BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA

• GENETICA MEDICALA editia a II-a

de Mircea COVIC, Dragos STEFANESCU, Ionel SANDIVICI

• GENOMICA I, II de Lucian GAVRILA

• GENETICA UMANA - concepte si aplicatii practice

de Emilia SEVERIN
 Genetică şi Genomică
Principii de Genomică Umană

GENETICA
- etimologia - limba greaca “genitive” = origine

STIINTA
EREDITATII
SI A
VARIABILITATII
 Genetică şi Genomică
Principii de Genomică Umană
EREDITATEA
Proprietatea unui individ de a transmite descendentilor caracterele sale personale
si ale speciei careia ii apartine

Proces informational prin care caractererele individuale si cele

de specie sunt stocate, exprimate si transmise prin intermediul
macromoleculelor de ADN – acid dezoxiribonucleic (substratul
molecular al ereditatii)
GENOM

Totalitatea macromoleculelor informatice

(ADN/ARN) din celulele unui organism= GENOM

à Gena – secventa ADN ce contine informatia genetica

(secventa codificatoare) necesara sintezei unui lant proteic
sau proteine ce determina un carcater si indeplineste o
anumita functie (2%)

à Secvente necodificatoare (98%)

GENOM
Aparatul genetic celular

à Genom nuclear (situat in nucleu)

• Macromoleculele de ADN se asociaza cu proteine, se spiralizeaza
si pliaza formand o fibra de cromatina
• Fibrele de cromatina prin condensare formeaza cromozomii

à Genom mitocondrial-(situate in mitocondrie) ~0,5% din

ADN celular
GENOM
!! Cel mai mic genom – virus cu genom ADN
Circovirusul porcin PCV – 1 759 baze

!! Cel mai mic genom bacterian

Carsonella ruddii – bacterie simbiotica
cu insecte ce se hranesc cu seva
plantelor
159 662 baze (182 proteine)
GENOM

!! Cea mai cunoscuta bacterie

Escherichia coli
4 600 000 baze

GENOMUL UMAN “Homo sapiens sapiens” 3,2

Gb = 3 200 000 000 (35000 proteine)

150 000 000 000 baze – 150 Gb

GENOM
!! Cel mai mare genom de vertebrat
Pestele Protopterus aethiopicus

130 000 000 000 baze = 130 Gb

!! Cel mai mare genom din lume

Amoeba Polychaos dubium

670 000 000 000 baze

670Gb
 Genetică şi Genomică
Principii de Genomică Umană

VARIABILITATEA

Ansamblul fenomenelor ce produc diferentele

genetice dintre indivizii unei populatii precum si intre
populatii diferinte

Princilalele surse ale variabilitatii:

• Mutatiile
• Recombinarile genetice (meiotice – in gameti)
• Migratiile
 VARIABILITATEA

FIECARE INDIVID ARE O STRUCTURA GENETICA

UNICA SI CARACTERISTICA
GENOTIP
CONSTITUTIA GENETICA A UNEI CELULE
SAU A UNUI INDIVID. Ex: grupele de sange

MEDIU – totalitatea factorilor

naturali, psihologici si
socioculturali. Ex: traumatismele

FENOTIP
TOTALITATEA CARACTERELOR
OBSERVABILE/MANIFESTE ALE UNUI
ORGANISM REZULTATE DIN
INTERACTIUNEA DINTRE GENOTIP SI
MEDIU. Ex: greutatea
 1992 - 2003 Proiectul Genomul Uman
• HUMAN GENOME PROJECT – HGP

• Proiect international cu scopul de a determina structura

integral a genomului uman
• 20 de centre din 6 tari reunite in consortiul international
pentru secventierea genomului uman – IHGSC
• Prima schita a genomului uman este gata in anul 2000 si
publicata in 2001, iar versiunea finisata apare in 2003

• Exista 22.000 gene

codificatoare

• Secventa genomului uman este in proportie de 99,9%

identica intre oameni – doar 0,1% difera!!!!
 GENOMICA

Incepand cu anul 2003 incepe era

GENOMICII

Este este o disciplina a geneticii care studiaza

structura si modul de functionare a genomului
prin intermediul:

