Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare, esentiale pentru toate formele de viata si se gasesc in toate celulele. Acestia stocheaza informatii genetice si permit producerea de proteine. Acizii nucleici se manifesta in doua forme naturale numite acid dezoxiribonucleic (ADN) si acid ribonucleic (ARN). Aceste molecule sunt compuse din lanturi de nucleotide. O nucleotida este o substanta de tip monomer, compusa dintr-o baza azotata, un zahar si un radical fosforic. Acizii nucleici, acidul dezoxiribonucleic (ADN) si acidul ribonucleic (ARN), contin informatii genetice care sunt citite in celule pentru a produce ARN-ul si proteinele prin care functioneaza lucrurile vii. Structura binecunoscuta a celebrului “dublu helix” ADN permite ca aceste informatii sa fie copiate si transmise generatiei urmatoare.
ADN si ARN, istorie si structura
ADN-ul a fost descoperit in 1869 de un biochimist elvetian, Friedrich Miescher. Structura ADN-ului a fost descoperita in anul 1953 de catre J. Watson, F. Crick si M. Wilkins. ADN-ul este un polimer format din nucleotide. Informatiile din ADN sunt stocate ca un cod format din bazele chimice: adenina (A), guanina (G), citozina (C) si timina (T). ADN-ul uman este format din aproximativ 3 miliarde de baze si mai mult de 99% din acestea sunt identice la toate persoanele. Ordinea acestor baze determina informatiile disponibile pentru construirea si mentinerea functionala a unui organism. Din punct de vedere chimic, ARN-ul este similar cu ADN-ul, fiind un lant de monomeri similari. Cele mai importante tipuri de acizi ribonucleici dintr-o celula sunt ARN mesager – molecula intermediar, ARN de transfer – intermediar in sinteza proteica si ARN ribozomal – intervine in sinteza proteica. Proprietatile ARN-ului il fac ideal ca mesager genetic in timpul sintezei proteinelor, ideea acestui mesager genetic, ARNm, fiind propusa de François Jacob si Jacques Monod. ARN-ul este format din bazele chimice: adenina (A), guanina (G), citozina (C) si uracil (U). Ce sunt acizii nucleici? Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare, esentiale pentru toate formele de viata si se gasesc in toate celulele. Acestia stocheaza informatii genetice si permit producerea de proteine. Acizii nucleici se manifesta in doua forme naturale numite acid dezoxiribonucleic (ADN) si acid ribonucleic (ARN). Aceste molecule sunt compuse din lanturi de nucleotide. O nucleotida este o substanta de tip monomer, compusa dintr-o baza azotata, un zahar si un radical fosforic. Acizii nucleici, acidul dezoxiribonucleic (ADN) si acidul ribonucleic (ARN), contin informatii genetice care sunt citite in celule pentru a produce ARN-ul si proteinele prin care functioneaza lucrurile vii. Structura binecunoscuta a celebrului “dublu helix” ADN permite ca aceste informatii sa fie copiate si transmise generatiei urmatoare.
ADN si ARN, istorie si structura
ADN-ul a fost descoperit in 1869 de un biochimist elvetian, Friedrich Miescher. Structura ADN-ului a fost descoperita in anul 1953 de catre J. Watson, F. Crick si M. Wilkins. ADN-ul este un polimer format din nucleotide. Informatiile din ADN sunt stocate ca un cod format din bazele chimice: adenina (A), guanina (G), citozina (C) si timina (T). ADN-ul uman este format din aproximativ 3 miliarde de baze si mai mult de 99% din acestea sunt identice la toate persoanele. Ordinea acestor baze determina informatiile disponibile pentru construirea si mentinerea functionala a unui organism. Din punct de vedere chimic, ARN-ul este similar cu ADN-ul, fiind un lant de monomeri similari. Cele mai importante tipuri de acizi ribonucleici dintr-o celula sunt ARN mesager – molecula intermediar, ARN de transfer – intermediar in sinteza proteica si ARN ribozomal – intervine in sinteza proteica. Proprietatile ARN-ului il fac ideal ca mesager genetic in timpul sintezei proteinelor, ideea acestui mesager genetic, ARNm, fiind propusa de François Jacob si Jacques Monod. ARN-ul este format din bazele chimice: adenina (A), guanina (G), citozina (C) si uracil (U).