din sistemul administratiei penitenciare care, in
urma evaluarii prevazute la alin. (1) sau (3), primeste calificativul "nesatisfacator" este declarat
necorespunzator din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu inceteaza potrivit art. 64
alin. (1) lit. a).
Art. 18
Regulile de organizare si desfasurare a perioadei de stagiu, a cursurilor de pregatire si
specializare prevazute la art. 16 si a evaluarii pentru definitivarea in functie se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Art. 19
(1) Personalul din sistemul administratiei penitenciare, numit functionar public cu statut special
definitiv, depune juramantul de credinta in fata directorului general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor sau, dupa caz, directorilor unitatilor din subordinea acesteia, in prezenta a doi
martori, dintre care unul este conducatorul compartimentului in care a fost numit functionarul
public cu statut special definitiv, iar celalalt, un alt functionar public cu statut special definitiv.
(2) Juramantul de credinta are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si
libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa
indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publica in care am fost numit, sa
pastrez secretul profesional si sa respect normele de conduita profesionala si civica." Refuzul
depunerii juramantului se consemneaza in scris si atrage revocarea actului de numire in functie.
(3) Juramantul, semnat de functionarul public cu statut special definitiv, de directorul general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de directorul unitatii din subordinea
acesteia, se depune la dosarul profesional al functionarului public cu statut special.
(4) Functionarul public cu statut special definitiv din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor
Cetatenesti depune juramantul de credinta in fata unui reprezentant al Ministerului Justitiei si
Libertatilor Cetatenesti, imputernicit prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Art. 20
Numirea si eliberarea din functie, precum si celelalte modificari ale raporturilor de serviciu
pentru functiile de director general, director general adjunct si director in sistemul administratiei
penitenciare se dispun prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Pentru celelalte
functii de conducere, precum si pentru functiile de executie din Administratia Nationala a
Penitenciarelor si unitatile de penitenciare, se dispun, dupa caz, prin decizie a directorului
general sau a directorilor unitatilor de penitenciare, potrivit competentelor legale.
Art. 21
Ofiterii se numesc in functiile prevazute in statele de organizare cu grade profesionale egale sau
mai mari cu cel mult doua grade fata de cele pe care le au. Numirea ofiterilor in functii prevazute
in statele de organizare cu grade profesionale mai mari cu mai mult de doua grade fata de cele pe
care le au se poate face numai cu aprobarea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Sectiunea 3 - Evidenta functionarilor publici cu statut special
Art. 22
(1) Pentru fiecare functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se
va intocmi si gestiona un dosar profesional confidential, in conditiile dispozitiilor legale privind
evidenta functiilor si a functionarilor publici cu statut special.
(2) Modul de gestionare si evidenta a datelor privind functionarii publici cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor
cetatenesti.
(3) Se interzice introducerea in dosarul profesional a oricaror documente referitoare la opiniile
politice sau sindicale, la religie ori credinta, la orientarea sexuala, origine sociala sau referitoare
la orice alte elemente discriminatorii.
(4) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are acces la
propriul dosar profesional, fara nicio ingradire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din
dosar.
(5) Emiterea, folosirea, evidenta si gestionarea legitimatiilor de serviciu pentru personalul din
sistemul administratiei penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor
cetatenesti.
Sectiunea 4 - Evaluarea activitatii profesionale a functionarilor publici cu statut special din

sistemul administratiei penitenciare
Art. 23
Evaluarea activitatii profesionale a functionarilor publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare se face anual, pe baza criteriilor de evaluare elaborate de
Administratia Nationala a Penitenciarelor si aprobate prin ordin al ministrului justitiei si
libertatilor cetatenesti.
Art. 24
(1) Conducatorii de compartimente din Administratia Nationala a Penitenciarelor si din unitatile
subordonate sunt obligati sa completeze si sa noteze anual, in fisa de evaluare a activitatii,
performantele profesionale individuale obtinute in anul precedent de fiecare functionar public cu
statut special din subordine.
(2) Calificativele care pot fi acordate in urma evaluarii activitatii sunt "exceptional", "foarte
bun", "bun", "satisfacator" si nesatisfacator".
Art. 25
(1) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare notat cu
"nesatisfacator" sau satisfacator" nu poate fi avansat in functie sau grad profesional in anul
urmator.
(2) Ofiterul sau agentul din sistemul administratiei penitenciare care a fost notat cu calificativul
"nesatisfacator" va fi trecut intr-o functie inferioara, prin decizie a directorului general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a directorului unitatii din care face
parte. Functionarul public cu statut special care nu accepta trecerea in functia inferioara va fi
destituit din functie, in temeiul art. 64 alin. (1) lit. a).
(3) Ofiterii sau agentii din sistemul administratiei penitenciare notati cu calificativul
"nesatisfacator", in anul urmator trecerii intr-o functie inferioara, potrivit alin. (2), vor fi destituiti
din functie, in temeiul art. 64 alin. (1) lit. a).
Sectiunea 5 - Avansarea functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei

penitenciare
Art. 26
(1) In cariera profesionala, in urma rezultatelor obtinute la evaluarea activitatii profesionale,
functionarii publici cu statut special au dreptul de a avansa in functie si in grad profesional
conform prevederilor prezentei legi.
(2) Avansarea in functii publice vacante a functionarilor publici cu statut special, care indeplinesc
conditiile prevazute de prezenta lege, se face pe baza de concurs, in limita posturilor prevazute in
statele de organizare.
(3) Avansarea functionarilor publici cu statut special intr-o functie imediat superioara la aceeasi
pozitie din stat se face fara examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justitiei
si libertatilor cetatenesti.
(4) Avansarea in gradele profesionale se face de catre:
a) Presedintele Romaniei, pentru chestorul de penitenciare, la propunerea ministrului justitiei si
libertatilor cetatenesti;
b) ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti, pentru ofiterii din sistemul administratiei
penitenciare;
c) directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pentru agentii din sistemul
(5) Functionarii publici cu statut special se avanseaza in gradul profesional urmator daca au
implinit stagiul minim in gradul profesional detinut si daca au fost apreciati in ultimii doi ani ai
stagiului minim in grad cu cel putin calificativul "bun".
(6) Functionarii publici cu statut special pot fi avansati in gradul profesional urmator inaintea
implinirii stagiului minim, daca au fost apreciati in ultimul an cu calificativul "exceptional" si
daca au efectuat jumatate din stagiul minim in grad.
(7) Pentru obtinerea gradului profesional de chestor de penitenciare este necesara promovarea
examenului organizat in acest scop.
(8) Comisarii sefi de penitenciare in activitate, care au o vechime in gradul profesional de
minimum 5 ani si au fost incadrati, in aceasta perioada, cel putin 3 ani in functii prevazute in
statele de organizare cu grad profesional de chestor de penitenciare si care au fost apreciati in
ultimii 3 ani cu calificativul de cel putin "foarte bun", la incetarea raporturilor de serviciu prin
pensionare, in conditiile legii, pot fi avansati in gradul profesional de chestor de penitenciare si le
vor inceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competentelor si criteriilor
stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(9) Functionarii publici cu statut special rezervisti din grupa de evidenta "sistemul administratiei
penitenciare", specialitatea penitenciare", carora le-au incetat raporturile de serviciu ca urmare a
pensionarii, in conditiile legii, pot fi avansati in gradul urmator la propunerea asociatiilor fostilor
ofiteri si agenti de penitenciare. Criteriile de avansare in rezerva in gradul urmator se stabilesc
prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Art. 27
Stagiul minim in gradele profesionale este: A. Corpul ofiterilor de penitenciare:
a) comisar sef de penitenciare 3 ani;
b) comisar de penitenciare 3 ani;
c) subcomisar de penitenciare 4 ani;
d) inspector principal de penitenciare 3 ani;
e) inspector de penitenciare 3 ani;
f) subinspector de penitenciare 4 ani. B. Corpul agentilor de penitenciare:
a) agent sef de penitenciare 4 ani;
b) agent sef adjunct de penitenciare 4 ani;
c) agent principal de penitenciare 4 ani;
d) agent de penitenciare 4 ani.
Art. 28
(1) Acordarea gradelor profesionale urmatoare, in cadrul aceleiasi categorii, se face in ordinea
ierarhica a gradelor si in limita gradului maxim prevazut pentru functia pe care o detine
functionarul public cu statut special.
(2) Functionarul public cu statut special cu gradul de comisar sef de penitenciare, care a dobandit
titlul stiintific de doctor in specialitatea functiei pe care o detine sau intr-o specialitate inrudita,
este exceptat de la prevederile art. 26 alin. (7).
(3) Acordarea gradelor profesionale, in cadrul aceleiasi categorii, se face incepand cu data de
intai a lunii urmatoare celei in care s-au indeplinit conditiile legale privind avansarea in gradul
profesional.
Art. 29
(1) Trecerea agentilor in corpul ofiterilor din sistemul administratiei penitenciare se realizeaza
prin concurs, in limita posturilor prevazute in statele de organizare ale unitatilor de penitenciare,
daca sunt indeplinite conditiile prevazute in prezenta lege.
(2) Acordarea gradului profesional de ofiter agentilor prevazuti la alin. (1) se face in functie de
vechimea ca agent sau subofiter in institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta
nationala ale statului, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justitiei si
Art. 30
(1) Functiile de executie vacante din sistemul administratiei penitenciare se ocupa prin concurs,
la care pot participa persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 11.
(2) In situatia neocuparii posturilor vacante prevazute la alin. (1), acestea pot fi ocupate prin
transferul cadrelor militare si al functionarilor publici cu statut special din alte institutii publice
de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului si din Ministerul Justitiei si
Libertatilor Cetatenesti, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 11.
(3) Functiile de conducere vacante din sistemul administratiei penitenciare se ocupa prin
avansarea ofiterilor si agentilor, prin concurs. Pot participa la concurs pentru ocuparea posturilor
vacante de conducere persoanele care au o vechime de cel putin 3 ani in sistemul administratiei
penitenciare.
(4) Functiile de conducere din sistemul administratiei penitenciare, ramase vacante ca urmare a
neocuparii, in conditiile stabilite la alin. (3), se ocupa prin concurs din sursa externa.
(5) In situatia in care posturile raman vacante, ca urmare a neocuparii in conditiile prevazute la
alin. (3) si (4), acestea pot fi ocupate prin transferul cadrelor militare si al functionarilor publici
cu statut special din alte institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale
statului si din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, daca indeplinesc conditiile prevazute
la art. 11.
Art. 31
Regulamentul privind ocuparea functiilor de conducere si de executie se aproba prin ordin al
ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Sectiunea 6 - Pregatirea si perfectionarea profesionala a functionarilor publici cu statut special

