ION

,,Ion’’ scris de Liviu Rebreanu, este primul roman de tip obiectiv ce a

deschis epoca literaturii moderne. Acest roman face parte dintr-o trilogie ce
avea sa urmareasca tema pamantului si conditia taranului, sustine Rebreanu.
,,Ion’’ a fost primul roman din aceasta trilogie si urmareste conditia taranului
ardelean . Cel de al doilea roman este ,,Rascoala’’ , acesta consacreza drama
taranilor din Muntenia , iar cel de al treilea roman ce trebuia sa trateze
problema pamantului in Basarabia , a ramas in stadiul de proiect.
Raportul dintre realitate si fictiune este stabilit de marturisirea lui Rebreanu.
Scena sarutarii pamantului , prezenta in roman , isi are originea la hotarele
satului Prislop, unde a surprins un taran sarutand pamantul. Aceasta este una
dintre cele mai semnificative scene din roman si constituie nucleul capitolului
IX ‘’Sarutarea’’. Rebreanu afla si povestea unei fete , Rodovica , ce este
batuta si umulita de catre tatal ei deoarece aceasta a ramas insarcinata cu cel
mai amarat flacau din sat, o pleava. Tot acest eveniment este transformat in
ceea ce urma sa fie o nuvela intitulata ,,Rusinea’’ ce ramane nepublicata. Ion
Pop al Glanetasului reprezinta prototipul personajului din roman, personajul
principal. Povestea tanarului Ion va fi prezentata intr-un roman cu titlu
,,Zestrea’’ ce va ramane neterminat. Titu Herdelea este considerat un altes
ego al scriitorului , iar o parte din din destinul familiei sale este transferat
familiei Herdelea din roman. Toate aceste discutii si viitoare lucracri literare
ce raman nepublicate sau neterminate, vor constituii personajele romanului
realist ,,ION” . Se va regasi fiecare scena si personaj in structura romanului ,
iar Ion va fi personajului principal asupra caruia se vor rasfrange actiunile.
Factura realista a romanului ,,Ion’’ descrie viata taranului din secolul XX ,
mai precis primele 2 decenii, ce ilustreaza clasele sociale din zona rurala ,
tarani si intelectuali , traditiile si obiceiurile zonei, hora, nunta etc. Toate
acestea alcatuiesc structura romanului.
Titului romanului ,,ION” este format dintr-un substantiv propriu si prezinta
numele protagonistului. Din titlu reiese ca in roman se vorbeste despre un
anume Ion si probabil despre viata lui. Ion era un tanar ce avea sa aleaga intre
un trai mai bun sau sa isi urmeze inima. Acesta se insoara cu Ana , pe care o
dispretuieste , doar pentru a avea din nou pamant . El era indragostit de
Florica , dar din cauza situatiei materiale , el este nevoit sa renunte la ea.
,,Ion’’ este un roman obiectiv, naratiunea se face la persoana a III-a din
perspectiva unui narator omscient, omniprezent, a carui focalizare este zero.
Naratorul nu se implica in actiunile desfasurate de personaje, insa stie mult
mai multe decat personajele, stie fiecare urmarea a actiunilor,pe scurt acesta
controleaza viitorul personajelor. In roman este prezentata viata unui taran ce
lupta pentru avere, aici fiind prezenta tema principala a romanului, tema
pamantului. O alta tema secundara este cea a iubirii , de aceea roman ‘’Ion’’
este impartit in doua parti: ,,Glasul Pamantului’’ si ,,Glasul Iubiri’’, amdoua
avand cele doua teme intr-o stransa legatura. Simetria romanului se bazeaza
pe descrierea drumului ce intra si iese din satul Pripas. Povestirea contine
semne ce prevestesc finalul fiecarui personaj prezentat in lucrare, precum
moartea lui Avrum si Dumitru , scena sarutarii pamantului , cand pe mainile
lui Ion ramane praf ,,ca niste manusi de doliu’’ iar acesta simte ,,un fior rece,
ametitor’’.Moartea Anei , mai exact momentul in care se sinucide , este un alt
moment ce a fost prevestit in text.