à tehnologiilor de recombinare ADN

à secventiere ADN

à bioinformatica
 Istoria geneticii umane
Etapa prestiintifica – pana in 1865
→ Existau observatii privind transmiterea ereditara a anumitor boli in
descendenta familiala, dar nu exista o baza care sa poata explica acest
fenomen
 Istoria geneticii umane
Etapa fundamentarii geneticii ca stiinta:
1865 – 1960
Gregor Mendel – realizeaza fundamentarea geneticii ca stiinta in 1865:
- Introduce conceptual de gena
-Formuleaza legile ereditatii

von Waldeyer-Hartz, 1888 – notiunea de cromosom

Wilhem Johannsen, 1909 - notiunea de gena

Thomas Hunt Morgan 1911 – formuleaza teoria cromozomiala a ereditatii

Oswald Avery, Colin MacLeod si Maclyn McCarty, 1944 –

demonstreaza rolul genetic al ADN “bomba lui Avery”

Linus Pauling, 1949 – demonstreaza ca o boala ereditara – anemia

hemolitica cu celule in secera (siclemia) este produsa de o hemoglobin
anormala HbS care se deosebeste de cea normal HbA prin inlocuirea unui
singur aminoacid - Glu6Val
 Istoria geneticii umane

Etapa fundamentarii geneticii ca stiinta:

James D. Watson and Francis Crick 1953 – descopera

modelul structurii ADN analizand imaginile cristalografice cu raze
X ale lui Rosalind Franklin si Maurice Wilkins

Jerome Lejune in 1959 – descopera prima anomalie

cromozomiala la om – trisomia 21 sau sindromul Down

Erwin Chargaff in 1952– prin cromatografie a hidrolizatelor de

ADN dovedeste ca:
àbazele azotate purinice (A, G) si pirimidinice (C, T, U) sunt in
cantitati echimolare
à fiecare specie are propria sa secventa de baze azotate in ADN sau
 Istoria geneticii umane

James D. Watson, Francis Crick si Maurice Wilkins – 1962

premiul Nobel pentru descoperirea strucurii dublu helix a
ADN

Dogma centrala a biologie moleculare:

ADN àARNà proteine

 Istoria geneticii umane

Etapa dezvoltarii geneticii si a medicinei

moleculare 1960 – 2003

1977 Frederick Sanger – pune la punct metodologia

secventierii ADN

1983 Kari Mullis – descopera reactia de amplificare

in lant PCR
 Aparitia vietii
13,5 miliarde de ani → apar materia si energia → inceputul fizicii
→ apar atomii si moleculele → inceputul chimiei
4,5 miliarde de ani → formarea planetei Pamant
3,8 miliarde de ani → apar organismele -> inceputul biologiei
6 milioane de ani → ultimul stramos comun al oamenilor si cimpanzeilor
2,5 milioane de ani → aparitia genului Homo in Africa. Primele unelte de piatra
2 milioane de ani → raspandirea oamenilor din Africa in Eurasia. Aparitia unor specii
umane diferite
500.000 de ani → aparitia neanderthalienilor in Europa si Orientul Mijlociu
300.000 de ani → utilizarea focului
200.000 de ani → aparitia Homo sapiens in Africa de Est
70.000 de ani → revolutia cognitiva. Aparitia limbajului. Inceputul istoriei. Sapiens se
raspandesc in afara Africii
45.000 de ani → Sapiens colonizeaza Australia. Extinctia animalelor mari in Australia
30.000 de ani → extinctia neanderthalienilor
16.000 de ani → Sapiens colonizeaza America. Extinctia animalelor mari in America
13.000 de ani → Extinctia lui Homo floresiensis. Homo sapiens este singura specie
umana care supravietuieste
12.000 de ani → Revolutia agricola. Cultivarea planetelor, cresterea animalelor
 Aparitia vietii
5.000 de ani → Aparitia primelor regate, a scrisului si a banilor. Religii politeiste
4.250 de ani → Primul imperiu, Imperiu Akkadian a lui Saragon
2.500 de ani → nventarea monedelor, forma universala a banilor. Imperiul Persan – o
ordine politica universala “ in beneficiul tuturor oamenilor”. Budismul in India – un
adevar universal care “ elibereaza toate fiintele de suferinta”
2.000 de ani → Imperiul Han in China. Imperiul Roman in bazinul mediteraneean.
Crestinismul
1.400 de ani → Islamismul
500 de ani → Revolutia Stiintifica. Omenirea isi recunoaste ignoranta si incepe sa
dobandeasca o putere fara precedent. Europenii incep sa cucereasca America si
oceanele. Intreaga planeta devine o singura arena a istoriei. Ascensiunea
capitalismului.
200 de ani → Revolutia Industriala. Familia si comunitatea sunt inlocuite de stat si piata.
Extinctia masiva a plantelor si animalelor
Prezent → Oamenii depasesc granitele planetei Pamant. Armele nucleare ameninta
supravietuirea umanitatii. Organismele sunt modelate tot mai mult de proiectarea
inteligenta decat de selectia naturala.
Viitor → Proiectarea inteligenta devine principiul fundamental al vietii? Homo sapiens
este inlocuit de supraoameni?
 Antropogeneza
Descrierea genezei omului incepe de la primele primate (Purgatorius, ~ 75-65 mil de ani)
despinse dintr-un fel de soarece de padure insectivor pana la omul modern Homo sapiens
sapiens.