din sistemul administratiei penitenciare
Art. 32
Pregatirea si perfectionarea functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare se face pe baza cerintelor generale ale practicii administratiei penitenciare si a
cerintelor specifice necesare indeplinirii atributiilor de serviciu corespunzatoare functiilor din
sistemul administratiei penitenciare.
Art. 33
(1) Metodologia de organizare si desfasurare a pregatirii profesionale a functionarilor publici cu
statut special din sistemul administratiei penitenciare si criteriile de evaluare a rezultatelor
acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(2) In cazurile in care pregatirea si perfectionarea profesionala se desfasoara in alta localitate
decat cea de domiciliu, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare beneficiaza de drepturile de delegare prevazute de prezenta lege.
(3) Pentru trimiterea la cursuri de pregatire si perfectionare in strainatate, organizate sau finantate
de Administratia Nationala a Penitenciarelor, functionarii publici cu statut special sustin un
concurs, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Art. 34
Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care urmeaza o
forma de pregatire sau perfectionare profesionala cu o durata ce depaseste 3 luni si care primesc,
in aceasta perioada, drepturile salariale vor semna un angajament scris prin care se obliga sa
lucreze cel putin 5 ani in sistemul administratiei penitenciare, dupa terminarea formelor de
pregatire sau perfectionare profesionala.
Art. 35
(1) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care nu respecta
angajamentul prevazut la art. 34 este obligat sa restituie cheltuielile de scolarizare, proportional
cu perioada ramasa pana la implinirea termenului de 5 ani.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul in care nerespectarea angajamentului se datoreaza
unor motive neimputabile functionarului public cu statut special sau in cazul transferului.
Capitolul IV - Drepturile, conditiile de munca si indatoririle functionarilor publici cu statut

special
Sectiunea 1 - Drepturile functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei

penitenciare
Art. 36
Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la:
a) salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, precum si premii si prime, ale
caror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzator functiei
indeplinite, gradului profesional detinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanenta si, dupa
caz, indemnizatia de conducere si salariul de merit;
b) ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniforma si echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta medicala si psihologica,
medicamente, proteze stomatologice si dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente
organice sau functionale, in mod gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului si ale
respectarii dispozitiilor legale privind plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate;
d) locuinte de serviciu si de interventie, in conditiile legii;
e) concedii de odihna, concedii de studii, invoiri platite si concedii fara plata, in conditii stabilite
prin hotarare a Guvernului;
f) o prima de concediu egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, pe langa
drepturile salariale aferente lunii in care se efectueaza concediul;
g) concedii medicale, concedii de maternitate, pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani
sau a copilului cu handicap pana la varsta de 3 ani, precum si pentru alte situatii, in conditiile
stabilite de lege;
h) bilete de odihna, tratament si recuperare, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
odihna, tratamentul si recuperarea se pot face si in centrele apartinand Administratiei Nationale a
Penitenciarelor sau ale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti;
i) pensii, in conditii stabilite prin lege speciala;
j) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau detasare, precum si decontarea
cheltuielilor de cazare, in conditiile stabilite de lege;
k) decontarea cheltuielilor de transport, in cazul deplasarii in interes de serviciu, in cazul mutarii
in alte localitati, in cazul deplasarii de la domiciliu la locul de munca cand domiciliaza in alta
localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea pana la 70 km si, o data pe an, pentru
efectuarea concediului de odihna, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin hotarare a
Guvernului;
l) incadrarea activitatii in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii;
m) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, in conditiile legii;
n) beneficiaza de despagubiri acordate din fondurile bugetare ale Ministerului Justitiei si
Libertatilor Cetatenesti, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile sale, ale sotului/sotiei si ale
copiilor aflati in intretinerea sa sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura
cu acestea. Despagubirile mentionate se acorda in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
o) tratament medical in strainatate pentru afectiuni medicale contractate in timpul exercitarii
profesiei, daca nu pot fi tratate in tara, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
p) consultanta juridica prin avocat, asigurata de unitate, la cerere, in cazul cercetarii penale,
urmaririi penale sau judecarii sale pentru fapte comise in timpul ori in legatura cu exercitarea
atributiilor de serviciu, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei si
Art. 37
(1) Pentru apararea intereselor profesionale, economice, sociale si culturale, personalul din
sistemul administratiei penitenciare are dreptul la asociere sindicala sau in alte organizatii
profesionale, dreptul la greva, precum si la libertatea intrunirilor, cu conditia asigurarii a cel
putin unei treimi din activitate si a garantarii drepturilor detinutilor si a sigurantei locurilor de
detentie.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor poate incheia anual, in conditiile legii, cu
organizatiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici cu statut special sau cu
reprezentantii functionarilor publici cu statut special, la solicitarea acestora, acorduri colective
care sa cuprinda numai masuri referitoare la:
a) constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca;
b) sanatatea si securitatea in munca;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfectionarea profesionala;
e) alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de
conducere ale organizatiilor sindicale.
(3) In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici cu statut special nu
sunt organizati in sindicat, acordul se incheie cu reprezentantii functionarilor publici cu statut
special, desemnati in conditiile legii.
(4) Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile de penitenciare vor furniza sindicatelor
reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici cu statut special informatiile necesare
pentru incheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, in conditiile legii.
Art. 38
(1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare vor fi sprijiniti
in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei profesionale, a unei locuinte
proprietate personala, in localitatea in care isi are sediul unitatea la care sunt incadrati, din
fondurile Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau alte fonduri guvernamentale, in
conditiile legii.
(2) Functionarii publici cu statut special, titulari ai contractului de inchiriere a locuintei de
serviciu, care au lucrat in sistemul administratiei penitenciare peste 15 ani si care s-au pensionat
potrivit legii, precum si cei care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si s-au
pensionat pentru invaliditate, in conditiile legii, isi pastreaza dreptul de folosinta asupra locuintei
de serviciu si dupa incetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. In cazul decesului
titularului, sotul/sotia isi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii.
(3) Criteriile si conditiile de sprijin prevazute la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) In conditiile legii, prin hotarare a Guvernului se poate infiinta Casa de Credit a personalului
din sistemul administratiei penitenciare.
Art. 39
(1) Functionarii publici cu statut special isi pastreaza, pe perioada delegarii, detasarii ori trecerii
temporare in alta functie, functia, gradul si drepturile salariale avute anterior, acordate conform
prevederilor actelor normative privind salarizarea acestora.
(2) In situatia in care drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sau, dupa
caz, trecut temporar in alta functie sunt mai mari, personalul prevazut la alin. (1) beneficiaza de
aceste drepturi salariale.
Art. 40
(1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la
atribuirea unei locuinte de serviciu daca, in localitatea unde isi desfasoara activitatea, ei sau
sotul/sotia nu beneficiaza de locuinta in proprietate ori nu li s-a atribuit locuinta de catre
autoritatile administratiei publice locale.
(2) Functionarii publici cu statut special carora nu li s-a acordat locuinta potrivit prevederilor
alin. (1) si care nici ei si nici sotul/sotia nu au in proprietate o locuinta in localitatea unde isi
desfasoara activitatea au dreptul la compensarea lunara a chiriei in cuantum de pana la 50% din
venitul net realizat lunar, dar nu mai mult decat chiria prevazuta in contractul de inchiriere
incheiat in conditiile legii.
(3) Conditiile de acordare a drepturilor prevazute la alin. (1) si (2) se stabilesc prin ordin al
(4) Functionarii publici cu statut special, inclusiv sotul/sotia acestora, care au instrainat o
locuinta proprietate personala, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, dupa data incadrarii
in sistemul administratiei penitenciare, nu beneficiaza de prevederile alin. (1) si (2).
(5) Nu se acorda compensatia lunara pentru chirie in situatia in care contractul de inchiriere a
fost incheiat cu rudele de pana la gradul II inclusiv, ale functionarului public cu statut special ori
ale sotiei/sotului acestuia/acesteia.
(6) Functionarii publici cu statut special carora li s-a atribuit o locuinta de serviciu pot solicita
schimbarea acesteia si atribuirea unei alte locuinte disponibile in fondul locativ al Administratiei
Nationale a Penitenciarelor sau al unitatii penitenciare in cauza, care sa corespunda cerintelor
minimale de suprafata locativa astfel cum sunt prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererile de schimb de locuinte se
solutioneaza cu prioritate.
(7) Functionarii publici cu statut special, beneficiari ai unei locuinte de serviciu, pot face intre ei
schimb de locuinte, cu avizul conducerii unitatii care a aprobat acordarea locuintei de serviciu.
Art. 41
(1) Institutiile si organele specializate ale statului au obligatia de a acorda protectie, la cerere,
functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si membrilor de
familie ai acestora, in cazul in care viata, integritatea corporala, demnitatea sau avutul le sunt
puse in pericol, in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.
(2) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a unitatilor din
subordinea acesteia este obligata sa asigure personalului prevazut la alin. (1) protectie impotriva
amenintarilor, violentelor si faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in exercitarea functiei
sau in legatura cu aceasta. Modalitatile de acordare a protectiei se stabilesc prin decizie a
directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Art. 42
(1) Functionarul public cu statut special, in activitate ori pensionat, precum si sotul sau sotia,
copiii aflati in intretinerea legala a acestuia beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de asistenta
medicala, medicamente si proteze, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in
conditiile respectarii dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurarile sociale de
sanatate.
(2) Pentru acordarea, potrivit legii, a asistentei medicale specifice personalului din sistemul
administratiei penitenciare, in statele de organizare ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor
si ale fiecarei unitati de penitenciare se prevad si se incadreaza posturi de personal medico-
sanitar superior si mediu.
Art. 43
despagubiri in situatia in care au suferit, din culpa institutiei, un prejudiciu material in timpul
indeplinirii atributiilor de serviciu.
(2) La decesul unui functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare,
unitatea din care facea parte acorda sotului/sotiei sau, dupa caz, copiilor acestuia/acesteia ori, in
lipsa acestora, parintilor si mostenitorilor legali ori persoanei care a suportat cheltuielile
ocazionate de deces un ajutor suplimentar de deces egal cu de doua ori salariul de baza brut avut
la data decesului.
(3) Functionarului public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care a decedat
in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu i se acorda, post-mortem, gradul de subinspector de
penitenciare pentru cei din corpul agentilor si gradul urmator pentru ofiteri.
Art. 44
(1) Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu, functionarilor publici cu statut special
din sistemul administratiei penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, in
conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(2) Absolventilor institutiilor de invatamant prevazute la art. 13 alin. (2) si (3) declarati "sef de
promotie" li se vor acorda recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite prin ordin al
(3) Pentru activitatea desfasurata, functionarilor publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare li se confera decoratii potrivit legii.
(4) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, decorati cu
Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific In Serviciul Armatei, isi pastreaza toate
drepturile conferite de aceste ordine, dobandite anterior.
Sectiunea 2 - Conditiile de munca ale functionarilor publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare
Art. 45
(1) Durata normala a programului de lucru este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
(2) Programul de lucru al personalului din compartimentele a caror activitate impune prezenta in
serviciu mai mult de 8 ore se stabileste de catre directorii unitatilor, in raport cu necesitatile
operative, asigurandu-se respectarea timpului de lucru legal.
(3) In cazul in care pentru anumite categorii profesionale durata programului normal de lucru
este stabilita prin dispozitii legale specifice, se vor aplica aceste dispozitii legale.
(4) Orele prestate de functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare peste durata
normala a timpului de lucru se compenseaza cu timp liber corespunzator. In cazul in care
compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in urmatoarele
30 de zile dupa efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plati, in luna urmatoare, cu un spor
din salariul de baza, dupa cum urmeaza:
a) 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de
lucru;
b) 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare. Cu un spor de 100% se platesc si orele
lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu
reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.
(5) Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute la
alin. (4) se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa in scris de seful
ierarhic, fara a se depasi 120 de ore anual, iar in cazuri cu totul deosebite se poate aproba
efectuarea orelor suplimentare si peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu
aprobarea ordonatorului de credite si cu incadrarea in fondurile bugetare aprobate.
Art. 46
Modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor si evidenta prezentei functionarilor publici
cu statut special din sistemul administratiei penitenciare la serviciu se stabilesc prin regulamente
de ordine interioara, elaborate de conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si a
unitatilor din subordinea acesteia.
Art. 47
Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul, potrivit
legii, la masuri de securitate si igiena a muncii si la echipament de protectie gratuit.
Sectiunea 3 - Indatoririle functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei

penitenciare
Art. 48
Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are urmatoarele
obligatii:
a) sa cunoasca si sa respecte principiile generale prevazute de Constitutie si de celelalte legi,
precum si sa apere valorile democratiei;
b) sa respecte si sa protejeze viata, sanatatea si demnitatea persoanelor private de libertate,
drepturile si libertatile acestora;
c) sa impiedice orice actiune care presupune discriminare pe criterii de etnie, rasa, limba,
nationalitate, sex, apartenenta sindicala si religie;
d) sa execute, cu profesionalism si in termenul stabilit, toate atributiile de serviciu stabilite prin
fisa postului, precum si dispozitiile date de conducatorii ierarhici;
e) sa fie disciplinat, respectuos si corect fata de sefi, colegi sau subalterni si sa respecte ierarhia
conferita de functia si gradul profesional detinute;
f) sa informeze conducatorii ierarhici si celelalte autoritati abilitate cu privire la infractiunile de
care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, indeosebi
cu privire la faptele de coruptie;
g) sa manifeste preocupare si interes pentru perfectionarea nivelului de instruire profesionala;
h) sa pastreze secretul de stat si de serviciu, in conditiile legii, precum si confidentialitatea
informatiilor sau documentelor care au acest caracter, in conditiile legii;
i) sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice in exercitarea
atributiilor ce ii revin;
j) sa se conformeze dispozitiilor date de conducatorii ierarhici carora le este subordonat direct, cu
respectarea prevederilor art. 4 alin. (3);
k) sa respecte intocmai programul de munca;
l) sa se prezinte la programul de munca stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic
justificate;
m) sa informeze seful ierarhic despre existenta unui conflict de interese privind exercitarea
atributiilor de serviciu, in conditiile legii;
n) in situatii de catastrofe, calamitati, alarmare ca urmare a revoltelor in penitenciar, evadarilor,
parasirii locurilor de detinere sau alte tulburari de amploare ale activitatilor in unitatile de
penitenciare, personalul de penitenciare aflat in activitate este obligat sa se prezinte, de indata, la
unitatea din care face parte;
o) la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si razboi,
personalul va actiona conform legii;
p) in cazul producerii uneia dintre situatiile prevazute la lit. n) si o), personalul de penitenciare
care se afla intr-o alta localitate se va prezenta la cea mai apropiata unitate a Administratiei
Nationale a Penitenciarelor, informand superiorii sai despre aceasta;
q) sa informeze seful ierarhic despre existenta in unitatea in care isi desfasoara activitatea a unor
persoane private de libertate care au calitatea de sot/sotie sau rude pana la gradul II inclusiv cu
acesta ori cu sotul/sotia, in situatia in care iau cunostinta de aceste situatii;
r) sa aduca la cunostinta compartimentului resurse umane modificarile privind domiciliul, dupa
caz, resedinta, precum si schimbarile intervenite in starea civila sau date relevante din punct de
vedere profesional, in termen de 15 zile de la producerea acestora.
Art. 49
Ofiterilor si agentilor din sistemul administratiei penitenciare le este interzis:
a) sa dispuna, sa exercite, sa instige ori sa tolereze acte de tortura sau orice forme de tratament
inuman ori degradant asupra persoanelor aflate in asezamintele de detinere;
b) sa primeasca, sa solicite ori sa accepte, direct sau indirect, pentru sine ori pentru alte persoane,
in considerarea calitatii sale oficiale, cadouri, bani, imprumuturi sau orice alte valori ori servicii;
c) sa intervina pentru solutionarea unor cereri sau lucrari care nu sunt de competenta lor ori nu
le-au fost repartizate de conducatorii ierarhici sau care nu sunt activitati specifice functiei pe care
au fost numiti;
d) sa recurga la forta sau la folosirea mijloacelor de imobilizare impotriva persoanelor private de
libertate, in alte conditii decat cele expres prevazute de lege;
e) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in
favoarea acestora;
f) sa adere la secte, organizatii religioase sau alte organizatii, interzise prin lege.
Art. 50
(1) Functionarii publici cu statut special sunt in conflict de interese daca se afla in una dintre
urmatoarele situatii:
a) sunt chemati sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la
persoane fizice si juridice cu care sunt sot/sotie, rude de gradul I sau, dupa caz, au relatii cu
caracter patrimonial;
b) sunt chemati sa participe in cadrul unor comisii constituite, conform legii, din care face parte
sotul/sotia sau o ruda de gradul I;
c) interesele lor patrimoniale, ale sotului sau rudelor lor de gradul I pot influenta deciziile pe care
trebuie sa le ia in exercitarea atributiilor de serviciu.
(2) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe intre functionarii publici cu statut special care
sunt soti sau rude de gradul I.
Art. 51
Calitatea de functionar public cu statut special este incompatibila cu orice alta functie publica sau
privata remunerata, cu exceptia functiilor: didactice din cadrul institutiilor de invatamant, din
domeniul cercetarii stiintifice si din cel al creatiei literar-artistice.
Art. 52
La acordarea primului grad profesional, la numirea si eliberarea dintr-o functie de conducere,
precum si la incetarea raporturilor de serviciu, functionarul public cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare este obligat sa isi declare averea, conform legii.
Capitolul V - Modificarea, punerea la dispozitie, suspendarea din functie si incetarea raporturilor

