ADN-ul

Proiect realizat de
Marcu George si
Trifu Robert
Ce este ADN-ul?
• ADN-ul este o molecula indispensabila vietii, regasita intr-o multitudine de
celule si organisme vii, pornind de la microorganisme precum virusuri si
ajungand pana la mamifere de talie mare.
• Aceasta molecula de dimensiuni extrem de mici (aproximativ 10 nanometri)
detine toata informatia ereditara necesara sintezei, functionarii si incetarii din
functionare a formelor celulare.
• ADN-ul este regasit preponderent la nivelul nucleului, parte componenta a
celulelor procariote si eucariote.
• Un procent mic din totalul ADN-ului se regaseste, insa, la nivelul
mitocondriei, sursa principala de energie a celulei si, implicit, a organismului.
Acest tip particular de ADN poarta numele de ADN mitocondrial sau mtDNA.
Structura ADN (codul ADN). Structura secundara a
ADN

• ADN-ul prezinta o structura

complexa, alcatuita din patru
tipuri de unitati de baza unite
prin intermediul a doua
catene spiralate. Forma sa
specifica, dublu catenara,
deosebeste ADN-ul de o alta
molecula echivalenta, numita
ARN, cu o structura
monocatenara.
Unitatile de baza

• Cele patru tipuri de unitati sunt nucleotide ce poarta

numele de adenina, citozina, guanina si timina. Din
punctul de vedere al compozitiei, acestea sunt alcatuite
dintr-un zahar (dezoxiriboza), o grupare fosfat si o baza
azotata.
• Bazele azotate din compozitia nucleotidelor au
proprietatea de a se lega intre ele prin punti de hidrogen,
formand asa-numitele perechi de baza. Totusi, unirea lor
nu este una intamplatoare, astfel ca, in cadrul unei
molecule de ADN, adenina se leaga intotdeauna de
timina, iar guanina, de citozina.
Catenele

• Organizarea formei finale a ADN-ului presupune atat

legarea nucleotidelor cu realizarea perechilor de baza, cat si
incorporarea acestora intr-o matrice stabila, prin sustinerea
lor in cadrul a doua catene.
• Aceste catene sunt structuri complementare, unite prin
intermediul perechilor de baza atasate la nivelul lor. Astfel,
capatul fiecarei pereche de baza este unit de cate o catena,
iar forma finala capata un aspect spiralat (de dublu helix),
datorita fortelor generate in procesul de sinteza.
Codul ADN

• Ordinea in care perechile de nucleotide sunt

asezate in cadrul ADN-ului reprezinta baza
informatiei genetice. Aceasta ordine poarta
denumirea de cod genetic (codul ADN) si este
schema de instructiuni utilizata in cadrul sintezei
proteinelor.
• Codul ADN este metoda prin care fiecare
microorganism (ex: virus, bacterie) si organism
(ADN uman) este deosebit. Este motivul pentru care
avem infatisari diferite, procese biologice diferite
(ex: imbatranirea), precum si riscul fata de anumite
modificari patologice.
 • Datorita secventei perechilor de baze din cadrul structurii ADN-
ului (prin urmare, gratie codului genetic), ADN-ul detine toata
informatia necesara atat sintezei componentelor organismelor, cat
si modului de asamblare si functionare a acestora.
• Practic, la nivel celular, informatia oferita de ADN este citita,
tradusa si pusa in aplicare in scopul sintezei proteinelor structurale

Rolul
si functionale. Fiecare proteina este constituita din mai multi
aminoacizi, iar fiecare aminoacid beneficiaza de propriul set de
instructiuni.
ADN-ului • De exemplu, o suita de perechi de baze precum timina – guanina –
guanina este specifica aminoacidului triptofan. Alte suite sunt
specifice celorlalti aminoacizi ce vor intra in alcatuirea proteinelor
necesare organismului.
• Prin urmare, atat in mod direct, cat si indirect, ADN-ul este
responsabil pentru dirijarea formarii corpului pana la atingerea
infatisarii finale si pentru modul de functionare al tuturor
proceselor vitale.
 • Molecula de ADN se bazeaza pe existenta a doua catene unite prin
perechi de baze diferite din punctul de vedere al nucleotidelor
continute. Principala caracteristica a nucleotidelor din structura
ADN-ului este aceea de a avea un zahar sub forma de dezoxiriboza.

