Seciunea 5 - Arestul la domiciliu

Art. 218 - Condiiile generale de luare a msurii arestului la

domiciliu
(1) Arestul la domiciliu se dispune de ctre judectorul de drepturi i
liberti, de ctre judectorul de camer preliminar sau de ctre
instana de judecat, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute la
art. 223 i luarea acestei msuri este necesar i suficient pentru
realizarea unuia dintre scopurile prevzute la art. 202 alin. (1).
(2) Aprecierea ndeplinirii condiiilor prevzute la alin. (1) se face
inndu-se seama de gradul de pericol al infraciunii, de scopul
msurii, de sntatea, vrsta, situaia familial i alte mprejurri
privind persoana fa de care se ia msura.
(3) Msura nu poate fi dispus cu privire la inculpatul fa de care
exist suspiciunea rezonabil c a svrit o infraciune asupra unui
membru de familie i cu privire la inculpatul care a fost anterior
condamnat definitiv pentru infraciunea de evadare.
Sus
Art. 219 - Luarea msurii arestului la domiciliu de ctre
judectorul de drepturi i liberti
(1) Judectorul de drepturi i liberti de la instana creia i-ar reveni
competena s judece cauza n prim instan sau de la instana
corespunztoare n grad acesteia n a crei circumscripie se afl
locul unde s-a constatat svrirea infraciunii ori sediul parchetului
din care face parte procurorul care efectueaz sau supravegheaz
urmrirea penal poate dispune, la propunerea motivat a
procurorului, arestul la domiciliu al inculpatului.
(2) Procurorul nainteaz judectorului de drepturi i liberti
propunerea prevzut la alin. (1) mpreun cu dosarul cauzei.
(3) Judectorul de drepturi i liberti, sesizat conform alin. (1),
fixeaz termen de soluionare n camera de consiliu n termen de 24
de ore de la nregistrarea propunerii i dispune citarea inculpatului.
(4) Neprezentarea inculpatului nu mpiedic judectorul de drepturi
i liberti s soluioneze propunerea naintat de procuror.
(5) Judectorul de drepturi i liberti l audiaz pe inculpat atunci
cnd acesta este prezent.
(6) Asistena juridic a inculpatului i participarea procurorului sunt
obligatorii.
(7) Judectorul de drepturi i liberti admite sau respinge
propunerea procurorului prin ncheiere motivat.
(8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmrire penal, n
termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a
contestaiei.
(9) Judectorul de drepturi i liberti care respinge propunerea de
arestare preventiv a inculpatului poate dispune, prin aceeai

ncheiere, luarea uneia dintre msurile preventive prevzute la art.

202 alin. (4) lit. b) i c), dac sunt ntrunite condiiile prevzute de
lege.
Sus
Art. 220 - Luarea msurii arestului la domiciliu de ctre
judectorul de camer preliminar sau instana de judecat
(1) Judectorul de camer preliminar sau instana de judecat n
faa creia se afl cauza poate dispune, prin ncheiere, arestul la
domiciliu al inculpatului, la cererea motivat a procurorului sau din
oficiu.
(2) Judectorul de camer preliminar sau instana de judecat,
sesizai conform alin. (1), dispune citarea inculpatului. Audierea
inculpatului este obligatorie dac acesta se prezint la termenul
fixat.
(3) Asistena juridic a inculpatului i participarea procurorului sunt
obligatorii.
Sus
Art. 221 - Coninutul msurii arestului la domiciliu
(1) Msura arestului la domiciliu const n obligaia impus
inculpatului, pe o perioad determinat, de a nu prsi imobilul
unde locuiete, fr permisiunea organului judiciar care a dispus
msura sau n faa cruia se afl cauza i de a se supune unor
restricii stabilite de acesta.
(2) Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are urmtoarele
obligaii:
a) s se prezinte n faa organului de urmrire penal, a
judectorului de drepturi i liberti, a judectorului de camer
preliminar sau a instanei de judecat ori de cte ori este chemat;
b) s nu comunice cu persoana vtmat sau membrii de familie ai
acesteia, cu ali participani la comiterea infraciunii, cu martorii ori
experii, precum i cu orice alte persoane care nu locuiesc n mod
obinuit mpreun cu el sau nu se afl n ngrijirea sa.
(3) Judectorul de drepturi i liberti, judectorul de camer
preliminar sau instana de judecat poate dispune ca pe durata
arestului la domiciliu inculpatul s poarte permanent un sistem
electronic de supraveghere.
(4) n cuprinsul ncheierii prin care se dispune msura sunt
prevzute n mod expres obligaiile pe care inculpatul trebuie s le
respecte i i se atrage atenia c, n caz de nclcare cu rea-credin
a msurii sau a obligaiilor care i revin, msura arestului la domiciliu
poate fi nlocuit cu msura arestrii preventive.
(5) Pe durata msurii, inculpatul poate prsi imobilul prevzut la
alin. (1) pentru prezentarea n faa organelor judiciare, la chemarea
acestora.

