• TEMA 1.

ORGANISME MODIFICATE GENETIC

• CA OBIECT DE STUDIU.

Dr., lector. univ. Modvala Susana

 PLANUL

1. Definirea conceptelor de OMG, PMG, transgenoză, organisme transgenice.

2. Scurt istoric la OMG.

3. Obiectivele creării OMG-urilor

4. Principalele sarcini și perspective de utilizarea organismelor modificate genetic.

5. Harta alimentelor modificate genetic in lume. Producători şi produse.

BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
1. DUCA M., LOZAN A., PORT A., GLIJIN A., LUPAŞCU V. ASPECTE METODOLOGICE ÎN
TESTAREA PLANTELOR MODIFICATE GENETIC. TIPOGRAFIA CENTRALĂ, CHIŞINĂU, 2008.
2. DUCA M., TELEUŢĂ A., PORT A., ORGANISMELE MODIFCATE GENETIC. PREZENT ŞI
VIITOR, CHIŞINĂU, 2004, 31 P
3. LOZAN A., HOLOSTENCO V. ORGANISME MODIFICATE GENETIC ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ.
TIPOGRAFIA CENTRALĂ, CHIŞINĂU, 2008.
4. PORT A., DUCA M., LOGAN A. TEHNICI ŞI CERINŢE PRIVIND SECURITATEA BIOLOGICĂ,
BONS OFFICES SRL, CHIŞINĂU, 2008
5. CADRUL NAŢIONAL PENTRU SECURITATEA BIOLOGICĂ. ELABORAT ÎN CADRUL
PROIECTULUI UNEP/GEP NR. GE/2716-02-4520. TIPOGRAFIA CENTRALĂ, CHIŞINĂU, 2004.
 BIBLIOGRAFIE
• SUPLIMENTARĂ:
• 9. G.M. COSTIN .ALIMENTE ECOLOGICE, EDITURA ACADEMICA, GALATI, 2008
• 10. C. BANU .SUVERANITATE, SECURITATE SI SIGURANTA ALIMENTARA, EDITURA ASAB,
BUCURESTI, 2007
• 11. ИГНАТЬЕВ, ИВАН .ГЕНЕТИЧЕСКИ МОДИФИЦИРОВАННЫЕ ОРГАНИЗМЫ И ОБЕСПЕЧЕНИЕ
БИОЛОГИЧЕСКОЙ БЕЗОПАСНОСТИ БЕНДЕРЫ ELAN POLIGRAF, 2007, 60 P
• 12. BIOSECURITATEA ÎN REPUBLICA MOLDOVA. ASPECTELE INSTITUŢIONAL-LEGISLATIVE.
CHIŞINĂU, 2004.
• 13. ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC. BENEFICII ŞI RISCURI. CHIŞINĂU, 2004.
• 14. AUTORIZAREA ACTIVITĂŢILOR LEGATE DE ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC (OMG) –
GHID PRACTIC. CHIŞINĂU, 2004.
• 15. ORGANISMELE MODIFCATE GENETIC: OPINII PRIVIND BIOSECURITATEA. CHIŞINĂU, 2004.
• 16. SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA CADRULUI NAŢIONAL DE BIOSECURITATE AL REPUBLICII
MOLDOVA. CHIŞINĂU, 2005. 40 P
ORGANIZAŢIANAŢIUNILOR
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILORUNITE
UNITE(ONU)
(ONU)AAESTIMAT
ESTIMATÎN
ÎN2019
2019
CĂPOPULAŢIA
CĂ POPULAŢIAGLOBALĂ
GLOBALĂAR
ARPUTEA
PUTEAAJUNGE
AJUNGE LALA10,9
10,9MILIARDE
MILIARDEPÂNĂ
PÂNĂÎN
ÎN2100
2100

Populația lumii 8.04 miliarde, cât este în prezent, va crește la 9,7 miliarde până în 2064,
apoi va scădea la 8,8 miliarde până la sfârșitul secolului, cu 2 miliarde mai puțin în comparație cu estimările (ONU), potrivit
modelelor publicate recent de academicieni de la Universitatea din Washington (UWA).

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0 Există 800 de milioane de înfometați în lume.
În fiecare zi, 20.000 de oameni mor de foame.
? CE ESTE OMG?
 UN ORGANISM MODIFICAT GENETIC
(DENUMIT ÎN CONTINUARE "OMG")
• ESTE UN ORGANISM VIU AL CĂRUI GENOTIP A FOST
MODIFICAT ARTIFICIAL PRIN METODE DE INGINERIE
GENETICĂ.

*OMG este o plantă, un animal sau un microorganism ale căror coduri genetice au fost
schimbate (de la acelaşi tip de specie sau specii diferite)
pentru a-i oferi caracteristici pe care nu le are în mod natural.
Potrivit PROTOCOLULUI DE BIOSIGURANŢĂ DE LA CARTAGENA,
care reglementează comerțul internațional cu aceste organisme,

• un OMG reprezintă
• *”ORICE ORGANISM VIU CARE POSEDĂ O NOUĂ COMBINAȚIE A
MATERIALULUI GENETIC, OBȚINUTA PRIN FOLOSIREA
BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE”.
ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
UN ORGANISM MODIFICAT GENETIC ESTE DEFINIT CA
FIIND

