Rolul ADN/ARN în organismul uman

Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare, esentiale pentru toate formele de viata si se
gasesc in toate celulele. Acestia stocheaza informatii genetice si permit producerea de proteine.

Acizii nucleici se manifesta in doua forme naturale numite acid dezoxiribonucleic (ADN) si acid
ribonucleic (ARN). Aceste molecule sunt compuse din lanturi de nucleotide. O nucleotida este o
substanta de tip monomer, compusa dintr-o baza azotata, un zahar si un radical fosforic. Acizii nucleici,
acidul dezoxiribonucleic (ADN) si acidul ribonucleic (ARN), contin informatii genetice care sunt citite in
celule pentru a produce ARN-ul si proteinele prin care functioneaza lucrurile vii. Structura binecunoscuta
a celebrului “dublu helix” ADN permite ca aceste informatii sa fie copiate si transmise generatiei
urmatoare.

ADN-ul a fost descoperit in 1869 de un biochimist elvetian, Friedrich Miescher. Structura ADN-ului
a fost descoperita in anul 1953 de catre J. Watson, F. Crick si M. Wilkins. ADN-ul este un polimer format
din nucleotide. Informatiile din ADN sunt stocate ca un cod format din bazele chimice: adenina (A),
guanina (G), citozina (C) si timina (T).

ADN-ul uman este format din aproximativ 3 miliarde de baze si mai mult de 99% din acestea sunt
identice la toate persoanele. Ordinea acestor baze determina informatiile disponibile pentru construirea si
mentinerea functionala a unui organism.

Din punct de vedere chimic, ARN-ul este similar cu ADN-ul, fiind un lant de monomeri similari.
Cele mai importante tipuri de acizi ribonucleici dintr-o celula sunt ARN mesager – molecula intermediar,
ARN de transfer – intermediar in sinteza proteica si ARN ribozomal – intervine in sinteza proteica.
Proprietatile ARN-ului il fac ideal ca mesager genetic in timpul sintezei proteinelor, ideea acestui
mesager genetic, ARNm, fiind propusa de François Jacob si Jacques Monod. ARN-ul este format din
bazele chimice: adenina (A), guanina (G), citozina (C) si uracil (U).

Acizii nucleici sunt macromolecule care joaca un rol esential in toate celulele si virusii. Un rol
important al acizilor nucleici il reprezinta stocarea si exprimarea informatiilor genomice. 

Acidul dezoxiribonucleic - ADN-ul, codifica celulele informationale de care este nevoie pentru a
produce proteine. Un tip inrudit de acid nucleic, acidul ribonucleic - ARN,  vine in diferite forme
moleculare care joaca mai multe roluri celulare, inclusiv sinteza proteinelor.

ADN-ul este un material genetic care poarta toate informatiile ereditare si transfera informatii
genetice de la o generatie la alta. ARN-urile sunt implicate in exprimarea codului genetic al ADN-ului
prin formarea de proteine specifice si ajuta la sinteza proteinelor. Unele ARN-uri actioneaza ca enzime.

Fiecare tip de acid nucleic indeplineste o functie diferita in celulele tuturor lucrurilor vii.

ADN-ul este responsabil pentru stocarea si codificarea informatiilor genetice in organism. Structura
ADN-ului permite ca informatiile genetice sa fie mostenite de copii de la parintii lor. Deoarece
nucleotidele adenina, timina, guanina si citozina din ADN se vor imperechea doar intr-o anumita secventa
(adenina cu timina si guanina se alatura citozinei), de fiecare data cand o celula dubleaza lantul ADN-ului
poate specifica secventa in care nucleotidele trebuie copiate. Ca atare, copii exacte ale ADN-ului pot fi
facute si transmise din generatie in generatie. In interiorul ADN-ului sunt stocate instructiuni pentru
toate proteinele pe care le va produce un organism.
 ARN-ul joaca un rol important in sinteza proteinelor si regleaza expresia informatiilor stocate in
ADN pentru a produce aceste proteine si reprezinta modul in care informatiile genetice sunt transportate
in anumite virusuri. Diferitele roluri ale ARN-ului includ:

-crearea de celule noi in organism;

-traducerea ADN-ului in proteine;
-mesager intre ADN si ribozomi;
-ajuta ribozomii sa aleaga aminoacizii corecti pentru a crea noi proteine in organism.

Acizii nucleici reprezinta o parte esentiala a tuturor lucrurilor vii. Desi rolurile lor pot diferi, structurile
ADN-ului si ARN-ului sunt foarte asemanatoare, cu doar cateva diferente fundamentale in alcatuirea lor
moleculara care le diferentiaza.