(6) La cererea scris i motivat a inculpatului, judectorul de

drepturi i liberti, judectorul de camer preliminar sau instana
de judecat, prin ncheiere, i poate permite acestuia prsirea
imobilului pentru prezentarea la locul de munc, la cursuri de
nvmnt sau de pregtire profesional ori la alte activiti
similare sau pentru procurarea mijloacelor eseniale de existen,
precum i n alte situaii temeinic justificate, pentru o perioad
determinat de timp, dac acest lucru este necesar pentru
realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
(7) n cazuri urgente, pentru motive ntemeiate, inculpatul poate
prsi imobilul fr permisiunea judectorului de drepturi i liberti,
a judectorului de camer preliminar sau a instanei de judecat,
informnd imediat despre aceasta instituia, organul sau autoritatea
desemnate cu supravegherea sa i organul judiciar care a luat
msura arestului la domiciliu ori n faa cruia se afl cauza.
(8) Copia ncheierii judectorului de drepturi i liberti, a
judectorului de camer preliminar sau a instanei de judecat prin
care s-a luat msura arestului la domiciliu se comunic, de ndat,
inculpatului i instituiei, organului sau autoritii desemnate cu
supravegherea sa, organului de poliie n a crei circumscripie
locuiete acesta, serviciului public comunitar de eviden a
persoanelor i organelor de frontier.
(9) Instituia, organul sau autoritatea desemnate de organul judiciar
care a dispus arestul la domiciliu verific periodic respectarea
msurii i a obligaiilor de ctre inculpat, iar n cazul n care constat
nclcri ale acestora, sesizeaz de ndat procurorul, n cursul
urmririi penale, judectorul de camer preliminar, n procedura de
camer preliminar, sau instana de judecat, n cursul judecii.
(10) Pentru supravegherea respectrii msurii arestului la domiciliu
sau a obligaiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de
poliie poate ptrunde n imobilul unde se execut msura, fr
nvoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc mpreun cu
acesta.
(11) n cazul n care inculpatul ncalc cu rea-credin msura
arestului la domiciliu sau obligaiile care i revin ori exist
suspiciunea rezonabil c a svrit cu intenie o nou infraciune
pentru care s-a dispus punerea n micare a aciunii penale
mpotriva sa, judectorul de drepturi i liberti, judectorul de
camer preliminar ori instana de judecat, la cererea motivat a
procurorului sau din oficiu, poate dispune nlocuirea arestului la
domiciliu cu msura arestrii preventive, n condiiile prevzute de
lege.
Sus
Art. 222 - Durata arestului la domiciliu

(1)
n cursul urmririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat
pe o durat de cel mult 30 de zile.
(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, n cursul urmririi
penale, numai n caz de necesitate, dac se menin temeiurile
care au determinat luarea msurii sau au aprut temeiuri noi,
fiecare prelungire neputnd s depeasc 30 de zile.
(3) n cazul prevzut la alin. (2), prelungirea arestului la
domiciliu poate fi dispus de ctre judectorul de drepturi i
liberti de la instana creia i-ar reveni competena s judece
cauza n prim instan sau de la instana corespunztoare n
grad acesteia n a crei circumscripie se afl locul unde s-a
constatat svrirea infraciunii ori sediul parchetului din care
face parte procurorul care efectueaz sau supravegheaz
urmrirea penal.
(4) Judectorul de drepturi i liberti este sesizat n vederea
prelungirii msurii de ctre procuror, prin propunere motivat,
nsoit de dosarul cauzei, cu cel puin 5 zile nainte de
expirarea duratei acesteia.
(5) Judectorul de drepturi i liberti, sesizat potrivit alin. (4),
fixeaz termen de soluionare a propunerii procurorului, n
camera de consiliu, mai nainte de expirarea duratei arestului
la domiciliu i dispune citarea inculpatului.
(6) Participarea procurorului este obligatorie.
(7) Judectorul de drepturi i liberti admite sau respinge
propunerea procurorului prin ncheiere motivat.
(8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmrire penal, n
termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a
contestaiei.
(9) Durata maxim a msurii arestului la domiciliu, n cursul
urmririi penale, este de 180 de zile.
(10) Durata privrii de libertate dispus prin msura arestului
la domiciliu nu se ia n considerare pentru calculul duratei
maxime a msurii arestrii preventive a inculpatului n cursul
urmririi penale.

Arestul la domiciliu Masura

preventiva in noul Cod penal
Lucrari de licenta la comanda
Aceasta masura are caracter de noutate pentru legislatia noastra procesual penala, ea nefiind
prevazuta in C.pr. pen. 1968.