• *”UN ORGANISM, EXCEPTÂND OMUL, ÎN CARE

MATERIALUL GENETIC A FOST SCHIMBAT ÎNTR-UN
MOD CARE NU SE PRODUCE NATURAL –(PRIN
ÎMPERECHERE )SI/SAU RECOMBINARE NATURALĂ”.
 IN LEGISLAŢIA DIN ROMÂNIA PRIVIND REGIMUL DE OBŢINERE, TESTARE,
UTILIZARE ŞI COMERCIALIZARE A ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC,
ACESTEA SÎNT DEFINITE DESTUL DE NECLAR CA REPREZENTÂND ORICE
ORGANISM, CU EXCEPŢIA CELUI UMAN, AL CĂRUI MATERIAL GENETIC A
FOST MODIFICAT ALTFEL DECÂT PRIN ÎNCRUCIŞARE ŞI/SAU RECOMBINARE
NATURALĂ SAU ORICE ENTITATE BIOLOGICĂ CAPABILĂ DE REPRODUCERE SAU
DE TRANSFERARE DE MATERIAL GENETIC1
IN GERMANIA, ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC SÎNT CONSIDERATE
ACELE ORGANISME AL CĂROR MATERIAL GENETIC A FOST MODIFICAT
ÎNTR-UN MOD CARE NU SE REGĂSEŞTE ÎN NATURĂ, ÎN CONDIŢII
NATURALE SAU DE RECOMBINARE NATURALĂ. ORGANISMUL
MODIFICAT GENETIC TREBUIE SĂ FIE O UNITATE CAPABILĂ DE
AUTOREPLICARE SAU TRANSMITERE A MATERIALULUI GENETIC
 N STATELE UNITE, TERMENUL DE ORGANISM MODIFICAT
GENETIC SE REFERĂ LA PLANTE ŞI LA ANIMALE CARE CONŢIN
GENE TRANSFERATE DE LA ALTE SPECII, TEORETIC PENTRU A
OBŢINE ANUMITE CARACTERE, PRECUM REZISTENŢA LA
ANUMITE PESTICIDE ŞI IERBICIDE3.
ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC
SUNT CREATE PRIN METODE DE
INGINERIE GENETICĂ

• -ȘTIINȚĂ, CARE VĂ PERMITE SĂ

INTRODUCEȚI ÎN GENOMUL
UNEI PLANTE, ANIMALE SAU
MICROORGANISME UN
FRAGMENT DE ADN DIN ORICE
ALT ORGANISM, PENTRU AI DA
ANUMITE PROPRIETĂȚI.
 Noțiunea de inginerie genetică -
a fost introdus de către Jack Williamson
în romanul său fantastic
Insula Dragonului, publicat în 1951,
un an înainte de confirmarea rolului ADN-ului în ereditate

INGINERIE GENETICĂ –
UN SET DE TEHNICI, METODE ȘI TEHNOLOGII PENTRU

• -PRODUCEREA DE ARN RECOMBINANT ȘI ADN,

 IZOLAREA GENELOR DIN CORP (CELULE),
 EFECTUAREA MANIPULĂRILOR GENETICE ȘI
 INTRODUCEREA ACESTORA ÎN ALTE ORGANISME.
INGINERIA GENETICĂ ESTE, DECI, O NOUĂ TEHNOLOGIE CARE IMPLICĂ MANIPULAREA
DE CĂTRE OAMENI A GENELOR. RECURGÂND LA „LIMBAJUL“ UNIVERSAL AL GENELOR
(CODUL GENETIC), OAMENII DE ŞTIINŢĂ POT TRANSFERA, CU RISCURI INIMAGINABILE
ÎNSĂ, GENE ÎNTRE DIFERITE SPECII CARE NU SÎNT ÎNRUDITE (ANIMALE, PLANTE,
MICROORGANISME).
 TRANSFORMAREA GENETICĂ -

• REPREZINTĂ MODIFICAREA GENOMULUI UNUI ORGANISM PRIN TEHNICILE

BIOTEHNOLOGIILOR CONTEMPORANE, CARE PERMIT INTRODUCEREA
GENELOR NOI, „DE IN­TERES”, SAU MODIFICAREA EXPRESIEI UNEI/ UNOR
GENE PREZENTE DEJA ÎN CELULĂ.
• ORGANISMELE ASTFEL OBȚINUTE, SUNT DENUMITE ORGANISME
MODIFICATE GENETIC (OMG) SAU TRANSGENICE.

Modificarea genetică (GM) este schimbarea unor proprietăți ale organismelor cu

ajutorul tehnologiilor de inginerie genetică.
OMG-urile combină trei grupe de organisme:
OMG-uri de origine vegetală- plante modificate genetic (PMG)
- cel mai comun grup.
• rezistent la erbicide
• rezistent la dăunători de insecte
• compoziție chimică alterată

Origine microbiană OMG - microorganisme modificate genetic (MMG);

 bacterii producătoare de insulina,
 sinteză a enzimelor etc.

OMG-uri de origine animală- animale modificate genetic (AMG)

 capre cu lactoferină
 somon cu creștere rapidă
 pisici fluorescente
 ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC SUNT
ALIMENTE CREATE CU AJUTORUL INGINERIEI GENETICE.
HIBRIDIZAREA ESTE UN PROCES, TOTUSI, NATURAL,
CU MINIMA INTERVENTIE UMANA (ACESTA ARE LOC
DOAR LA NIVEL DE ORGANISM). IN SCHIMB,
MANIPULAREA GENETICA IN LABORATOR, IMPLICA
UN ALT NIVEL DE INTERVENTIE (CEL GENETIC), PRIN
PATRUNDEREA IN MIEZUL CELULEI – CU OBTINEREA
ORGANISMELOR TRANSGENICE.
 2.DIN ISTORIA DESCOPERIRII OMG-URILOR

o1972 Premiul Nobel - Chimie în 1980

• PAUL BERG A CREAT PRIMUL ORGANISM

TRANSGENIC.
• PAUL BERG
• WALTER GILBERT
• FREDERICK SANGER.
• PENTRU A CREA MOLECULE HIBRIDE DE ADN, AU FOLOSIT VIRUSUL
MAIMUȚEI SV40 ȘI UN VIRUS BACTERIAN BACTERIOFAG- L
( LAMBDA).
Virusul SV40 are puține gene, nu are un înveliș proteic și este convenabil de lucrat.
Bacteriofagul invadează în mod normal de E. coli, unde se reproduce în funcție de mediul
nutrițional.
1973 - PRIMUL TRANSFER DE SUCCES AL GENELOR
DE LA UN ORGANISM LA ALTUL

