ADN-UL SI ARN-UL

UMAN
Proiect realizat de : Popa David
Voicu Damian
Clasa a XII-a C2
 ACIZII NUCLEICI
Acizii nucleici reprezintă componenta prostetică a nucleoproteinelor și sunt purtătorii
informației genetice, adică a informațiilor necesare dezvoltării celulelor din organismele vii.

Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt
formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt
prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături
de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil
sau între citozină și guanină).
 ADN-UL UMAN

ADN-ul este o substanță macromoleculară bicatenară formată din 2 catene polinucleotidice

care se înfășoară una în jurul celeilalte, în spirală, astfel încât se formează un dublu helix. În
macromolecula de ADN se deosebesc două tipuri de structuri:
a) structura primară monocatenară: reprezentată de succesiunea de nucleotide dintr-o
catenă.
b) structura secundară bicatenară: reprezentată de structura bicatenară a ADN-ului.

1.Cele două catene ale ADN-ului sunt antiparalele, ceea ce înseamnă că pe o catenă
legăturile dintre nucleotide sunt de tip 5'-3‘, iar pe cealaltă catenă sunt invers, adică 3'-5'.
2.Cele două catene ale ADN-ului sunt complementare, ceea ce înseamnă că o nucleotidă,
de pe o catenă, ce conține o bază azotată purinică se va lega întotdeauna de o nucleotidă
de pe cealaltă catenă care conține o bază azotată pirimidinică, și invers.
 ADN-UL UMAN

Prin urmare, in macromolecula de ADN există 4 tipuri de legături:

- A-T
- T-A
- G-C
- C-G.
Adenina si timina sunt baze complementare.Guanina si citozina sunt baze
complementare.Structura bicatenară a ADN-ului se realizează cu ajutorul unor punți de
hidrogen care se stabilesc între bazele complementare si care sunt duble intre timină si
adenină, si triple între guanină și citozină.
Structura bicatenară a ADN-ului prezintă de regulă o mare stabilitate fizică asigurată
astfel:
-pe verticală de legăturile fosfodiesterice intracatenare
-pe orizontală de legăturile de hidrogen intercatenare
Urmările descoperirii structurii ADN-ului:
1. Înțelegerea genelor
Timp de secole oamenii s-au întrebat care este modul prin care o persoană moștenește însușiri de la
părinți. Descifrarea structurii ADN-ului a explicat cum funcționează gena, unitatea responsabilă de
transmiterea caracteristicilor de la o generație la alta.

2. Cunoașterea istoriei omenirii

Analiza ADN-ului ne-a permis obținerea de informații despre începuturilor rasei umane, despre
migrarea popoarelor și distribuția geografică a strămoșilor de-a lungul istoriei. Dovezile științifice
bazate pe ADN arată că oamenii moderni au apărut pentru prima dată în zona Africii, în urmă cu
aproape 200.000 de ani.

3. Cunoașterea genomului uman în întregime

Anul 2003 a marcat un moment istoric prin finalizarea cu succes a proiectului genomului uman,
datorită căruia au fost înregistrate toate cele 3.2 miliarde de baze azotate ale genomului. Secvențierea
genomului uman a condus către accelerarea cercetării biomedicale și va continua să influențeze
inovația medicală și viitorul sănătății.
Urmările descoperirii structurii ADN-ului:
4. Prima ființă vie modificată genetic și primul animal clonat
În 1980 s-a derulat un experiment care a urmărit producerea unor modificări genetice cancerigene
predeterminate la un șoarece de laborator. Acesta a devenit prima ființă vie modificată genetic. Scopul
studiului a fost de a descoperi ulterior căi de a întârzia sau preveni procesul cancerigen, ajutând astfel
la dezvoltarea unui tratament. Există în continuare dezbateri asupra moralității utilizării animalelor de
laborator modificate genetic în scopul cercetărilor științifice.

5. Analiza ADN în sprijinul justiției

Analiza ADN-ului permite identificarea corectă a inculpaților. Colin Pitchfork a fost prima persoană
condamnată pe baza analizei genetice, în anul 1988. ADN-ul său a fost identificat pe o mostră de
material găsită la locul faptei. Din acel moment, posibilitatea analizării ADN-ului a revoluționat
investigațiile criminale. Testarea ADN-ului permite de asemenea stabilirea fără dubiu a paternității și
identificarea altor rude.