de serviciu
Sectiunea 1 - Dispozitii comune
Art. 53
stabilitatea raporturilor de serviciu.
(2) Raporturile de serviciu ale personalului prevazut la alin. (1) se nasc si se exercita in baza
actului de numire si se pot modifica, suspenda sau inceta numai in cazurile si in conditiile
prezentei legi.
(3) Raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare sunt de subordonare ierarhica.
(4) Raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare nu pot inceta prin demisie la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in
caz de mobilizare si de razboi.
Sectiunea 2 - Modificarea raporturilor de serviciu
Art. 54
(1) Personalul din sistemul administratiei penitenciare, care are calitatea de functionar public cu
statut special din sistemul administratiei penitenciare, poate fi delegat de catre directorul general
al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de directorii unitatilor din subordinea
acesteia sa indeplineasca anumite activitati in interesul unitatii unde este incadrat, in aceeasi
localitate sau in alta localitate, pe o perioada de cel mult 60 de zile intr-un an.
(2) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare pot fi delegati
mai mult de 60 de zile intr-un an, cu acordul scris al acestora.
Art. 55
(1) Detasarea personalului din sistemul administratiei penitenciare care are calitatea de
functionar public cu statut special se dispune in interesul institutiei publice in care urmeaza sa-si
desfasoare activitatea, situata in aceeasi localitate sau in alta localitate, pe o perioada de cel mult
6 luni intr-un an. Detasarea pe o perioada mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul
scris al celui in cauza.
(2) Trecerea temporara in alta functie se poate dispune fara acordul functionarului public cu
statut special in caz de forta majora si ca masura de protectie a functionarului public cu statut
special.
(3) Ofiterii pot fi imputerniciti in functii de conducere in unitatea in care sunt incadrati sau in
care au fost detasati. Imputernicirea pe functie se poate face pentru o perioada de maximum 6
(sase) luni si se poate prelungi, cu acordul scris al acestora, potrivit competentelor, cu inca 6
(sase) luni. Ofiterii beneficiaza pe perioada respectiva de salariul pentru functia in care sunt
imputerniciti si de indemnizatia de conducere corespunzatoare functiei respective. Ofiterii
imputerniciti isi mentin salariile pentru functia indeplinita si indemnizatiile de conducere avute
anterior, daca acestea sunt mai mari decat cele ale functiei pe care sunt imputerniciti.
(4) Functionarii publici cu statut special definitivi pot fi schimbati din functiile detinute, in
cadrul aceleiasi unitati, la cerere si pot fi numiti in alte functii prevazute cu acelasi coeficient de
ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei si
Art. 56
Functionarii publici cu statut special definitivi pot fi mutati in alte unitati ale sistemului
administratiei penitenciare, la cerere sau in interesul serviciului, cu acordul lor, in aceeasi ori in
alta functie prevazuta cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Functionarii publici cu statut
special mutati in interesul serviciului beneficiaza de drepturile prevazute in legea salarizarii.
Art. 57
(1) Revocarea din functia de conducere si numirea intr-o alta functie se dispun in cazul in care nu
mai sunt intrunite conditiile necesare pentru indeplinirea functiei de conducere, prin exercitarea
necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si
comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale.
(2) La verificarea organizarii eficiente a activitatii vor fi avute in vedere, in principal,
urmatoarele criterii: folosirea adecvata si eficienta a resurselor umane, materiale si financiare,
evitarea pierderilor, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse
investite - rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii
profesionale si repartizarea sarcinilor.
(3) La verificarea comportamentului si comunicarii vor fi avute in vedere, in principal,
comportamentul si comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate in stare de detentie, cu alte
persoane sau institutii cu care intra in contact, precum si cu mass-media, asigurarea accesului la
informatiile de interes public si transparenta actului de conducere.
(4) La verificarea asumarii responsabilitatii vor fi avute in vedere, in principal, modul de
indeplinire a atributiilor prevazute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si
secventiale in domeniu si modul in care sunt respectate drepturile persoanelor private de
libertate, precum si celelalte dispozitii legale privind executarea pedepselor.
(5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de
organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de
analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si
capacitatea de adaptare rapida.
(6) Impotriva ordinului sau deciziei de revocare din functie se poate face plangere la instanta
competenta, potrivit legii.
Sectiunea 3 - Punerea la dispozitie, suspendarea din functie si intreruperea raporturilor de