• ÎN 1973 HERBERT BOYER ŞI STANLEY COHEN

• AU CREAT PRIMUL ORGANISM TRANSGENIC
PRIN INTRODUCEREA GENELOR DE REZISTENŢĂ LA
ANTIBIOTICE ÎN PLASMIDA UNEI BACTERII E. COLI.
• 1974 - RUDOLF JAENISCH
• A CREAT PRIMUL ANIMAL TRANSGENIC -
UN ŞOARECE TRANSGENIC PRIN INTRODUCEREA DE
ADN STRĂIN ÎN EMBRIONUL SĂU
 1978
PRIMUL PRODUS DIN INGINERIA GENETICĂ A FOST
INSULINA UMANĂ, PRODUSĂ DE BACTERII E. COLI.

• GENENTECH A ANUNŢAT
PRODUCEREA DE INSULINA
UMANĂ
1980 - BREVETAREA MICROORGANISMELOR
TRANSGENICE ESTE LEGALIZATĂ ÎN SUA.

• 1981 - PRIMA PLANTARE A CEREALELOR

TRANSGENICE, PRODUSĂ DE MONSANTO.
• 1982 - CERERILE PENTRU TESTELE PE TEREN
ALE ORGANISMELOR TRANSGENICE AU FOST
DEPUSE PENTRU PRIMA DATĂ ÎN STATELE
UNITE; PRIMUL VACCIN OMG PENTRU ANIMALE
ESTE APROBAT ÎN EUROPA.
• 1994 - S-A OBTINUT PRIMA AUTORIZATIE
PENTRU CULTIVAREA UNEI PLANTE
TRANSGENICE
ÎN1994 -A FOST PUS ÎNCEPUTUL PRODUCȚIEI ÎN MASĂ DE PMG CÂND
AU APĂRUT ROȘII ÎN SUA, CARE NU S-AU STRICAT ÎN TIMPUL
TRANSPORTĂRII
- ROSII DIN SOIUL FLAVRSAVR DE LA MONSANTO

• a fost transferat material

genetic care opreşte procesul
de supracoacere, de putrezire
a roşiei
• a fost crescută cantitatea de
substanţă uscată din roşii,
 ÎN 2000, OMG-URILE AU OCUPAT DEJA 108.9 MILIOANE DE
ACRI ÎN 13 ȚĂRI.

• LA SFÂRŞITUL ANULUI 2004, PLANTELE OMG ACOPEREAU APROAPE 4% DIN

TERENUL ARABIL DIN LUME;

• ÎN 2010, OAMENII DE ŞTIINȚĂ AU ANUNŢAT CĂ AU CREAT PRIMUL GENOM

SINTETIC BACTERIAN, ŞI L-AU ADĂUGAT PE ACESTA ÎNTR-O CELULĂ CARE NU
CONŢINEA ADN.
• BACTERIA, PE NUME SYNTHIA, ESTE PRIMA FORMĂ DE VIAŢĂ SINTETICĂ
DIN LUME.
 În 2009-2011 culturile transgenice sunt
cultivate comercial în 25 de ţări, cei mai mari producători fiind:
• STATELE UNITE ALE AMERICII,
• BRAZILIA,
• ARGENTINA
• INDIA,
• CANADA,
• CHINA,
• PARAGUAY ŞI
• AFRICA DE SUD.
În ultimii ani, au fost create un număr semnificativ de OMG-uri, care sunt utilizate în diverse sectoare ale economiei
mondiale.
OBIECTIVELE CREĂRII ORGANISMELOR TRANSGENICE

În dezvoltarea productivității agricole;

agricultură În creșterea plantelor și animalelor (varietatea de

culori a culturilor de flori, pești de acvariu etc.)

• medicamente și produse farmaceutice

medicină • În medicina aplicată (insulina, vaccinuri și

medicamente împotriva trombozei, ciumei, HIV,
îmbătrânirii etc.)

în cercetare pentru efectuarea de experimente științifice.