6. Apariția unui nou tip de hrană

În anii 1980 s-au desfășurat primele experimente asupra unor culturi alimentare modificate genetic în
speranța de a rezolva problema hranei mondiale. Manipularea ADN-ului a permis oamenilor de știință
modificarea genelor la nivelul plantelor, astfel încât să le confere rezistență la ierbicide și pesticide,
precum și îmbunătățirea valorii nutriționale. Culturile modificate genetic au dat naștere multor
controverse, însă au impact mare în state precum SUA, Brazilia și China, care cultivă astfel de plante.
 Curiozitati despre ADN
» 1 milion de baze (adică o mega bază) din secvenţa de date din ADN este echivalent
cu 1 megabyte de spaţiu de stocare a datelor pe calculator.

» Întreaga noastră secvenţă de ADN este numită genom – sunt estimate 3.000.000.000
de genomi în ADN-ul nostru. O secvenţă completă de 3 miliarde ar avea nevoie
de 3 gigabytes de spaţiu de stocare.

» Secvenţa întregului nostru ADN ar umple 2001,000 de pagini din cartea de telefoane a
New York-ului.

» Dacă ai desface tot ADN-ul pe care îl ai în celule, ai putea ajunge pe Lună în 6000 de
ore.

» 99,9% din secvenţa noastră ADN este aceeaşi cu a celorlalţi oameni.

» Această diferenţă de ADN de 0,1 dintre noi are de-a face cu numărul de nucleotide din
ADN-ul unei persoane. Când ADN-ul este copiat într-o nouă viaţă, nucleotidele fie se
acumulează, fie se pierd în proces. Din această acumulare sau pierdere rezultă
diferenţele.

» 50 de ani – i-ar lua unei persoane care tasteză 60 de cuvinte pe minut, 8 ore pe zi,
pentru a scrie genomul uman.
 ARN-UL UMAN

ACIDUL RIBONUCLEIC este un acid nucleic care utilizează informaţia ereditară purtată de
către acidul dezoxiribonucleic (ADN) pentru sinteza proteinelor. Molecula de ARN are o
structură analoagă cu cea a unui fir de ADN. În nucleul celular, informaţia genetică purtată
de către ADN este transmisă în ARN, apoi tradusă într-o proteină a citoplasmei care este
totalitatea elementelor dintr-o moleculă, mai puţin nucleul.
ARN-ul joacă un rol central în transformarea informațiilor genetice în proteine ale corpului,
această moleculă conține, de asemenea, instrucțiunile genetice necesare pentru mulți viruși
și, după cum speculează unii oameni de știință, a reprezentat un pas important în apariția și
evoluția vieții pe Pământ.
 ARN-UL UMAN
Molecula de ARN este monocatenară (este alcătuită dintr-un singur lanț polinucleotidic). Este un
complex macromolecular similar, structural și funcțional, în multe privințe ADN-ului. ARN-ul
rezultă din copolimerizarea ribonucleotidelor, care determină formarea unor lanțuri lungi,
monocatenare.
Un ribonucleotid este format din:
-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C)
-o pentoză (riboză)
-un fosfat.
În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. Polimerizarea ribonucleotidelor se
realizează prin legături fosfodiesterice în pozițiile 3’- 5’. Compoziția nucleotidică (sau secvența,
ordinea nucleotidelor în moleculă) definește structura primară a moleculei de ARN. Datorită
complementarității bazelor în unele regiuni mai mari sau mai mici ale moleculei de ARN, în
soluție și în funcție de temperatură, prin pliere și aparierea regiunilor complementare, molecula
poate capăta, formând o buclă, o structură parțial bicatenară. Această structură secundară este
deosebit de importantă în funcția unor tipuri de ARN, ca, de exemplu, ARN-ul de transfer.
Molecula de ARN poate adopta o structură tridimensională numită structură terțiară.
BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_nucleic

https://raportuldegarda.ro/ziua-mondiala-adn-descoperire-structura-adn/

https://ro.wikipedia.org/wiki/ADN

https://www.noobz.ro/2015/10/15/17-lucruri-surprinzatoare-despre-adn-pe-
care-nu-le-stiai/