Cromozomul (din limba greacă chromo - „culoare” și soma - „corp”) este o structură celulară ce poate fi

observată în cursul diviziunilor celulare în etapa numită metafază și care reprezintă forma condensată a
cromatinei interfazice, structură nucleoproteică formată din asocierea unei molecule de ADN cu
proteine. Cromozomii au rol în păstrarea și transmiterea corectă a informației ereditare la celulele fiice
în cursul diviziunilor celulare mitotice sau meiotice.
J.Gregor Mendel cunoscutul calugar austriac de origine ceha, considerat azi parintele geneticii, a
formulat teoria factorilor ereditari bazandu-se pe renumitele experimente cu Pisum satvium.

Structura ADN[modificare | modificare sursă]

In 1953, J.Watson si F. Crick au descoperit structura tridimensionala a ADN-ului, bazandu-se pe
studiile de difractie cu raze X. Lucrarea pubilcata in acelasi an, chiar daca era doar de o pagina
lungime, a revolutionat genetica si a pus bazele geneticii moleculare de astazi.
Acidul dezoxiribonucleic (ADN) reprezinta substratul molecular al ereditatii, fiind un polimer de
molecule individuale numite nucleotide, fiecare nucleotid este compus dintr-o baza azotata, o
pentoza (dezoxiriboza) si un radical fosfat. Bazele azotate sunt purinice si pirimidinice. Purinele
includ adenina (A) si guanina (G), iar pirimidinicele citozina (C) si Timina (T)

Genomul viral[modificare | modificare sursă]

Genomul viral e constituit din ADN/ARN, o moleculă uni/bicatenară lineară/circulară, inchisă de un
inveliș de proteine. Viroizii au genomul numai de tip ARN.

Cromozomii procariotelor[modificare | modificare sursă]

Se întâlnesc la algele albastre-verzi sau la bacterii. Sunt formați dintr-o singură macromoleculă de
ADN dublu catenară elicală, circulară, covalent închisă, complexată cu un tip de proteine (nu
histonice). Se replică continuu. Transcrierea și traducerea (translația) se desfășoară simultan.