Acidul deoxiribonucleic (ADN pe scurt) este un dintre purtatorii materialului genetic

al organismelor celulare si al celor mai multi virusi, constituind baza moleculara a biosintezei
proteinelor si enzimelor, substante fundamentale materiei vii.

Replicarea este procesul prin care ADN-ul se copiaza pe sine insusi pentru fiecare
celula descendenta sau virus. In cele mai multe organisme celulare ADN-ul este organizat sub
forma de cromozomi localizati in nucleul celulei.

O molecula de ADN consta in doua “lanturi” ,compuse dintr-un numar mare de

compusi chimici , numiti nucleotide, prinse impreuna pentru a forma un lant. Nucleotida, ce
reprezintă unitatea de bază a ADN-ului, este o macromoleculă organică (o N-glicozidă)
compusă (prin policondensare) din:

 o glucidă (mai exact o monozaharidă) de tipul „pentoză” (în formă furanozică)

 o bază azotată heterociclică („inel”) de tipul pirimidinei, sau o variantă a acesteia

condensată cu inelul imidazolic, numită purină

 și un rest de acid fosforic (esterificat cu unul din hidroxilii pentozei), adică un „grup
fosfat”.

Pentozele care intră în structura ADN-ului sunt D-2-dezoxiriboza (pentru acidul

nucleic tip ADN). Două dintre bazele heterociclice azotate ale ADN-ului sunt purinice
(adenina și guanina), iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina). În
ARN uracilul înlocuiește timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată,
resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile
purinice ale celuilalt monomer „treapta” scării, în timp ce pentozele formează brațele acesteia,
de la o dublă unitate la alta (adică de la un cuplu purinic-pirimidinic la următorul), legătura
fiind realizată de grupările fosfat (prin atomii lor de oxigen). Legăturile dintre resturile de
purine și pirimidine sunt de natură moleculară și nu chimică, ele fiind legături de hidrogen.

Fiecare dintre cromozomii este de fapt un fir unic, continuu de ADN - o moleculă
enormă. Pe măsură ce această moleculă se înfăşoară sau se desface, fiecare cromozom poate
varia ca formă plecând de la o formaţiune de tip filament, larg desfăşurată, atunci când
îndeplineşte un anumit rol, până la o masă foarte dens împachetată atunci când se apropie
momentul subdivizării celulei. Această împachetare este atât de eficientă încât 3 picioare (1
metru) de spirală ADN sunt cuprinse în nucleul unei celule. Fiecare treaptă a acestei scări
spiralate măsoară 3.4 angstromi. Fiecare dintre aceste trepte reprezintă doar una dintre cele 3
miliarde de litere care compun manualul de instrucţiuni necesar creării şi dezvoltării unei
fiinţe umane.

In anul 1953 biochimistul american James D.Watson si britanicul biofizican Francis

Crick au publicat prima descriere a structurii ADN-ului. Modelul lor s-a dovedit atat de
important pentru intelegerea sintezei ADN-ului incat in 1962 au primit premiul Nobel pentru
medicina.

Dupa localizare ADN-ul se clasifica astfel:

a) ADN nuclear ce reprezinta 97-99% din ADN-ul total si este localizat in cromozomi

b) ADN mitocondrial (1-3% din ADN-ul total) este ADN-ul „satelit” localizat in matricea
mitocondriilor

Functiile biologice ale ADN-ului sunt:

- constituie baza moleculara a conservarii si transmiterii din generatie in generatie a

informatiei genetice.

- in ADN se afla inscris programul genetic al dezvoltarii, mentinerii si perpetuarii

oricarui organism.

- asigura diferentierea si reglarea celulara, precum si constanta replicarii celulare

- reprezinta baza moleculara a mutatiilor genetice naturale sau induse si a proceselor de

ameliorare.

Proprietati generale

- Proprietati optice. Efectul hipocrom este fenomenul de absorbtie a radiatiei UV

- Denaturarea termica. Cele 2 catene ale dublului helix se separa, scade masa
moleculara, creste absorbtia UV avand efect hipercrom, scade rotatiea optica
- Renaturarea si hibridarea. Prin racirea lenta cele 2 catene se pot recombina si se
reconstruieste aproape integral structura helicoidala a moleculei de ADN cu pastrarea
proprietatilor biologice ale acesteia. Renaturarea reprezinta imperecherea corecta a bazelor
azotate si restabilirea orientarii antiparalele.

- Dimensiuni moleculare ale ADN. Masa moleculara este ordinul 106-1012. Lungimea
macromoleculei de ADN difera in functie de originea ADN.

- Hidroliza enzimatica a ADN. Catenele polinucleotidice ale ADN pot fi scindate

hidrolitic de catre diferite endonucleaze (actioneaza in interiorul catenei) si
exonucleaze(actioneaza la extremitatile catenelor).

Fiecare tip de acid nucleic indeplineste o functie diferita in celulele tuturor lucrurilor vii.
In interiorul ADN-ului sunt stocate instructiuni pentru toate proteinele pe care le va produce
un organism.

ARN - Acid ribonucleic

ARN-ul joaca un rol important in sinteza proteinelor si regleaza expresia informatiilor stocate
in ADN pentru a produce aceste proteine si reprezinta modul in care informatiile genetice sunt
transportate in anumite virusuri.
Diferitele roluri ale ARN-ului includ:

 crearea de celule noi in organism;

 traducerea ADN-ului in proteine;
 mesager intre ADN si ribozomi;
 ajuta ribozomii sa aleaga aminoacizii corecti pentru a crea noi proteine in organism.

La ce sunt utile testele genetice?

Pe piata medicala exista o serie de teste genetice utile pentru:

 identificarea unor variante genetice individuale care prezinta un risc crescut de a

dezvolta anumite afectiuni medicale;
 diagnosticarea unor afectiuni genetice, ale sistemului imunitar;
 determinarea gravitatii unor afectiuni;
 indentificarea unor secvente genetice patologice care pot fi transmise generatiilor
urmatoare;
 ghidarea medicului in alegerea tratamentului adecvat fiecarei persoane;
 screening-ul nou-nascutilor pentru anumite boli tratabile.
Acizii nucleici reprezinta o parte esentiala a tuturor lucrurilor vii. Desi rolurile lor pot diferi,
structurile ADN-ului si ARN-ului sunt foarte asemanatoare, cu doar cateva diferente
fundamentale in alcatuirea lor moleculara care le diferentiaza.
Acizii nucleici au un set foarte divers de roluri pentru sanatatea persoanei, cum ar fi crearea
de celule, stocarea si prelucrarea informatiilor genetice, construirea proteinelor si generarea de
celule energetice.

Bibliografie:

1. Minchin S, Lodge J. “Understanding biochemistry: structure and function of nucleic

acids.” Essays Biochem. 2019 Oct 16;63(4):433-456.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6822018/.Accesat in 30.07.2022.
2. Thought. Co. “Learn About Nucleic Acids and Their Function”, Thought. Co. , 2022,
https://www.thoughtco.com/nucleic-acids-373552 Accesat in 30.07.2022.
3. NIH. “Nucleic Acids”, NIH, 2022,
https://www.genome.gov/genetics-glossary/Nucleic-Acids#:~:text=Nucleic%20acids
%20are%20large%20biomolecules,cells%20need%20to%20make%20proteins.
Accesat in 30.07.2022.

Scoala postliceala sanitara Arad

Acidul dezoxiribonucleic

Elev: Rigo Iulius

Clasa: I-G, 2023