științifică În producția de combustibili ecologici
 AVANTAJELE PRINCIPALELE ALE MODIFICĂRII
GENETICE
• 1. AVANTAJE TEHNICE ŞI ECONOMICE
• TEHNOLOGIA ADN-ULUI RECOMBINANT A FOST UTILIZATĂ ÎN PRINCIPAL PENTRU
OBŢINEREA DE PLANTE REZISTENTE LA ATACUL UNOR BOLI SAU DĂUNĂTORI SAU LA
ANUMITE ERBICIDE TOTALE. PE LÂNGĂ ACESTEA AU FOST SAU VOR FI ÎMBUNĂTĂŢITE ŞI
ALTE CARACTERISTICI DE PRODUCŢIE ALE PLANTELOR DE CULTURĂ:
• - MĂRIREA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE;
• - CREŞTEREA PERIOADEI DE PĂSTRARE CE POATE FAVORIZA TRANSPORTUL PE DISTANȚE
MAI MARI;
• - PRODUSE CARE SĂ REZISTE MAI BINE LA LOVIRE (EX. TOMATE), REDUCÂND
PIERDERILE ÎNREGISTRATE DE LA RECOLTARE PÂNĂ LA DESFACERE SAU PROCESARE
PRIN MANIPULARE NECORESPUNZĂTOARE;
• - OBŢINEREA UNOR OMG-URI CU GUSTURI ŞI CULORI DIFERITE, ÎN VEDEREA
DIVERSIFICĂRII OFERTEI;
• - REZISTENȚA LA ÎNGHEŢ (EX. CĂPŞUNI, SOIA) SAU ALTE CONDIŢII EXTREME DE MEDIU.
 AVANTAJELE PRINCIPALELE ALE MODIFICĂRII
GENETICE

• AVANTAJE PENTRU SISTEMUL SANITAR

• OMG-URILE AU POTENŢIALUL DE A REDUCE TIMPUL ŞI COSTURILE NECESARE PENTRU
FABRICAREA VACCINURILOR ŞI MEDICAMENTELOR, FĂCÂND POSIBILĂ DISTRIBUIREA
LOR MAI UŞOARĂ ÎN ŢĂRILE SĂRACE.
• CONTRIBUŢII LA ASIGURAREA HRANEI
• SE PRECONIZEAZĂ CĂ ÎN URMĂTORII 50 DE ANI POPULAŢIA PLANETEI VA CREŞTE DE LA
APROXIMATIV 6,5 MILIARDE, CÂT MĂSOARĂ ASTĂZI, LA PESTE 9 MILIARDE.
EXTINDEREA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE NU SE VA PUTEA FACE ASTFEL ÎNCÂT SĂ
COMPENSEZE CREŞTEREA NUMĂRULUI DE OAMENI. SOLUŢIA PRINCIPALĂ PENTRU
ASIGURAREA SECURITĂŢII ALIMENTARE ESTE ASTFEL REPREZENTATĂ DE CREŞTEREA
PRODUCŢIEI LA UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ.
 AVANTAJELE PRINCIPALELE ALE MODIFICĂRII GENETICE

• EFECTE POZITIVE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

• MICŞORAREA CANTITĂŢILOR DE ERBICIDE, PESTICIDE SAU FERTILIZANŢI APLICATE ÎN
AGRICULTURĂ, ÎN URMA UTILIZĂRII PLANTELOR TRANSGENICE, VA REDUCE POLUAREA
MEDIULUI.
• ÎN ROMÂNIA, LEGISLAȚIA PERMITE CULTIVAREA HIBRIDULUI MON810, REZISTENT LA
SFREDELITORUL PORUMBULUI. CONDIȚIA ESTE OBȚINEREA UNUI AVIZ DE LA
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI RESPECTAREA UNEI DISTANȚE MINIME DE 200 DE METRI
FAȚĂ DE CULTURILE CONVENȚIONALE ÎNVECINATE. ÎN ULTIMII ANI, SUPRAFAȚA
CULTIVATĂ CU ACEST HIBRID OBȚINUT PRIN MODIFICARE GENETICĂ A SCĂZUT
CONSTANT, AJUNGÂND LA 217 HECTARE ÎN 2012.
 DEZAVANTAJELE PRINCIPALELE
ALE MODIFICĂRII GENETICE

Consideratiile asupra sigurantei alimentului cu privire la organismele obtinute prin tehnici care modifica
trasaturile ereditare ale unui organism, de exemplu tehnologia ADNrec, au la baza procese de aceeasi natura,
ca si cele care apar prin alte metode de modificare a genomului unui organism, precum incrucisarea
conventionala.
1. Consecinte directe (de exemplu: nutritionale, efecte toxice sau alergene) ale prezentei in alimente a unor
produsi genici codificati de gena introdusa in timpul modificarii genetice;
2. Consecinte directe ale nivelurilor modificate ale produsilor existenti, codificati de genele introduse sau
modificate in timpul modificarii genetice;
3. Consecinte indirecte ale efectelor unui produs genic sau ale nivelurilor modificate de produs genic
existent, asupra metabolismului organismului sursa alimentara, care duce la prezenta unor componenti
noi sau la niveluri modificate ale componentilor existenti;
 DEZAVANTAJELE PRINCIPALELE
ALE MODIFICĂRII GENETICE

Consecinte ale mutatiilor provocate de procesul modificarii genetice a organismului sursa alimentara,
precum intreruperea secventei codificatoare sau de control sau activarea genelor latente, care conduc la
prezenta unor componenti noi sau la niveluri modificate ale componentilor existenti;
5. Consecinte ale transferului genic la microflora gastrointestinala de la organismele modificate genetic
ingerate si/sau componentii alimentari obtinuti din acestea;
6. Potential negativ pentru efectul de sanatate, asociat cu microorganismele alimentare modificate genetic;
4. Cadrul legislativ al producţiei şi comercializării organismelor modificate genetic

Oamenii de ştiinţă au opinat cu multă convingere că există un risc iminent ca aceste culturi
modificate genetic, cultivate la scară largă, să contamineze culturile organice pe zone întinse.