Romanul este impartit in doua parti ,,Glasul Pamantului’’ si ,,Glasul
Iubirii’’. Pe parcusul evenimentelor petrecute la nivelul romanului, se
contureaza evolutia personajului central, Ion. Cele doua parti ale romanului
sunt imaprtite in 13 capitole ce poarta nume rezumative la actiunile petrecute
pe parcursul lor. Primul si ultimul capitol au nume sugestive de ,,Inceputul’’
si ,,Sfarsitul’’. Exista 2 planuri narative , cel dintai fiind viata unui tanar taran
sarac si realizeaza monografia lumii reale. Intr-o lume fara pamant sau o
clasa intelectuala ridicata, precum familia Herdelea, nu valorezi nimic. Ion
urmeaza ‘’glasul pamantului’’ casatorindu-se cu Ana. Acesta este nevoit sa
renunte la Florica, fata pe care o iubea de fapt. Ion o dispretuia pe Ana, de
aceea ,dupa ce o lasa insarcinata , devine rece si indiferent, de fiecare data
cand aceasta dorea sa vorbeasca cu el , Ion ii spunea sa-l trimita pe tatal ei sa
discute. Ion nu s-a casatorit cu Ana, el s-a casatorit cu averea ei, iar ea era
doar o povara cu care avea sa se lupte pana la moartea ei. Sinuciderea Anei
nu a trezit nimic in Ion , iar Petrisor, copilul pe care Ana l-a lasat in urma sa,
este doar garantia pamanturior pentru acesta. Cel de al doilea plan narativ
urmareste destinul familiei Herdelea. Acesta prezinta conditia intelectuala in
lumea satului ardelean si problema nationala. Aceste doua planuri alterneaza
si se foloste tehnica contrapunctului , aceleasi evenimente, aceleasi drame
insa in medii total diferite pentru a crea simetrii si pentru a marca
semnificatia comunaa secventelor precum:nunta Anei si a lui Ion in lumea
taraneasca si nunta Laurei in lumea intelectuala.
Relatia dintre incipit si final este marcata de descrierea drumului ce
strabatea satul Pripas. Drumul constituie un important element al decorului
realist din viziunea satului, prin numeroasele toponime si hidronime: Clul,
Somes, Bistrita, se creaza impresia de verosimilitate , specifica romanului
realist. Drumul poate simboliza si un element al relatiei dintre realitate si
fictiune . Prislopul este elementul lumii reale, iar Pripasul este elementul
lumii fictionale din care face parte Ion. Aceste element poate semnifica si
trecerea timpului . Finalul prezinta descrierea aceluiasi drum , asa se
formeaza un final rotun , o pamblica ce marcheaza stransa legatura dintre
incipit si final.
Timpul si spatiul la nivel microtemporal , sunt vag conturate. Actiunea se
desfasoara la inceputul secolului XX pe parcursul catorva ani , Mentalitatea ,
dorinta lui Titu de a pleca in Regat , politica de deznationalizare a
autoritatilor sunt doar cateva argumente ce sustin incadrarea textului in
perioada de timp precizata. In universul fictional al romanului se regasesc
indicii temporare, povestirea incepe intr-o duminica, iar cadrul spatial este
asemanator cu cel din realitate.