Datele de biologie moleculara au apreciat ca desprinderea primatelor s-a facut acum 90 de

milioane de ani.
Aspecte neclarificate:
1. aparitia primelor hominide (Homo habilis si Homo rudolphensis) à descendenti din
australopitheci (opinia generala) sau dintr-un stramos comun din Pliocen
2.aparitia omului Homo sapiens antecessor à dupa unii s-a desprins in Africa din Homo
ergaster acum ~ 1 milion de ani, dupa altii (“splitters”) s-a desprins mult mai tarziu din Homo
erectus in mai multe puncte ale lumii
3.Homo sapiens neanderthalensis à disparitia sa inexplicable acum 30 000 de ani si relatia
genetica ce-l leaga sau nu-l legal de omul modern (Homo sapiens sapiens)
Aparitia omului a fost datorata mai multor evenimente, 2 insa
au fost esentiale:
1.bipedia (apare acum 10 mil de ani, dar devine o caracteristica
de specie acum 3-4 mil de ani) odata cu australopithecii si
faptura de la Laetoli (Tanzania).
2.cresterea encefalului care conditioneaza procesul de
umanizare de la australopitheci trecand prin H. habilis, H.
ergaster, H erectus, pana la H. sapiens (antecessor,
neanderthalensis, si sapiens). Cand creierul depaseste 600 cm3
(la H. habilis), incepe progresul technologic cu unelte
“fabricate”. Cand creierul atinge 900-1000 cm3 apar orientarile
spirituale si culturale. Creierul uman la nastere este aproape
egal cu al cimpanezeului, pt ca apoi sa ajunga de 4 ori mai mare
à fetalizare (neotenie) cerebrala.
Teoria “neutralitatii" postulata de Motoo Kimura sustine ca mutatiile sunt neutre in raport cu
expresia factorilor de mediu. Mediul apare doar ca un factor de selectie prin mecanismul
adaptarii. Astfel celebra “lupta pentru existenta” (“struggle of life”) sustinuta de Charles
Darwin este minimalizata.
Antropogeneza se parcurge prin 2 clase de modificari:
1.unele de microevolutie = fenetice, in interiorul speciei
2.altele de macroevolutie = filetice, care ridica problema dificila a formarii noilor specii
(speciatie), prin mecanisme multiple printre care si cel al reproducerii izolate.
Modificarile presupun acumularea unor schimbari genetice la nivel molecular (proces de
anageneza) ceea ce duce apoi la inmugurirea ramificatiilor sau crearea secventelor de specii
(proces de cladogeneza).
Antropogeneza nu este expresia hazardului ci este un proces bazat pe cauze
finale si impinge speciile in evolutia lor spre un punct omega ideal!
Problema daca evolutia antropoidelor s-a oprit ramane deschisa!
 Charles Darwin (1809-1882) - parintele evolutionismului
si biologiei moderne

- publica in 1859 cartea “On the Origin of Species” à teoria evolutiei speciilor
1 Speciile se transformă treptat unele în altele prin interacțiunea următorilor factori:
variabilitatea, ereditatea, suprapopulația, lupta pentru existență (“struggle of life”) și
selecția naturală.
2 Variabilitatea individuală oferă material pentru acțiunea selecției. Variabilitatea este
rezultatul corelației dintre organism și mediu, dintre modificările condițiilor de mediu și
acțiunea factorilor interni specifici organismului.
3 Ereditatea fixează variațiile și face posibilă acumularea lor în cursul generațiilor.
Darwin admite inconsecvent ereditatea caracterelor dobândite.
4 Suprapopulația este creșterea excesivă a numărului de indivizi ai unei specii în raport
cu mijloacele de trai.
5 Lupta pentru mijlocele de trai dintre indivizii speciilor apropiate (interspecifică) sau
dintre indivizii aceleiași specii (intraspecifică) duce la supraviețuirea celor mai apți care se
reproduc preferențial.
6 Selecția naturală acționează totodată și prin mijlocirea factorilor abiotici și prin
mijlocirea factorilor biotici. Selecția duce astfel la trierea formelor mai bine
adaptate și la accentuarea în curs de generații a caracterelor adaptative; selecția
orientează variațiile neorientate.
- in 1871 scrie “The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex”
- in 1872 scrie “The Expression of the Emotions in Man and Animals”