Organizaţii precum Greenpeace, Friends of the Earth şi Biroul European de Mediu,

adepte ale agriculturii ecologice, au condamnat vehement recomandarea Comisiei
Europene care permite coexistenţa în spaţii apropiate a culturilor modificate genetic şi a
celor nemodificate genetic, ca şi decizia acestei comisii de a lăsa numai în sarcina
producătorilor de OMG-uri întreaga responsabilitate de evitare a poluării genetice
Drept urmare, organizaţiile neguvernamentale ecologiste au solicitat guvernelor să adopte
măsurile corespunzătoare pentru a preveni acest risc, prin crearea unor zone necontaminate
genetic şi prin adoptarea unei legislaţii care să reglementeze regimul OMG-urilor (obţinerea,
testarea, utilizarea şi comercializarea).

Toate măsurile ce ar trebui adoptate sînt fundamentate pe principiul precauţiei şi includ proceduri
detaliate de evaluare şi management al riscurilor asupra organismului uman şi a mediului.

Deoarece consumatorul are dreptul de a cunoaşte ce conţine un aliment şi de a alege mărfurile în

cunoştinţă de cauză, se impune ca etichetarea alimentelor modificate genetic să devină obligatorie
în toate ţările care produc sau comercializează astfel de produse. În prezent etichetarea OMG-
urilor este obligatorie numai în statele Uniunii Europene.
Conţinutul informaţional al etichetei unui produs modificat
genetic trebuie să facă referire la

următoarele aspecte:

• denumirea comună;

• denumirea ştiinţifică;

• codul modificării genetice.

Legislaţia europeană nu interzice, din păcate,
utilizarea OMG-urilor, ci stabileşte doar un cadru legislativ
– mai mult declarativ – care „să asigure securitatea
maximă pentru sănătatea omului şi a mediului“. În ţările
Uniunii Europene, activităţile de obţinere, testare, utilizare
şi comercializare a OMG-urilor sînt supuse, dar numai
teoretic, unui regim special de reglementare, autorizare şi
administrare. Puţini ştiu însă, de exemplu, că siropul de
glucoză din reţeta ciocolatelor este obţinut din porumb
modificate genetic, sau că lecitina din soia din aceeaşi
reţetă foloseşte soia MG...
În România, deoarece abia dacă există în prezent un
laborator specializat pentru analiza şi depistarea
prezenţei OMG-urilor în produse alimentare, cadrul
legislativ ar trebui să compenseze acest neajuns, prin
înăsprirea reglementările privind obligativitatea de a
menţiona pe eticheta produselor prezenţa OMG-urilor. De
la ar trebui şi până la etichetarea propriu-zisă este însă o
distanţă uriaşă... Afacerile oneroase cu soia modificată
genetic prosperă şi singurii care plătesc cu porţii de
sănătate sînt cei care ajung să o consume fără măcar să
ştie despre acesta.
Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic
trebuie să devină obligatorie. Consumatorul are dreptul de
a cunoaşte ce conţine un aliment şi de a alege în
cunoştinţă de cauză produsele pe care le consumă.
În România a fost constituită Comisia Naţională pentru Securitate Biologică, ca
autoritate naţională abilitată să organizeze realizarea măsurilor prevăzute de lege şi să
exercite controlul privind regimul organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne şi al produselor rezultate din acestea.

Cadrul legislativ referitor la problema obţinerii şi comercializării organismelor modificate

genetic cuprinde următoarele acte normative:

OG 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a

organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne şi a produselor
rezultate din acestea - primul act normativ care reglementează acvităţile privind importul
seminţelor de plante modificate genetic şi cultivarea acestora pe teritoriul României;

Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea OG 49/2000 privind regimul de obţinere, testare,
utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei
moderne şi a produselor rezultate din acestea – include noile prevederi comunitare
apărute în acest domeniu, precum şi alte acte juridice ale unor convenţii internaţionale la
care România este parte (Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea);
HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor obţinute din alimente modificate genetic sau care conţin aditivi
şi arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic;

Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea
seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante;

Ordinul MAPAM (Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului) nr. 462/2003 privind evidenţa agenţilor
economici (persoane fizice sau juridice, asociaţii fără personalitate juridică) de a declara la direcţiile pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, suprafeţele cultivate cu plante
modificate genetic şi producţiile realizate.

Supravegherea calităţii produselor alimentare în scopul prevenirii afectării sănătăţii sau chiar vieţii
oamenilor şi calităţii mediului înconjurător trebuie tratată cu maximă responsabilitate. Consumatorul ar
trebui să rămână în centrul preocupărilor autorităţilor de specialitate, dar şi ale tuturor celorlalţi factori de
decizie.
 In RM monitorizarea OMG se elaboreaza conform
LEGI Nr. 152
din 09-06-2022
cu privire la reglementarea și controlul
organismelor modificate genetic si HOTĂRÂRE Nr. 1153
din 25-09-2003
despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea
activităţilor legate de obţinerea,
testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor
modificate genetic
5.HARTA DE DISTRIBUȚIE A OMG ȘI GMP
În 1996-1997
comercializarea și utilizarea activă a
OMG-urilor în cultivarea primelor
culturi modificate genetic
• RR porumb,
• RR soia,
• Bt bumbac amestec

 Argentina,
 Australia,
 Canada,
 China,
 Mexic,
 SUA.
 CULTURILe GM, FABRICATE ÎN LUME *
Cele patru mari culturi de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial
sunt:
soia,
 porumbul,
 bumbacul
Rapița.