serviciu
Art. 58
(1) In cazul in care impotriva functionarului public cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare s-a inceput urmarirea penala, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa
solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte abateri disciplinare,
cand opereaza procedura disciplinara obisnuita.
(2) Pe timpul urmaririi penale si al judecatii, functionarul public cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare este pus la dispozitie. Functionarul public cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si atributii
de serviciu stabilite, in scris, de conducatorul unitatii si beneficiaza de drepturile banesti
corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, si de celelalte drepturi
prevazute de prezenta lege.
(3) Pe perioada arestarii preventive, functionarul public cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare este suspendat din functie. Pe timpul suspendarii, functionarul public
cu statut special din sistemul administratiei penitenciare nu beneficiaza de niciun drept dintre
cele prevazute de prezenta lege.
(4) In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si in cazul
incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, functionarul public cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor
de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit
competentelor stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Art. 59
Functionarii publici cu statut special, ramasi neincadrati in functii din diferite cauze
neimputabile, sunt pusi la dispozitie, potrivit competentelor. Pe aceasta perioada beneficiaza de
salariul de baza avut si de celelalte drepturi banesti cuvenite pentru activitatea desfasurata, cu
exceptia indemnizatiei de conducere, pentru ofiterii cu functii de conducere. Situatia ofiterilor si
agentilor pusi la dispozitie se solutioneaza in termen de 3 luni.
Art. 60
(1) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se suspenda din
functie daca desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile
legii.
(2) Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare pentru desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme
sau institutii internationale.
(3) Raportul de serviciu al functionarului public cu statut special se poate suspenda, de drept sau
la cerere, cu respectarea prevederilor cuprinse in legislatia muncii.
Sectiunea 4 - Incetarea raporturilor de serviciu
Art. 61
Raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special inceteaza prin:
a) demisie;
b) transfer;
c) destituire din functie;
d) pensionare, in conditiile legii;
e) implinirea varstei prevazute la art. 65 alin. (1) sau (2);
f) deces;
g) desfiintarea unitatii ori mutarea acesteia in alta localitate, in cazul in care ofiterul sau agentul
nu accepta sa o urmeze;
h) reducerea personalului unitatii prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiterul
sau agentul in cauza, ca urmare a reorganizarii, in cazul in care acesta refuza oferta conducerii
unitatii de trecere in alta functie;
i) revocarea actului de numire in functie, ca urmare a refuzului depunerii juramantului de
credinta;
j) ca urmare a constatarii nulitatii actului de numire in functie, de la data ramanerii definitive a
hotararii judecatoresti prin care nulitatea a fost constatata.
Art. 62
(1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare pot solicita, in
scris, incetarea raporturilor de serviciu prin demisie.
(2) Demisia produce efecte dupa 15 zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, daca
functionarul public cu statut special in cauza si directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor sau, dupa caz, conducatorul unitatii din subordinea acesteia nu au convenit alt
termen mai scurt.
(3) In cazul functiilor de conducere, demisia produce efecte dupa 30 de zile lucratoare de la data
inregistrarii acesteia.
(4) Functionarul public cu statut special demisionar este obligat sa-si continue activitatea pana la
implinirea termenului prevazut la alin. (2) sau (3), dupa caz.
(5) Cu acordul conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a unitatii din
subordinea acesteia, functionarul public cu statut special in cauza poate reveni asupra cererii de
demisie, dar numai pana la implinirea termenului de la care demisia produce efecte.
Art. 63
Functionarii publici cu statut special se pot transfera sau detasa in alte institutii publice de
aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului, cu respectarea reglementarilor legale
specifice institutiei la care solicita transferul sau detasarea.
Art. 64
(1) Functionarii publici cu statut special sunt destituiti din functiile pe care le detin numai in
urmatoarele situatii:
a) sunt declarati necorespunzatori din punct de vedere profesional, ca functionari publici cu statut
special, debutanti, sau sunt notati cu calificativul "nesatisfacator", ca functionari publici cu statut
special, definitivi, in conditiile prezentei legi;
b) nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 11 lit. a) sau d);
c) au fost condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru savarsirea de infractiuni;
d) li s-a aplicat sanctiunea disciplinara a destituirii din functie.
(2) Functionarii publici cu statut special pot fi mentinuti in activitate ca functionari publici cu
statut special in functiile publice pe care le detin in cazul cand, pentru o infractiune savarsita din
culpa, li s-a aplicat prin hotarare judecatoreasca definitiva pedeapsa inchisorii cu suspendarea
conditionata a executarii ori a amenzii penale, precum si in cazurile cand au beneficiat de
amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei. Mentinerea in activitate se dispune
in baza aprobarii persoanelor care acorda gradele profesionale prevazute la art. 26, la propunerea
directorului unitatii.
(3) Cu data aprobarii mentinerii in activitate conform alin. (2), functionarul public cu statut
special va fi repus in functia detinuta anterior potrivit competentelor de numire in functie.
Art. 65
(1) Functionarii publici cu statut special nu pot fi mentinuti in activitate si in functie dupa
implinirea varstei de pensionare pentru limita de varsta de 55 de ani.
(2) In mod exceptional, functionarii publici cu statut special pot fi mentinuti in activitate si in
functie cel mult 2 ani peste limita de varsta prevazuta la alin. (1), la cerere, daca starea sanatatii
le permite si cu aprobarea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, a directorului general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a directorului unitatii subordonate.
Art. 66
Functionarii publici cu statut special sunt eliberati din functiile pe care le detin in cazurile de
incetare a raporturilor de serviciu si de schimbare din functie in sistemul administratiei
penitenciare.
Art. 67
Impotriva ordinului sau deciziei de destituire din functie se poate face plangere la instanta
competenta, potrivit legii.
Capitolul VI - Raspunderea functionarilor publici cu statut special
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 68
(1) Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare, indiferent de functia sau postul pe care il ocupa, a indatoririlor de
serviciu ce le revin, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinara, daca
faptele nu atrag raspunderea penala sau contraventionala.
(2) Raspunderea penala, contraventionala, civila sau, dupa caz, patrimoniala nu exclude
raspunderea disciplinara pentru fapta savarsita, daca prin aceasta s-au incalcat si indatoriri de
serviciu.
(3) Urmarirea penala a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror, in conditiile legii.
(4) Competenta de a efectua urmarirea penala si de a judeca in prima instanta infractiunile
savarsite de catre functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare
revine parchetelor de pe langa tribunale si tribunalelor - pentru infractiunile comise de catre
agenti de penitenciare, parchetelor de pe langa curtile de apel si curtilor de apel - pentru
infractiunile comise de catre ofiteri pana la gradul de inspector sef principal de penitenciare
inclusiv, respectiv Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Inaltei Curti de
Casatie si Justitie - pentru infractiunile comise de catre inspectorii generali de penitenciare.
Sectiunea 2 - Abateri disciplinare

Art. 69
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) manifestarile care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi
desfasoara activitatea;
b) neglijenta si superficialitate manifestata in indeplinirea atributiilor de serviciu, a dispozitiilor
legale sau a celor primite de la sefii ierarhici ori de la autoritatile anume abilitate de lege;
c) intarzierea repetata si nejustificata in indeplinirea sarcinilor de serviciu;
d) depasirea atributiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament necorespunzator fata de
persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau fata de
alte persoane cu care intra in contact in timpul serviciului;
e) absenta nemotivata ori intarzierea repetata la serviciu;
f) parasirea nejustificata a locului de munca in timpul programului de lucru, de natura a perturba
activitatea compartimentului de munca;
g) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Administratiei
Nationale a Penitenciarelor;
h) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate;
i) nerespectarea prevederilor juramantului de credinta;
j) imixtiunea ilegala in activitatea altui functionar public cu statut special;
k) interventia pentru influentarea solutionarii unei cereri privind satisfacerea intereselor oricarei
persoane;
l) nerespectarea prevederilor referitoare la incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii;
m) interzicerea sau impiedicarea exercitarii libertatilor publice si a drepturilor sindicale ale
functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;
n) atitudinea toleranta a conducatorilor ierarhici fata de comiterea unor abateri disciplinare de
catre subordonati;
o) efectuarea in timpul programului de lucru a unor activitati ce nu au legatura cu indatoririle de
serviciu;
p) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 48.
Sectiunea 3 - Sanctiuni disciplinare
Art. 70
Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate functionarilor publici cu statut special sunt:
a) mustrarea scrisa;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru functia indeplinita cu 5 - 10% pe o perioada de 1-3
luni;
c) amanarea avansarii in grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de la 1 la 2 ani;
d) trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional
detinut;
e) revocarea din functia de conducere;
f) destituirea din sistemul administratiei penitenciare.
Sectiunea 4 - Procedura aplicarii sanctiunilor disciplinare