Arestul la domiciliu in noul Cod de procedura penala. Lucrari de licenta la comanda

Masura preventiva a arestului la domiciliu consta in obligatia impusa inculpatului, pentru o

perioada determinata, de a nu parasi imobilul unde locuieste fara permisiunea organului judiciar
si de a se supune unor restrictii impuse de acesta. Fata de aceasta definitie, se subintelege ca
arestul la domiciliu nu poate fi dispus fata de un inculpat care nu are o locuinta efectiva.
Conditiile pentru luarea acestei masuri sunt urmatoarele:
1.

sa fi fost pusa in miscare actiunea penala impotriva persoanei fata de care

se dispune masura, caci arestul la domiciliu nu poate fi luat decat fata de
inculpat;

2.

sa existe probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a

comis o infractiune;

3.

sa existe una dintre situatiile prevazute la art. 223 noul C.pr. pen. Este
vorba despre cazurile specifice arestarii preventive. Cu privire la ipoteza
prevazuta la art. 223 alin. (1) lit. a) noul C.pr. pen. [1], in doctrina s-a aratat,
intemeiat, ca atunci cand inculpatul a fugit ori s-a ascuns arestul la domiciliu este
imposibil de executat, intrucat nu se emite mandat, ca in cazul arestarii
preventive[2]. Noi credem chiar ca arestul la domiciliu nu poate fi dispus in lipsa,
intrucat nu exista niciun text legal in acest sens. Dispozitiile privitoare la
arestarea preventiva in lipsa nu pot fi aplicate prin analogie si la arestul la
domiciliu;

4.

organul judiciar apreciaza ca aceasta masura este necesara si suficienta

pentru atingerea scopului de a se asigura buna desfasurare a procesului penal,

de a impiedica pe inculpat sa se sustraga urmaririi penale sau judecatii ori de a

preveni savarsirea unei alte infractiuni;
5.

inculpatul sa nu fi savarsit o infractiune contra unui membru de familie.

Prin aceasta conditie negativa legiuitorul a urmarit ca arestul la domiciliu sa nu
genereze perpetuarea conduitei infractionale, fiind evident ca, atunci cand
inculpatul a comis o infractiune contra unui membru de familie, privarea sa de
libertate prin plasarea in imobilul unde locuieste impreuna cu victima ar genera
riscul comiterii unei noi infractiuni.
Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod de procedura
penala!
Fata de dispozitiile art. 218 alin. (3) noul C.pr. pen., conform carora masura nu poate fi dispusa
cu privire la inculpatul fata de care exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit o infractiune
asupra unui membru de familie, s-a sustinut ca si pentru aceasta infractiune actiunea penala ar
trebui sa fie pusa in miscare (evident, este vorba de ipoteza arestului la domiciliu intr-o cauza
care nu are ca obiect tocmai infractiunea contra membrului de familie) [3]. Exprimam rezerve fata
de acest punct de vedere, caci ratiunea acestei conditii negative este aceea de a evita riscul
comiterii unor noi infractiuni, atunci cand exista un minim de indicii ca acestea ar fi posibile. Daca
interdictia arestului la domiciliu ar fi conditionata de punerea in miscare a actiunii penale pentru
infractiunea contra membrului de familie, ar fi necesare, in primul rand, probe din care sa rezulte
motive intemeiate a se crede ca persoana a comis o infractiune contra unui membru de familie,
ceea ce stiut fiind ca obtinerea probelor implica o activitate laborioasa, cu grad ridicat de
dificultate ar genera riscul ca, pana la obtinerea lor, inculpatul arestat la domiciliu sa comita noi
infractiuni. Aceasta cu atat mai mult cu cat obtinerea probelor despre infractiunea contra
membrului de familie ar trebui realizata intr-o cauza care nu are ca obiect aceasta infractiune (de
pilda, daca obiectul cauzei este o infractiune de coruptie, ar insemna ca fie organul judiciar care
instrumenteaza aceasta cauza sa se ocupe si de strangerea probelor cu privire la infractiunea
contra membrului de familie, fie ca decizia judecatorului de drepturi si libertati sa depinda de
punerea in miscare a actiunii penale in cauza privitoare la infractiunea contra membrului de
familie, desi nu in aceasta cauza i se solicita arestul la domiciliu).
Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod de procedura
penala!
In al doilea rand, daca admitem ca numai din momentul punerii in miscare a actiunii penale
pentru infractiunea contra membrului de familie este impiedicat arestul la domiciliu, ar insemna
sa permitem masura preventiva atunci cand sunt probe cu privire la aceasta infractiune, dar
actiunea penala nu poate fi exercitata (spre exemplu, datorita amnistiei). Or, aceasta ar insemna
ca judecatorul sa poata dispune arestul la domiciliu, desi apare riscul ca inculpatul sa comita o
noua infractiune contra membrului de familie.
Pentru aceste motive, consideram ca arestul la domiciliu nu este posibil atunci cand organul
judiciar obtine minime indicii care contribuie la presupunerea rezonabila ca inculpatul a savarsit o

infractiune contra unui membru de familie. Cu atat mai mult, arestul la domiciliu nu poate fi
dispus in cauzele care au ca obiect tocmai infractiuni contra membrilor de familie.
[1]

Cand inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau

de la judecata, ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte.

[2]

Gh. Radu, op. cit., p. 75.

[3]

Ibidem.