* - conform International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications (ISAAA)

CULTURILE GM, FABRICATE ÎN LUME *
SOIA - CEA MAI "TRANSGENICĂ" PLANTĂ DIN LUME

• ÎN STATELE UNITE,
APROXIMATIV 75% DIN
SUPRAFEȚELE SALE SUNT
SEMĂNATE CU SOIURI
MODIFICATE GENETIC,
• IAR ÎN ARGENTINA SUNT 99%.
 ÎNCEPÂND DIN 1996, ISAAA
(INTERNATIONAL SERVICE FOR THE ACQUISITION OR AGRI-BIOTECH APPLICATION)
PUBLICĂ ANUAL UN RAPORT REFERITOR LA SUPRAFEŢELE ALOCATE
PLANTELOR MODIFICATE GENETIC PE GLOB.

Statisticile demonstreaza ca suprafata cultivata cu OMG la nivel mondial in anul 2003 era estimata la
aproximativ 68 milioane de hectare.

• CONFORM RAPORTULUI DIN ANUL 2007 • ACEASTĂ CREȘTERE REFLECTĂ FAPTUL CA

ACESTE SUPRAFEŢE ÎNSUMEAZĂ 114,3
MILIOANE HA.
• ÎN INTERVALUL 1996-2007, SUPRAFAŢA TOTALĂ
PE CARE AU FOST CULTIVATE PLANTE
MODIFICATEGENETIC A CRESCUT DE 67 DE
ORI, DE LA 1,7 MILIOANE HA (ÎN 1996) LA 114,3
MILIOANE HA (ÎN 2007).
TOT MAI MULȚI FERMIERI, ATÂT DIN ȚĂRILE
PUTERNIC INDUSTRIALIZATE CÂT ŞI DIN
ȚĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE, ACCEPTĂ
ACEASTĂ TEHNOLOGIE.
• ÎN ACELAȘI INTERVAL DE TIMP A SPORIT ŞI
NUMĂRUL ȚĂRILOR ÎN CARE SE CULTIVĂ
OMG, DE LA 6 (ÎN 1996) LA 23 (ÎN 2007).
POTRIVIT ISAAA, ÎN ANUL 2007
SUA DEŢINEA CEA MAI MARE
SUPRAFAŢĂ CULTIVATĂ CU PLANTE
TRANSGENICE (57,7 MIL HA), CEEA • CELELALTE ŢĂRI CARE CULTIVĂ SUPRAFEŢE MAI MICI DE 1 MIL HA.
CE REPREZINTĂ APROXIMATIV 50% • URUGUAY,
• FILIPINE,
DIN SUPRAFAŢA GLOBALĂ. • AUSTRALIA,
• SPANIA,
• URMEAZĂ • MEXIC,
• COLUMBIA,
• ARGENTINA (19,1 MIL HA), • CHILE,
• BRAZILIA (15,0 MIL HA), • FRANŢA,
• HONDURAS,
• CANADA (7,0 MIL HA), • REPUBLICA
• CEHIA,
• INDIA (6,2 MIL HA), • PORTUGALIA,
• CHINA (3,8 MIL HA), • GERMANIA,
• SLOVACIA,
• PARAGUAY (2,6 MIL HA), • ROMÂNIA ŞI POLONIA).

• AFRICA DE SUD (1,8 MIL HA) ŞI

 LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2008 ISAAA A EMIS UN RAPORT

• CONFORM CĂRUIA SUPRAFAȚA GLOBALĂ CULTIVATĂ CU PLANTE

MODIFICATE GENETIC NU S-A MODIFICAT FAȚĂ DE ANUL PRECEDENT,
RĂMÂNÂND ÎN CUANTUM DE 114,3 MILIOANE HA.

• ANALIȘTII ANTICIPEAZĂ O
EXTINDERE A SUPRAFEȚEI
CULTIVATE CU PLANTE
MODIFICATE GENETIC, LA
SFÂRȘITUL ANULUI 2020, LA
APROXIMATIV 350 MILIOANE HA
• *DUNWEL J. L., 1999
 PRODUCȚIA MONDIALĂ A PLANTELOR
GM-AGRICOLE (1996-2015)
In Uniunea Europeana nu se cultiva plante modificate genetic,
dar acestea ajung in consumul populatiei prin intermediul importurilor.

* - International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications (ISAAA), 2016

 GM CULTURI FABRICATE ÎN LUME (2016 *)

ALTE
CULTURi
(1%)
RAPița (5%)
bumbac
(12%)

porumb
(33%) soia (50%)
* - International Service for the Acquisition of
Agri-biotech Applications (ISAAA)
ÎN 2017 , POTRIVIT LUI ISAAA ,

• 18 MILIOANE DE FERMIERI DIN

•Producția de OMG (raport ISAAA 2019)
•Peste 10 milioane de hectare
•Între 50.000 și 10 milioane de hectare
•Mai puțin de 50.000 de hectare
•Fără producție de OMG
26 DE ȚĂRI, DINTRE CARE 90%
SUNT FERMIERI ÎN ȚĂRILE ÎN
CURS DE DEZVOLTARE , AR FI
CULTIVAT 189,8 MILIOANE DE
HECTARE DE CULTURI
MODIFICATE GENETIC, FAȚĂ DE
185,1 MILIOANE ÎN 2016.
OMG ÎN RUSIA

Soia: 8 linii + 1 eveniment combinat (GTS 40-3-2,

MON89788, MON87701, A2704-12, A5547-127, BPS-CV127-
Orez: 1 linie (LLRICE62) 9, SYHT0H2, FG72, MON87701xMON89788)

Porumb: 14 rânduri (MON810, MON88017, MON863,

MON89034, Bt11, MIR162, MIR604, GA21, NK603, T25,
Sfecla de zahăr: 1 linie (H7-1)
TC1507, 3272, 5307, MZHG0JG *)
 PRINCIPALII PRODUCATORI DE ORGANISME MODIFICATE
GENETIC