Art. 71
(1) La individualizarea sanctiunii disciplinare ce urmeaza a fi aplicata, se va tine seama de
cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de
vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu a autorului abaterii, precum si
de existenta altor sanctiuni disciplinare.
(2) Sanctiunea disciplinara poate fi aplicata numai dupa efectuarea cercetarii prealabile a faptei
ce constituie abatere disciplinara savarsita de functionarul public cu statut special in cauza si
audierea acestuia de catre comisiile prevazute la art. 74.
(3) Audierea functionarului public cu statut special se consemneaza in scris, sub sanctiunea
nulitatii. Refuzul functionarului public cu statut special de a se prezenta la audiere sau de a
semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare imputate se consemneaza intr-un proces-
verbal. In astfel de cazuri, sanctiunea disciplinara poate fi aplicata.
(4) Sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 90 de zile calendaristice de la sesizarea
abaterii, dar nu mai tarziu de un an de la data comiterii faptei.
Art. 72
Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 70 se aplica de ministrul justitiei si libertatilor
cetatenesti, de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de
conducatorul unitatii din subordinea acesteia, la propunerea comisiei de disciplina, in functie de
competentele prevazute la art. 20.
Art. 73
(1) Sanctiunea disciplinara se aplica prin decizie scrisa, emisa potrivit competentelor prevazute
la art. 72, care se comunica functionarului public cu statut special sanctionat, in termen de 5 zile
de la data emiterii deciziei.
(2) Functionarul public cu statut special nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa
instantei de judecata competente, potrivit legii.
Art. 74
(1) Comisiile de disciplina se constituie in Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, in
Administratia Nationala a Penitenciarelor si in fiecare unitate de penitenciar si au competenta de
a efectua cercetarea faptei ce constituie abatere disciplinara si de a propune, daca se constata
vinovatia, una dintre sanctiunile disciplinare ce urmeaza sa fie aplicate persoanei in cauza.
Comisia de disciplina din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, constituita prin
ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, are competenta de a cerceta faptele comise
de functionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti
si pe cele comise de functionarii publici cu statut special numiti in functii de director general,
director general adjunct, director de directie si director in sistemul administratiei penitenciare.
Comisia de disciplina din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor are competenta de a
cerceta faptele comise de functionarii publici cu statut special din cadrul Administratiei
Nationale a Penitenciarelor si de ofiterii numiti in functii publice de conducere din unitatile de
penitenciare, cu exceptia celor aflati in competenta comisiei de disciplina din cadrul Ministerului
Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, iar comisiile de disciplina constituite la nivelul unitatilor de
penitenciare au competenta de a cerceta faptele comise de ofiterii care indeplinesc functii de
executie si agentii, incadrati in statele de organizare ale unitatii de penitenciare.
(2) Modul de organizare si desfasurare a activitatii comisiilor de disciplina se stabileste prin
ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
Sectiunea 5 - Radierea sanctiunilor disciplinare
Art. 75
(1) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 70 lit. a) si d) se radiaza de drept in termen de 6 luni
de la aplicare, daca ofiterul sau agentul sanctionat nu a mai savarsit o abatere disciplinara in
aceasta perioada.
(2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 70 lit. b) si c) se radiaza de drept in termen de 6 luni
de la expirarea perioadei pentru care au fost aplicate, daca ofiterul sau agentul sanctionat nu a
mai savarsit o abatere disciplinara in aceasta perioada.
(3) Sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 70 lit. e) se radiaza de drept in termenul prevazut la
art. 11 lit. g).
(4) Radierea sanctiunilor disciplinare nu duce la anularea efectelor patrimoniale ale acestora.
Sectiunea 6 - Raspunderea patrimoniala
Art. 76
(1) Raspunderea patrimoniala a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare se angajeaza in urmatoarele situatii:
a) pentru pagubele produse cu vinovatie in patrimoniul Administratiei Nationale a
Penitenciarelor sau, dupa caz, al unitatilor din subordinea acesteia;
b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru nerestituirea in termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau si
care nu mai pot fi restituite in natura, precum si a unor servicii ce i-au fost prestate in mod
necuvenit.
(2) Repararea pagubelor aduse Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor de
penitenciare in situatiile prevazute la alin. (1) se dispune prin emiterea de catre directorul general
al Administratiei Nationale a Penitenciarelor ori de catre directorii unitatilor de penitenciare a
unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin
semnarea unui angajament de plata, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului
justitiei si libertatilor cetatenesti. Impotriva dispozitiei de imputare personalul in cauza se poate
adresa instantei de contencios administrativ competente, in conditiile legii. Dreptul de a emite
dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Capitolul VII - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 77
(1) Numarul maxim de posturi necesare sistemului administratiei penitenciare se stabileste prin
hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(2) Statele de organizare si structura personalului din sistemul administratiei penitenciare se
aproba de catre ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti. Aceasta competenta nu poate fi
delegata directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Atributiile si competentele personalului din sistemul administratiei penitenciare se stabilesc
prin fisele posturilor, intocmite in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Regulamentului
de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si ale Regulamentului
unitatilor de penitenciare, aprobate prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti sau,
dupa caz, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Art. 78
La elaborarea actelor normative prevazute de prezenta lege sau a altor acte normative in domeniu
este obligatorie consultarea organizatiilor sindicale reprezentative din sistemul administratiei
penitenciare.
Art. 79
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, gradele militare ale personalului din penitenciare
vor fi echivalate cu gradele profesionale, cu mentinerea drepturilor castigate anterior, dupa cum
urmeaza: A. Ofiteri:
a) sublocotenent - subinspector;
b) locotenent - inspector;
c) capitan - inspector principal;
d) maior - subinspector sef;
e) locotenent colonel - inspector sef;
f) colonel - inspector sef principal;
g) general de brigada - inspector general;
h) general maior - inspector general principal;
i) general locotenent - inspector general sef. B. Agenti:
a) maistru militar cls. a IV-a - agent; si sergent major
b) maistru militar cls. a III-a - agent principal; si plutonier
c) maistru militar cls. a II-a - agent sef adjunct; si plutonier major
d) maistru militar cls. I - agent sef; si plutonier adjutant
e) maistru militar principal - agent sef principal. si plutonier adjutant sef
(2) Personalul militar care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, are o vechime in grad egala
sau mai mare decat cea prevazuta la art. 27 va fi avansat in gradul profesional urmator celui
echivalent daca functia pe care este incadrat, in statul de organizare si functionare, este prevazuta
cu gradul profesional superior celui pe care il are, a fost apreciat cu calificativul "foarte bun" sau
"exceptional" si nu a fost judecat in consiliul de onoare sau in consiliul de judecata. Pentru
acordarea gradului profesional de inspector general este necesara promovarea examenului
organizat in acest scop.
(3) Cadrele militare preluate prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si unitatilor
din subordinea acesteia se trec in rezerva, in conditiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor
militare, cu modificarile si completarile ulterioare, si se numesc functionari publici cu statut
special in sistemul administratiei penitenciare.
(4) Personalul civil, preluat prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si a unitatilor
din subordinea acesteia, care are atributii similare cu personalul prevazut la alin. (3) si
indeplineste conditiile prezentei legi va dobandi calitatea de functionar public cu statut special in
sistemul administratiei penitenciare.
(5) Personalul numit in functii publice va depune juramantul de credinta, potrivit art. 19 alin. (1).
Art. 80
(1) Personalul preluat prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si a unitatilor din
subordinea acesteia va fi numit in functii echivalente celor detinute anterior.
(2) Personalul prevazut la alin. (1) numit in functii publice, care nu indeplineste conditiile
minime de studii prevazute la art. 9 alin. (1), beneficiaza de un termen de 5 ani de la data intrarii
in vigoare a prezentei legi pentru definitivarea studiilor. Daca dupa expirarea perioadei de 5 ani,
functionarii publici cu statut special nu si-au definitivat studiile necesare echivalarii in gradele
profesionale pe care le au, ofiterii de penitenciare vor fi incadrati in categorii si grade
profesionale corespunzatoare pregatirii, iar agentilor de penitenciare le vor inceta raporturile de
serviciu.
Art. 81
(1) Prevederile prezentei legi se aplica si functionarilor publici cu statut special din Ministerul
Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
(2) Functionarii publici cu statut special din cadrul sistemului administratiei penitenciare pot fi
transferati sau detasati in cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti. Detasarea se
realizeaza pe posturi de functionar public cu statut special ori pe posturi de alta natura, dupa caz,
daca pregatirea profesionala corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei pe care sunt
detasati, cu pastrarea drepturilor salariale avute la data detasarii. In situatia in care drepturile
salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sunt mai mari, personalul beneficiaza de
aceste drepturi salariale.
(3) Functionarii publici cu statut special din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti pot fi
transferati sau detasati in cadrul sistemului administratiei penitenciare. Detasarea se realizeaza pe
posturi de functionar public cu statut special ori pe posturi de alta natura, dupa caz, daca
pregatirea profesionala corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei pe care sunt detasati,
cu pastrarea drepturilor salariale avute la data detasarii. In situatia in care drepturile salariale
corespunzatoare functiei pe care este detasat sunt mai mari, personalul beneficiaza de aceste
drepturi salariale.
Art. 82
(1) Cadrele militare trecute in rezerva, potrivit art. 79 alin. (3), pot solicita inscrierea la pensia
militara de stat, daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) au o vechime in munca de minimum 20 de ani, din care cel putin 10 ani in calitate de cadru
militar;
b) au varsta de cel putin 45 de ani.
(2) La incetarea activitatii, personalul prevazut la alin. (1) are dreptul la recalcularea pensiei, in
conditiile legii.
(3) Stabilirea si plata pensiei militare de stat se fac de catre organele specializate, potrivit legii.
(4) Cadrele militare pensionate potrivit alin. (1) beneficiaza de ajutorul care se acorda potrivit
dispozitiilor legale aplicabile cadrelor militare din institutiile publice de aparare nationala, ordine
publica si siguranta nationala, la pensionarea acestora.
Art. 83
(1) Evidenta ofiterilor si agentilor din sistemul administratiei penitenciare dupa incetarea
raporturilor de serviciu se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(2) Functionarul public cu statut special este obligat ca, in termen de 15 zile de la data incetarii
raportului de serviciu, sa se prezinte la centrul militar pe raza caruia domiciliaza, pentru a fi luat
in evidenta ca rezervist cu specialitatea "penitenciare", in raport de gradul militar echivalent
gradului profesional avut la data incetarii raporturilor de serviciu.
(3) Functionarii publici cu statut special luati in evidenta ca rezervisti pot fi concentrati sau
mobilizati pentru completarea efectivelor unitatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in
conditiile prevazute de lege.
(4) Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti va initia procedura incheierii unui protocol cu
Ministerul Apararii Nationale in scopul infiintarii grupei de evidenta "sistemul administratiei
penitenciare", specialitatea "penitenciare" pentru ofiterii si agentii de penitenciare trecuti in
rezerva cu grade militare echivalente. Clasele de evidenta in rezerva se stabilesc prin ordin al
Art. 84
Se proclama ziua de 29 iunie "Ziua personalului din sistemul administratiei penitenciare".
Art. 85
Conditiile privind salarizarea functionarilor publici cu statut special se stabilesc prin lege
speciala.
Art. 86
(1) Pana la intrarea in vigoare a legii privind salarizarea functionarilor publici cu statut special
din sistemul administratiei penitenciare, raman aplicabile, in continuare, dispozitiile legale
referitoare la salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare,
ordine publica si siguranta nationala.
(2) Dispozitiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare, stabilite prin Legea nr.
164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
raman aplicabile in continuare si functionarilor publici cu statut special.
Art. 87
Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare beneficiaza in
continuare de drepturile dobandite anterior, precum si de cele care vor fi stabilite pentru
personalul din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
Art. 88
(1) Clerului din sistemul administratiei penitenciare ii sunt aplicabile, in mod corespunzator,
dispozitiile Legii nr. 195/2000 privind constituirea si organizarea clerului militar.
(2) Clerul din sistemul administratiei penitenciare este asimilat gradelor profesionale ale
ofiterilor corespunzatoare gradelor militare prevazute de Legea nr. 195/2000, drepturile salariale
si pensionarea fiind similare cu cele ale functionarilor publici cu statut special.
Art. 89
Dispozitiile prezentei legi se completeaza, dupa caz, cu prevederile cuprinse in legislatia muncii.
Art. 90
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta
hotararea privind organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
(2) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la alin. (1),
Administratia Nationala a Penitenciarelor va elabora Codul deontologic al personalului din
sistemul administratiei penitenciare, care se aproba prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor
cetatenesti.
(3) Pana la intrarea in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la alin. (1), atributiile
Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt indeplinite de Directia Generala a
Penitenciarelor.
(4) Referirile la "Directia Generala a Penitenciarelor" cuprinse in alte acte normative se
inlocuiesc cu "Administratia Nationala a Penitenciarelor".
(5) Referirile la grade profesionale pentru functionarii publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare cuprinse in alte acte normative se inlocuiesc cu cele prevazute la art.
9 alin. (2) din prezenta lege.
Art. 91
Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
n temeiul art. 108 din Constituia Romniei, republicat, i al art. 187 alin. (2) din Legea nr. 254/2013
privind executarea pedepselor i a msurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare n cursul
procesului penal, cu completrile ulterioare,
Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre.