ADN si ARN. • Spre deosebire de molecula de ADN, o alta molecula alcatuita din
patru tipuri de perechi de baze diferite si capabila sa transmita si sa
proceseze informatia genetica este ARN (acid ribonucleic). Acest
Asemanari si acid nucleic are in componenta sa adenina, guanina, citozina si
uracil (substituentul timinei, in acest caz), iar zaharul continut este
deosebiri riboza.
• O alta diferenta semnificativa (pe langa perechile de baze) in raport
cu ADN-ul este prezenta unei singure catene spiralate.
• Daca ADN-ul se poate regasi sub doua forme (nuclear si
mitocondrial), ARN-ul este de trei tipuri: ARN mesager (mRNA),
ARN de transfer (tRNA) si ARN ribozomal (rRNA).
ADN-ul si functiile
organismului

• ADN-ul este un acid nucleic

implicat in toate procesele
organismului si care poate
justifica multe dintre starile
fiziologice si patologice prin
care acesta trece de-a lungul
anilor.
ADN-ul si imbatranirea

• Unul dintre procesele fiziologice in care ADN are o pondere mare il reprezinta imbatranirea. Pe masura ce
parcurgem ani din viata, ADN-ul sufera modificari structurale care, in mod normal, sunt rapid corectate.
• La un moment dat, insa, repararea ADN-ului nu se mai poate realiza la fel de eficient, facand loc compusilor numiti
radicali liberi sa se acumuleze si sa determine o afectare celulara progresiva.
• Desi exista, inca, o multitudine de studii ce se realizeaza in jurul procesului de imbatranire si in ceea ce priveste
rolul pe care ADN-ul il joaca, ramane o certitudine implicarea sa in cadrul acestui fenomen.
ADN-ul si starile patologice

• Precum in cazul procesului de imbatranire, o molecula de ADN ce a suferit modificari structurale (mutatii) si nu
a putut fi reparata poate fi sursa unor stari patologice precum cancerul, anemia (de cauza intrinseca), dar si alte
boli (ex: fibroza chistica).
• Mutatiile la nivelul ADN pot fi punctiforme, respectiv inlocuirea unei singure nucleotide (substitutie), dar pot fi
si mai extinse, constand in deletii (stergeri) ale unor secvente de nucleotide sau insertii a unor noi nucleotide.
• Uneori mutatiile sunt induse de expunerea la unii factori nocivi, cum ar fi radiatii UV, substanțe chimice, raze X
sau alt agent de mediu, insa adesea survin spontan, drept rezultatul reactiilor naturale ce au loc in organism.
• Este important, totusi, de retinut faptul ca o mutatie in structura ADN-ului nu este intotdeauna echivalenta cu
dezvoltarea unei boli severe, ci poate doar predispune persoana respectiva la aparitia acesteia, de-a lungul vietii.
Va multumim pentru atentia acordata!

• Bibliografie:

• https://www.healthline.com/health/what-is-dna#dna-and-health
•
https://www.genome.gov/genetics-glossary/Deoxyribonucleic-Acid#:~:text=Deoxyribonucleic%20acid%20(abbreviated%20DNA)%20is,known%
20as%20a%20double%20helix
.
• https://medlineplus.gov/genetics/understanding/basics/dna/
• https://www.britannica.com/science/DNA
• https://www.nature.com/scitable/topicpage/introduction-what-is-dna-6579978/
• https://www.medicalnewstoday.com/articles/319818
• https://www.genome.gov/genetics-glossary/Genetic-Code#:~:text=%E2%80%8BGenetic%20Code&text=Each%20gene’s%20code%20uses%20the
,each%20position%20within%20a%20protein
.