• ŢĂRILE CARE PRODUC ORGANISME MODIFICATE GENETIC TREBUIE SA

DISPUNA DE REGLEMENTARI CLARE SI RESPONSABILE SI DE ORGANE
AUTORIZATE CARE SA GARANTEZE CA RISCURILE SUNT ANALIZATE
INTR-O MANIERA STIINTIFICA SI CA TOATE MASURILE DE SECURITATE
POSIBILE SUNT ADOPTATE, PE BAZA TESTELOR REALIZATE INAINTE DE
DIFUZAREA PRODUSELOR REZULTATE IN URMA APLICARII
BIOTEHNOLOGIILOR.
• DE ASEMENEA, SE IMPUNE O MONITORIZARE ATENTA ODATA CE
ACESTE PRODUSE AU FOST DISEMINATE.
 PRODUCĂTORII CARE FOLOSESC OMG-URI

POTRIVIT SAVANȚILOR, CIRCA 78% DIN SOIA, 33% DIN PORUMB ȘI 24% DIN RAPIȚĂ, LA
NIVEL MONDIAL, SUNT TRANSGENICE. ACESTEA SUNT UTILIZATE LA PRODUCEREA
MEZELURILOR, BĂUTURILOR DULCI, MAIONEZEI
TOP 5 STATE CARE CULTIVĂ OMG-URI*
1. SUA – 701 MIL. HA
2. BRAZILIA – 403 MIL. HA
3. ARGENTINA – 24,4 MIL.HA
4. INDIA – 11 MIL. HA
5. CANADA – 10,8 MIL. HA
* SUPRAFEŢE RAPORTATE PENTRU ANUL 2013
 PRODUCĂTORI OMG

COMPANIA MONSANTO ESTE O COMPANIE MULTINAȚIONALĂ DIVERSIFICATĂ , LIDER

MONDIAL ÎN BIOTEHNOLOGIA PLANTELOR.
PRINCIPALELE PRODUSE SUNT DE UZ AGRICOL: SEMINȚE MODIFICATE GENETIC DE
PORUMB , SOIA , BUMBAC , INSECTICIDE, PRECUM ȘI CEL MAI RĂSPÂNDIT ERBICID DIN LUME,
ROUNDUP .

ÎN MARTIE 2010, COMISIA EUROPEANĂ A APROBAT CINCI PRODUSE MODIFICATE

GENETIC, MENȚIONÂND TOTODATĂ CĂ AR PUTEA ACORDA STATELOR MEMBRE UE DREPTUL
DE A DECIDE SINGURE DACĂ DORESC SĂ CULTIVE PLANTE CU UN COD GENETIC
MODIFICAT. PRINTRE ACESTE PRODUSE SE NUMĂRĂ TREI SOIURI DE PORUMB „MONSANTO”
ȘI CARTOFI DIN SOIUL „AMFLORA”. ERA DE AȘTEPTAT SĂ FIE PLANTAȚI CARTOFI ÎN
REPUBLICA CEHĂ ȘI GERMANIA ÎNCĂ DIN PRIMĂVARA LUI 2010, IAR ÎN ANII URMĂTORI ÎN
SUEDIA ȘI ȚĂRILE DE JOS.
 PRODUCĂTORI OMG

SINGURA ALTĂ CULTURĂ TRANSGENICĂ CULTIVATĂ

COMERCIAL ÎN EUROPA ESTE PORUMBUL MONSANTO BT,
SOIUL MON 810, CARE A FOST APROBAT ÎNCĂ DIN 1998.
ESTE CULTIVAT ÎN 5 ȚĂRI - SPANIA, CEHIA, ROMÂNIA,
PORTUGALIA ȘI SLOVACIA.

În Rusia, au existat încercări de introducere a cartofilor

transgenici, tehnologie pentru care Monsanto a donat Centrului
de Bioinginerie al Academiei Ruse de Științe în 2000.
Cartofii MG au fost aprobați pentru consum de către Institutul
de Nutriție și au primit certificat de înregistrare de stat.
Cu toate acestea, permisiunea pentru cultivarea sa nu a fost
obținută.
 PRODUCĂTORII
ALE CĂROR PRODUSE CONȚIN COMPONENTE TRANSGENICE:

 NESTLE
 HEINZ FOODS
 COCA-COLA
 MCDONALDS
 DANON
 MARS
 PEPSICO
 M&M
 MILKY WAY
 DESCIFRAREA OMG-URILOR
ADESEA, OMG-URILE POT FI ASCUNSE ÎN SPATELE INDICILOR E.
CU TOATE ACESTEA, ACEST LUCRU NU ÎNSEAMNĂ CĂ TOATE SUPLIMENTELE E CONȚIN OMG-URI SAU SUNT
TRANSGENICE.
TREBUIE DOAR SĂ CUNOAȘTEȚI CARE E-URI POT, ÎN PRINCIPIU, SĂ CONȚINĂ OMG-URI SAU DERIVAȚII ACESTORA.
ESTE ÎN PRIMUL RÂND LECITINĂ DE SOIA SAU LECITINĂ E 322:
RIBOFLAVINA (B2) CUNOSCUTĂ ALTFEL CA E 101 ȘI E 101A, POT FI PRODUSE DIN MICROORGANISME MG, SE
ADAUGĂ LA CEREALE, BĂUTURI RĂCORITOARE, ALIMENTE PENTRU COPII ȘI PRODUSE DE SLĂBIT.
CARAMELUL (E 150) ȘI XANTANUL (E 415) POT FI, DE ASEMENEA, PRODUSE DIN CEREALE MODIFICATE GENETIC.
ALȚI ADITIVI CARE POT CONȚINE COMPONENTE MODIFICATE GENETIC: E 153, E 160D, E 161C, E 308-9, E-
471, E 472A, E 473, E 475, E 476, E 477, E479A, E 570, E 572, E 573, E 620, E 621, E 622, E 633, E 624, E 625, E951.
 LECITINA (E-322)