Art. 1. -
Se aprob Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor i a

msurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare n cursul procesului penal, prevzut
n anexa care face parte integrant din prezenta hotrre.
Art. 2. -
(1) n termen de 3 luni de la data intrrii n vigoare a regulamentului prevzut la art. 1 se adopt
ordinele ministrului justiiei, ordinul ministrului afacerilor interne i deciziile directorului general
al Administraiei Naionale a Penitenciarelor.
(2) n termen de 3 luni de la data intrrii n vigoare a regulamentului prevzut la art. 1 se adopt
regulamentele de ordine interioar, din toate locurile de deinere.
(3) Pn la intrarea n vigoare a actelor normative prevzute la alin. (1) i (2) se vor aplica
prevederile actelor normative existente, n msura n care nu contravin regulamentului prevzut
la art. 1, tuturor unitilor penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenie, centrelor de
reinere i arestare preventiv, precum i centrelor de arestare preventiv.
Art. 3. -
La data intrrii n vigoare a prezentului regulament se abrog Hotrrea Guvernului nr.

1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea
pedepselor i a msurilor dispuse de organele judiciare n cursul procesului penal, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 24 din 16 ianuarie 2007, cu modificrile i
completrile ulterioare, Ordinul ministrului justiiei nr. 420/C/2011 privind condiiile n care
persoanele condamnate pot presta munc pe baz de voluntariat, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 181 din 15 martie 2011, Ordinul ministrului justiiei nr. 2.714/C/2008
privind durata i periodicitatea vizitelor, greutatea i numrul pachetelor, precum i categoriile de
bunuri ce pot fi primite, cumprate, pstrate i folosite de persoanele aflate n executarea
pedepselor privative de libertate, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 727 din
28 octombrie 2008, cu modificrile ulterioare, i Decizia directorului general al Administraiei
Naionale a Penitenciarelor nr. 438/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind acordarea
recompenselor pentru persoanele aflate n custodia Administraiei Naionale a Penitenciarelor, pe
baza Sistemului de creditare a participrii deinuilor la activiti i programe de educaie,
asisten psihologic i social, la activiti lucrative, precum i n situaii de risc, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013, cu modificrile ulterioare.
ORDIN Nr. 2794/C din 8 octombrie 2004

pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul
administratiei penitenciare
ACT EMIS DE: MINISTERUL JUSTITIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1098 din 25 noiembrie
2004
In temeiul art. 4 alin. (1) pct. 16 si al art. 6 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 736/2003 privind
organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 82
alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a
Penitenciarelor,
ministrul justitiei emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aproba Codul deontologic al personalului din sistemul administratiei penitenciare, prevazut in anexa
care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul justitiei,
Cristian Diaconescu
ANEXA 1
CODUL DEONTOLOGIC
al personalului din sistemul administratiei penitenciare
Art. 1
Codul deontologic stabileste ansamblul normelor de conduita, valorile si principiile morale pe care
functionarul public din sistemul administratiei penitenciare are obligatia sa le respecte in viata sociala, pe
intreaga durata in care detine aceasta calitate.
Art. 2
Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici din sistemul administratiei
penitenciare sunt:
a) supunerea deplina fata de lege;
b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, in conditiile prevazute de lege;
c) egalitatea sanselor;
d) responsabilitate si impartialitate;
e) eficacitate in serviciul intereselor generale ale societatii;
f) eficienta in utilizarea resurselor;
g) ierarhia organizatorica si functionala.
Art. 3
(1) Prin activitatea desfasurata, functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare contribuie
la apararea ordinii publice si sigurantei nationale, precum si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor.
(2) Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare isi asuma responsabilitatea de a servi
comunitatea, indiferent de dificultatile profesiei, precum si riscuri pentru ei si membrii lor de familie,
referitoare la viata, integritate corporala, demnitate si sanatate.
Art. 4
Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare si membrii de familie ai acestora se bucura
de protectie potrivit legii.
Art. 5
(1) Importanta sociala a activitatilor desfasurate, natura atributiilor de serviciu care implica indatoriri si
riscuri deosebite, conditiile specifice de munca determinate de mediul inchis, gradul de periculozitate al
persoanelor private de libertate, presiunile, amenintarile si stresul permanent confera functionarilor
publici din sistemul administratiei penitenciare un statut special, care impune acestora obligatia sa
respecte valorile etice stipulate in statutul profesiei: integritate, obiectivitate, transparenta, receptivitate
si responsabilitate profesionala.
(2) Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare trebuie sa dovedeasca umanism,
discretie, stapanire de sine, sa dispuna de abilitati de comunicare, lucru in echipa si gestionare a
situatiilor conflictuale, precum si deschidere pentru intelegerea problemelor sociale, culturale si
educationale ale colectivitatii in care isi exercita profesia.
Art. 6
(1) In indeplinirea atributiilor profesionale functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare
au obligatia:
a) sa cunoasca, sa respecte Constitutia si legile tarii si sa aplice dispozitiile legale in conformitate cu
atributiile ce le revin, cu respectarea eticii profesionale;
b) sa se comporte civilizat si demn in toate imprejurarile, sa manifeste stapanire de sine, amabilitate,
politete si sa vorbeasca respectuos si decent, intr-o maniera potrivita cu functia pe care o detin;
c) sa constituie exemple pentru subordonati, colegi si persoanele private de libertate, sa creeze un
climat corespunzator de munca si sa contribuie la realizarea si mentinerea unei imagini pozitive a
institutiei;
d) sa execute, cu profesionalism si in termenul stabilit, atributiile ce ii revin si sa dovedeasca, in toate
imprejurarile, cinste, corectitudine, disciplina si respect fata de sefii ierarhici, colegi si subalterni;
e) sa se prezinte la serviciu intr-o stare corespunzatoare, sa respecte intocmai programul de munca si
sa foloseasca timpul de lucru, resursele materiale si financiare ale institutiei in mod eficient si rational,
numai pentru indeplinirea atributiilor de serviciu;
f) sa asigure ocrotirea bunurilor institutiei si sa previna producerea oricarui prejudiciu, actionand in
orice situatie ca buni gospodari;
g) sa respecte prevederile legale referitoare la incompatibilitati si interdictii;
h) sa nu interzica sau sa nu impiedice exercitarea libertatilor publice si a drepturilor sindicale ale
functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare;
i) sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de
serviciu;
j) sa respecte juramantul de credinta depus cu ocazia numirii in functie;
k) sa nu manifeste toleranta fata de abateri si sa informeze autoritatile abilitate cu privire la
infractiunile de care au luat la cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul,
indeosebi a actelor de coruptie;
l) sa informeze seful ierarhic despre existenta unui conflict de interese privind exercitarea atributiilor
de serviciu, in conditiile legii.
(2) In relatiile cu persoanele private de libertate, functionarii publici din sistemul administratiei
penitenciare au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte si sa protejeze drepturile si libertatile fundamentale ale persoanelor private de libertate,
precum si viata, sanatatea si demnitatea acestora;
b) sa previna si sa se abtina de la orice actiune care presupune discriminarea persoanelor private de
libertate sau a oricarei alte persoane pe temei de etnie, rasa, nationalitate, sex si orientare sexuala,
religie, limba, opinie sau alte temeiuri;
c) sa manifeste intelegere fata de problemele persoanelor private de libertate si respect pentru dreptul
acestora la exprimarea opiniilor, in limitele regulilor de ordine si disciplina stabilite in penitenciar;
d) sa actioneze pentru influentarea pozitiva a comportamentului persoanelor private de libertate, atat
prin exemplul personal, cat si prin incurajarea acestora de a-si asuma raspunderea pentru faptele comise
si de a participa la activitati specifice astfel incat, la punerea in libertate, sa se poata reintegra in
societate;
e) sa primeasca si sa solutioneze, cu impartialitate si in termen legal, cererile, sesizarile si plangerile
persoanelor private de libertate sau ale altor persoane;
f) sa sprijine persoanele private de libertate, in limita competentelor profesionale, pentru rezolvarea
legala a problemelor juridice, sociale si familiale pe care le au pe timpul executarii pedepselor
pronuntate de instantele de judecata, dovedind solicitudine si intelegere.
Art. 7
(1) In vederea reintegrarii sociale a persoanelor private de libertate, functionarii publici din sistemul
administratiei penitenciare colaboreaza cu institutiile specializate ale statului, organizatiile
neguvernamentale si comunitatea locala si solicita sprijinul familiei, rudelor si prietenilor, in limitele
prevazute de reglementarile in vigoare.
(2) In cadrul relatiei de parteneriat cu societatea civila, functionarul public din sistemul administratiei
penitenciare poate furniza membrilor acestora informatii privitoare la legislatia in vigoare si la activitatea
sa profesionala, in limitele competentei ce ii revin si fara a dezvalui date si informatii clasificate, potrivit
legii.
Art. 8
Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare trebuie sa pastreze secretul de stat si de
serviciu, precum si confidentialitatea informatiilor sau a documentelor care au acest caracter, in
conditiile legii.
Art. 9
Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare au obligatia sa se conformeze dispozitiilor
date de conducatorii ierarhici carora le este subordonat direct.
Art. 10
Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare trebuie sa manifeste preocupare si interes
pentru perfectionarea nivelului de instruire profesionala, actionand permanent pentru dezvoltarea
abilitatilor necesare rezolvarii unor situatii deosebite, create sau produse de catre persoanele private de
libertate ori de alte persoane.
Art. 11
Functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare le este interzis:
a) sa dispuna, sa exercite, sa instige ori sa tolereze actele de tortura sau orice forma de tratament
inuman ori degradant asupra persoanelor private de libertate;
b) sa primeasca, sa solicite ori sa accepte, direct sau indirect, pentru sine sau pentru alte persoane, in
considerarea calitatii oficiale, cadouri, bani, imprumuturi, orice alte valori sau servicii;
c) sa uzeze de calitatea sau de functia pe care o indeplinesc pentru rezolvarea unor interese de ordin
personal ori pentru a constrange, a intimida sau a insela alte persoane in scopul obtinerii unor privilegii,
bunuri ori servicii;
d) sa stabileasca relatii de afaceri ori de alta natura cu persoanele private de libertate, cu persoane din
lumea interlopa sau cunoscute a fi implicate in activitati ilegale;
e) sa intervina pentru solutionarea unor cereri sau lucrari care nu sunt de competenta lor ori nu le-au
fost repartizate de conducatorii ierarhici;
f) sa exercite activitati cu scop lucrativ care au legatura cu atributiile functiei publice pe care o detin si
sa fie mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia pe care
o indeplinesc;
g) sa detina orice alta functie publica sau privata pentru care sunt retribuiti, cu exceptia functiilor
didactice din cadrul institutiilor de invatamant, a activitatilor de cercetare stiintifica si creatie literar-
artistica;
h) sa recurga la forta sau la folosirea mijloacelor de imobilizare impotriva persoanelor private de
libertate, in alte conditii decat cele expres prevazute de lege.
Art. 12
(1) Respectarea dispozitiilor prezentului cod deontologic este o conditie obligatorie pentru personalul
care a depus juramantul ca functionar public din sistemul administratiei penitenciare.
(2) Persoanele din afara sistemului administratiei penitenciare, care participa sau deruleaza activitati
specifice cu persoanele private de libertate, au obligatia sa respecte principiile prezentului cod
deontologic.
Art. 13
Pentru informarea personalului, a persoanelor private de libertate si a opiniei publice, prezentul cod
deontologic este publicat pe pagina web a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, tiparit si afisat in
locuri vizibile, la sediul unitatilor subordonate.
Art. 14
Dispozitiile prezentului cod deontologic se aplica si functionarilor publici cu statut special din
Ministerul Justitiei, care au atributii de coordonare si control al activitatii din sistemul administratiei
penitenciare sau alte atributii in legatura cu activitatea administratiei penitenciare.

Legea 254

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea 254

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de

libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Lege nr.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 514 din 14 august 2013

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Titlul I - Dispozitii generale

Legalitatea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 1

Temeiul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 2

Scopul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 3

Respectarea demnitatii umane Art. 4

Interzicerea discriminarii Art. 6

Exercitarea drepturilor Art. 7

Titlul II - Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate

Desemnarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si a grefierului Art. 8

Activitatea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 9

(2) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate exercita urmatoarele atributii

(5) Incheierile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate devenite executorii, precum si

Titlul III - Executarea pedepselor privative de libertate

Capitolul I - Organizarea executarii pedepselor privative de libertate

Administratia Nationala a Penitenciarelor Art. 10

Penitenciarele speciale Art. 12

Sectiile speciale de arestare preventiva Art. 13

Sectiile speciale de executare a masurilor educative privative de libertate Art. 14

Capitolul II - Siguranta penitenciarelor

Conditii generale Art. 15

Utilizarea mijloacelor de imobilizare Art. 16

Masuri in caz de evadare Art. 17

Controlul antiterorist si de specialitate la intrarea in locul de detinere Art. 18

Perchezitionarea detinutilor Art. 19

Confiscarea bunurilor si sumelor de bani Art. 20

Portul armelor de foc Art. 21

Recoltarea de probe biologice Art. 22

Cazarea temporara in camera de protectie si supravegherea detinutilor prin intermediul camerelor

Detinutii care prezinta risc Art. 24

Cazarea pe durata cercetarii disciplinare Art. 25

Informarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 26

Supravegherea electronica la distanta Art. 27

Protectia martorilor amenintati si detinutilor vulnerabili Art. 28

Capitolul III - Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Art. 30

Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate Art. 31

Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor

Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 33

Regimul de maxima siguranta Art. 34

Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta Art. 35

Regimul inchis Art. 36

Regimul semideschis Art. 37

Regimul deschis Art. 38

Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 39

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 40

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 41

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in cazul tinerilor Art.

Capitolul IV - Conditiile de detentie

Primirea persoanelor condamnate Art. 43

Perioada de carantina si observare Art. 44

Transferarea persoanelor condamnate Art. 45

(7) Dispozitiile art. 43 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.

Transportarea persoanelor condamnate Art. 46

Modul de executare a pedepselor privative de libertate de categoriile speciale de persoane

Cazarea persoanelor condamnate Art. 48

Tinuta persoanelor condamnate Art. 49

Alimentatia persoanelor condamnate Art. 50

Ascultarea persoanelor condamnate de catre autoritati ale statului Art. 51

Documente privind decesul si afectarea grava a sanatatii si integritatii corporale a persoanelor

Punerea in libertate Art. 53