Sunteți pe pagina 1din 37

Bazele biomoleculare ale

organizrii chimice a
CURS 2
celulei

BAZELE BIO-CHIMICE
Apa:

70-80%
Ioni anorganici si molecule mici
(nucleotidele, AA, zaharuri): 7%
Macromolecule (ADN, ARN, proteine): 1323%

Bazele bio-chimice

LEGATURILE COVALENTE

Legtura covalent este legtura chimic n care atomii sunt legai


ntre ei prin perechi de electroni puse n comun, atomii avnd
poziii fixe unii fa de alii. Aceasta apare doar ntre atomii
nemetalelor, iar rezultatul legrii se numete molecul.
Legtura covalent poate fi de trei feluri, dup modalitatea de
punere n comun a electronilor. Astfel, ea este:

nepolar - apare la atomii din aceeai specie sau la atomii din specii diferite
care au electronegativiti foarte apropiate (acetia fiind carbonul i
hidrogenul). Fiecare dintre cei doi atomi pune n comun cte un electron, i
fiecare atrage la fel de mult perechea astfel format.
polar - exist doar ntre atomi ai nemetalelor din specii diferite. Fiecare dintre
cei doi atomi pune n comun cte un electron, dar atomul care are
electronegativitatea mai mare atrage mai puternic perechea format. Atomul cu
electronegativitatea mai mic devine astfel dezvelit de electroni.
coordinativ - este o legtur covalent polar special. n acest caz, doar un
atom pune n comun cei doi electroni necesari formrii legturii (acesta
numindu-se donor), iar cellalt doar accept perechea oferit (acesta numinduse acceptor).

LEGATURILE COVALENTE
Majoritatea

moleculelor sunt constituite


doar din 6 atomi:

Metan:

Electronii comuni sunt


inegali in legaturile
covalente
polare
Intr-o legatura covalenta, una sau mai

multe perechi de electroni sunt puse in


comun de doi atomi. In anumite cazuri,
atomii legati au atractii diferite pentru
electronii comuni, rezultand o impartire
inegala de electroni
Electronegativitatea atomilor din
molecul (atomi legai) reprezint
tendina (puterea) acestora de a atrage
perechea de electroni de legtur. Se
masoara pe o scara de la 4.0 (pentru
fluor, cel mai electronegativ) pana la un
zero ipotetic
Cunoasterea electronegativitatii a doi
atomi ne permite sa precizam daca intre
atomii respectivi se poate forma o
legatura covalenta

Molecula apei este polara

Formarea unei legaturi


glicozidice

Legatura glicozidica este legatura covalenta dintre doua


monozaharide formata in urma reactiei unui atom de C (de obicei
C #1) unui zahar cu grupul hidroxil al celuilalt zahar, cu pierderea
unei molecule de apa

Energia necesara pentru ruperea unor


importante legaturi covalente *
Tip de legatura

Energie (kcal/mol) Tip de legatura

LEGATURA SIMPLA

Energie (kcal/mol)

LEGATURA DUBLA

OH
HH
PO
CH
CO
CC

110
104
100
99
84
83

SH
CN
CS
NO
SS

81
70
62
53
51

C=O
C=N
C=C
P=O

170
147
146
120

LEGATURA TRIPLE
BOND
CO

195

LEGATURILE
NECOVALENTE

Legatura chimica slaba care nu implica


punerea in comun de electroni.
Legaturile noncovalent multiple, de
obicei, stabilizeaza conformatia
macromoleculelor si mediaza
interactiunile specifice dintre molecule.
Legatura de Hidrogen este o legatura
noncovalenta dintre un atom
electronegativ (oxigen sau azot) si un
atom de hidrogen legate covalent cu un
alt atom electronegativ. Importanta in
stabilizarea structurii tri-dimensionale a
proteinelor si formarea perechilor de
baze in acizii nucleici.

ACIZII GRASI
Formula chimica
ACIZI GRASI SATURATI
CH3(CH2)10COOH

Nume sistematic

Nume comun

n-Dodecanoic

Lauric

CH3(CH2)12COOH

n-Tetradecanoic

Myristic

CH3(CH2)14COOH

n-Hexadecanoic

Palmitic

CH3(CH2)16COOH

n-Octadecanoic

Stearic

CH3(CH2)18COOH

n-Eicosanoic

Arachidic

CH3(CH2)22COOH

n-Tetracosanoic

Lignoceric

ACIZII GRASI NESATURATI


CH3(CH2)5CH=CH(CH2)7COOH

Palmitoleic

CH3(CH2)7CH=CH(CH2)7COOH

Oleic

CH3(CH2)4CH=CHCH2CH=CH(C
H2)7COOH

Linoleic

CH3CH2CH=CHCH2CH=CHCH2
CH=CH(CH2)7COOH

Linolenic

CH3(CH2)4(CH=CHCH2)3CH=CH
(CH2)3COOH

Arachidonic

Structura trigliceridelor

Fosfolipidele

Fosfolipidele

Glicolipidele si
Colesterolul

Componentele acizilor
nucleici

Polimerizarea
nucleotidelor

Complementaritatea intre
perechile de baze din ADN

Citozina ::: Guanina

Timina :: Adenina

Structura aminoacizilor
Formarea unei legaturi
peptidice

Aminoacizii

Aminoacizii

Structura secundara a
proteinelor

Structura tertiara a
ribonucleazei

Structura cuaternara a
hemoglobinei

Cataliza enzimatica a unei


reactii intre doua substraturi

Legarea substratului la serin


proteaze

Rolul NAD+ in reactiile de


oxidoreducere

Inhibitia prin feedback

Reglarea alosterica

ATP ca depozit de energie


libera

Reactiile
glicolizei

Decarboxilarea oxidativa a
piruvatului

Ciclul
acidul
ui
citric
(Ciclul
Krebs)

Lantul
transportor de
electroni

Oxidarea acizilor grasi

Sinteza polizaharidelor

Biosinteza aminoacizilor