lecitină de soia sau lecitină E 322:

leagă apa și grăsimea împreună și
este folosită ca element grăsime în
biscuiți, ciocolată.
BĂUTURI
DULCIURI
SOSURI
 GLOSSAR
• INGINERIA GENETICĂ (INGINERIA GENETICĂ) ESTE UN SET DE TEHNICI,
METODE ȘI TEHNOLOGII PENTRU PRODUCEREA DE ARN ȘI ADN
RECOMBINANT, IZOLAREA GENELOR DIN ORGANISM (CELULE),
MANIPULAREA GENELOR ȘI INTRODUCEREA LOR ÎN ALTE ORGANISME.

• MODIFICAREA GENETICĂ (MG) ESTE O MODIFICARE A UNOR

PROPRIETĂȚI ALE ORGANISMELOR FOLOSIND TEHNOLOGII DE INGINERIE
GENETICĂ.
• UN ORGANISM MODIFICAT GENETIC (DENUMIT ÎN CONTINUARE OMG)
ESTE UN ORGANISM VIU, AL CĂRUI GENOTIP A FOST MODIFICAT
ARTIFICIAL PRIN METODE DE INGINERIE GENETICĂ.
• ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC (AMG) SUNT PRODUSE
ALIMENTARE MODIFICATE GENETIC.
glossar

ORGANISMUL MODIFICAT GENETIC (GMO)

• - UN ORGANISM VIU, AL CĂRUI GENOTIP A FOST SCHIMBAT ARTIFICIAL
FOLOSIND METODE DE INGINERIE GENETICĂ.
• ASTFEL DE MODIFICĂRI SUNT, DE OBICEI, PRODUSE ÎN SCOPURI ȘTIINȚIFICE
SAU ECONOMICE.
• MODIFICAREA GENETICĂ SE CARACTERIZEAZĂ PRINTR-O SCHIMBARE
ORIENTATĂ ÎN GENOTIPUL ORGANISMULUI, SPRE DEOSEBIRE DE ALEATORIE,
CARACTERISTICĂ DE MUTAGENEZĂ NATURALĂ ȘI ARTIFICIALĂ.
•
GMO - ACESTEA SUNT ORGANISME VII CARE CONȚIN UN NOU PRODUS COMBINAT NU
REPREZINTĂ NICIUN PERICOL PENTRU O PERSOANĂ
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!!!
 CERCETĂRI ȘI CONFLICTE DE INTERESE

• UN STUDIU REALIZAT ÎN 2016 DE

INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI AGRONOMICE ARATĂ CĂ O
PROPORȚIE SEMNIFICATIVĂ A CERCETĂRILOR ȘTIINȚIFICE EFECTUATE
ASUPRA OMG-URILOR ESTE AFECTATĂ DE CONFLICTE DE INTERESE .
• ANALIZÂND UN CORPUS DE 672 DE ARTICOLE ȘTIINȚIFICE DEDICATE OMG-
URILOR, PUBLICATE ÎNTRE 1991 ȘI 2015, INRA AJUNGE LA DOUĂ
CONCLUZII:
• PE DE O PARTE, 40% DIN ACESTE ARTICOLE SUNT MARTORII
CONFLICTELOR DE INTERESE ȘI,
• PE DE ALTĂ PARTE, ACESTE CONFLICTE DE INTERESE. AU O INFLUENȚĂ
MAJORĂ ASUPRA REZULTATELOR PUBLICAȚIILOR, DEOARECE „ATUNCI
CÂND EXISTĂ UN CONFLICT DE INTERESE, CONCLUZIILE AU O ȘANSĂ DE
49% SĂ FIE MAI FAVORABILE INTERESELOR INDUSTRIILOR SEMINȚELOR” .
CERCETĂRI ȘI CONFLICTE DE INTERESE

• CERCETĂTORII INRA AU DEVENIT CONȘTIENȚI DE ACESTE CONFLICTE DE INTERESE

PRIN SIMPLA NOTARE A DECLARAȚIILOR AUTORILOR PUBLICAȚIEI, CARE INDICAU
LEGĂTURI CU PRODUCĂTORII MONSANTO , BAYER , SYNGENTA , DOW
AGROSCIENCES ȘI DUPONT PIONEER.
• CU TOATE ACESTEA, ACEST CONFLICT DE INTERESE CUNOSCUT „ESTE DOAR
VÂRFUL AISBERGULUI. DEOARECE DOAR 7% DIN ARTICOLE CONȚINEAU O
DECLARAȚIE DE INTERES DIN PARTEA AUTORILOR.
• DAR CEILALȚI?
• ÎN PLUS, ANUMITE LEGĂTURI CU PRODUCĂTORII, CARE AR PUTEA AVEA UN IMPACT
SEMNIFICATIV, SUNT RAREORI DECLARATE ȘI NU AR PUTEA FI LUATE ÎN
CONSIDERARE, CUM AR FI MEMBRU AL CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC AL UNEI FIRME,
CONSULTANT SAU TITULAR AL BREVETELOR ”