Subiectul romanului ‘’Ion’’ este dorinta sa arzatoare de a detine pamant si
avea un statut social mai bun, precizez faptul ca el este descris ca fiind sarac,
insa "era iute si harnic, ca ma-sa. Unde punea el mana, punea si Dumnezeu
mila. Iar pamantul ii era drag ca ochii din cap". ,,Glasul Pamantului’’
subliniaza dorinta lui Ion de a se imbogati, dorinta de a face parte din
categoria taranilor instariti. Aceasta parte poarte numele de ,,Glasul
Pamantului’’ deoarece el renunta la iubirea pentru frumoasa Florica si alege
sa se insoare cu Ana, care era cu mult mai uratica si este conflictul central al
romanului. A doua parte, ‘’Glasul Iubiri’’, poarta acest nume deoarce in ciuda
faptul ca este insurat cu Ana, Ion inca se gandeste la Florica, vizitand-o chiar
si dupa moartea Anei. Toata aceasta aventura a lui Ion si vizitele pe care i le
facea Floricai s-au soldat cu moartea lui. Conflictul exterior de la baza
romanului, este intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu. Exista si conflicte
secundare precum cel dintre Ion si Simion Butunoiu, pentru o brazda de
pamant sau intre Ion si George Bulbuc mai intai pentru Ana, mai apoi pentru
Florica.
Hora , ce este unul dintre evenimentele din lumea taraneasca , aceasta se
petrece duminica , in curte la Todosia , vaduva Maxim Oprea. Acolo nu se
mai tinea cont de nimic, toata lumea era prezenta si se distra. Ion,
protagosnistul, joaca ,,Somasana" cu Ana lui Vasile Baciu, unul din
,,bocotanii" satului. Atunci cand muzica se opreste, acesta o priveste pe Ana
ciudat, desi el o iubea pe Florica, Ion o alege pe Ana deoarece este bogata. Pe
marginea horei stau fetele neinvitate la dans si nevestele ale caror barbarti nu
vor sa danseseze. Invatatorul Herdelea si preotul Ioan Belciug stau langa
grupul taranilor mai instariti , precum Vasile Baciu, George Bulbuc, Stefan
Hotnog, ,,un chiabur cu burta umflata", Trifon Tataru, ,,mititel , cu parul
galbui si glasul subtire", sau chiar Primarul, cu ,,mustati albe, rasucite
tinereste". Se remarca si Alexandru Glanetasu ce sta mai deoparte deoarce
acesta risipise averea pamanturilor primite mostenire de la parinti. Balul
reprezinta un element al lumii intelectuale , exact ca si hora pentru lumea
taraneasca . Acesta are o importanta mai mare deoarece se organizeaza doar
odata pe an si sunt invitati doar intelectualii si oameni cu statul social ridicat,
insa se pastreaza dansul traditional ,,Somasa’’ ce deschide balul.
Ion este personajul principal , omul supus unui destin tragic. Drama cu care
se confrunta Ion este cea a taranului sarac si orgolios ce este pus sa aleaga
intre dragostea pentru Florica si averea Anei. Finalul tragic , moartea lui Ion ,
are sens moralizator. Vasile Baciu este tatal Anei, antagonistul in raport cu
Ion. Ana reprezinta contidia femeii in societatea rurala a acelei vremi.
Aceasta era promisa ca sotie lui George Bulbuc, un taran bogat, dar ea se lasa
sedusa de catre Ion. Florica reprezinta o alta ipostaza a femeii in acea
societate. Practic Florica este opusul Anei, frumoasa dar saraca, dorita de Ion.
Invatatorul Zaharia Herdelea este un personaj secundar si reprezinta statutul
social al oamenilor intelectuali, dar este diferit de preotul Belciug prin criza
de constiinta nationala, impovarat de grija unei familii numeroase.
In opinia mea , viziunea despre lumea in romanul realist ,,Ion’’ scris de
Liviu Rebreanu , prezinta drama familiei taranesti ce duce lipsa de pamant si
avere. Tinerii ce lupta pentru un trai mai bun si un statul social ridicat , in
roman Ion reprezentand aceasta categorie. In lumea taraneasca este greu sa te
faci remarcat daca nu faci parte din clasa intelectuala sau a taranilor foarte
bine instariti. Aceste diferente sunt precizate pe tot parcursul romanului, inca
de la momentul horei, partea de inceput, unde desi era venita toata lumea,
acestia stateau asezati dupa statutul social.