UE” Proiect GUVERNUL REPUBLICH MOLDOVA HOTARIRE nr. ___ din, 2018 Chisinau cu privire la aprobarea Cerintelor de calitate pentru lapte si produsele aoe) ee ete = prodmeet in conformitate cu prevederile Legii nr. 279 din 15 decembrie 2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17, art. 54) si cu Legea nr, 105-XV din 13 martie 2003 privind protectia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr, 126-131, art, 507). Guvernul HOTARASTE: 1. Se aprob& Cerinjele de calitate pentru lapte gi produsele lactate (se anexeazi). 2. Prezenta hotirire intr in vigoare dupa 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 3. La data intratii in vigoare a prezentei Hotériri de Guvern, se abrogi Hot&rfrea Guvernului nr. 611 din 05 iulic 2010 privind Reglementarea tehnic& »Lapte si produse lactate” (Monitorul Oficial 2010 nr, 119-120 art 692), cu modific&rile ulterioare. 4. Controlul asupra execut&tii prezentei hotréri se pune in sarcina Agentiei Nationale pentru Siguranta Alimentelor. Prim-ministru PAVEL FILIP Contrasemneaza: Ministerul afacerilor externe si integrarii europene Tudor Ulianovschi Ministrul agriculturii, dezyoltarii regionale si mediului Nicolae CiubueAnexii la Hotarirea Guvernului m. din 2018 Cerinfe de calitate pentru lapte si produsele lactate Prezentele cerinfe transpun partea IIT din Anexa VII a Regulamentului (UE) nr, 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizéti comune a piefelor produselor agricole si de abrogarea Regulamentelor (CEE) nr, 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 $i (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, publicat in Jurnalul oficial al Guiuntt“Buropene-L347 “aint-20 decenibrié 2013” CODEX STAN GENERAL 206-1999 cu privire la utilizarea termenilor privind produsele lactate (actualizat 1999), Codex STAN 207-1999 cu privire la laptele praf si sméntdna dulce praf (actualizat 2016), Codex STAN 208-1999 privind branzeturile in saramurd (actualizat 2010), CODEX STAN 221-2001 cu privire la branzi nematuratd, inclusiv brénz& proaspata (actualizat 2013), Codex STAN 243-2003 cu privire la laptele fermentat (actualizat 2010), Codex STAN 279-1971 cu privire la unt (actualizat 2010), Codex STAN 281-1971 Standard pentru laptele praf (actualizat 2010), Codex STAN 283-1978 cu privire la brénzeturi (actualizat 2013), Codex STAN 282-1971 cu privire la laptele concentrat cu zahar (actualizat 2010), Codex STAN 284-1971 Standard pentru branzeturi din zer (actualizat 2010), Codex STAN 289-1995 Standard pentru pulberi din zer (actualizat 2010). I. Domeniul de aplicare 1, Ceringele de calitate pentru lapte si produse lactate (in continuare - Cerinte) stabilesc cerinte de calitate, ambalare, etichetare, transportare pentru laptele de consum si produsele lactate, provenite att din productia autohtona, cét sidin import, 2. Prezentele cerinfe nu se aplicd produselor fabricate in gospodatii individuale pentru consum proptiu. 3. Sub incidenfa prezentelor Cerinfe cad grupele de produse cu urmitoarele pozifii tarifare, conform Nomenclaturii combinate a marfurilor, aprobate prin Legea nr. 172 din 25 julie 2014, prezentate in modul urmator: 0401, 0402, 0403, 0404, 0405 si 0406”. 7 1. Terminologie 4. In contextul prezentelor cerinte, notiunile utilizate vor avea unmiitoarele semnificatii: 1) Lapte ~ produs de secretie mamaria normala, obfinut prin una sau mai multe mulgeri, fir’ niciun fel de adaugare sau extractie:2) Lapte crud - lapte care nu a fost tratat termic la peste 40°C si nici nua fost supus unui tratament cu un efect echivalent; 3) Produse lactate - produse derivate exclusiv din lapte, puténd fi adaugate unele substante necesare fabricatiei lor, cu conditia ca aceste substante si nu fie utilizate in vederea inlocuirii, totale sau partiale, a vreunui constituent al laptelui; 4) Confinut de griisime — este raportul de masa exprimat in parti de grasime din lapte la o sut& de parti de lapte din laptele respectiv; 5) Lapte de consum - lapte normalizat, supus unui tratament termic corespunzator, ambalat fn recipiente de desfacere si destinat comercializ&tii; 6) Lapte de consum integral - \apte tratat termic care, in privinta confinutului de grasimi, indeplineste una dintre urmatoarele conditii: Lapte de consum integral standardizat - lapte cu un continut de grasime de ii 3,50%; See : eee : -Lapte de consum integral nestandardizat - lapte cu un continut de grisime care nu a fost modificat de la stadiul de mulgere prin adaugarea sau eliminarea de grasimi din lapte sau prin amestecarea cu lapte al cdrui continut de grisime naturali a fost modificat, Cu toate acestea, continutul de grisime nu poate fi mai mic de 3,50%; -Lapte de consum semidegresat - lapte tratat termic al cdrui continut de gtasime a fost redus la cel putin 1,50% si la cel mult 1,80%; -Lapte de consum degresat - lapte tratat termic al cirui continut de grasime a fost redus la cel mult 0,50%. 7) Lapte de consum pasteurizat - laptele obtinut printr-un proces de tratare la temperaturé inalta in timp scurt (nu mai scdzut de 72°C timp de 15 secunde sau orice alté combinatie echivalent) sau printr-un proces de pasteurizare in cadrul c&ruia se utilizeaza diferite combinatii de timp si temperatura pentru a se obtine un efect echivalent; 8) Lapte de consum sterilizat- laptele objinut printr-un proces de incdlzire la temperatura de peste 100°C cu sau fair mentinerea laptelui la aceste temperaturi; 9) Lapte de consum UHT - lapte obtinut printr-un proces de tratare la temperatura inalta, cel putin de 135°C timp de 2-4 secunde, dupa care laptele este rAcit rapid la 20-25°C si ambalat in condifii aseptice; 10) Lapte de consum vitaminizat —lapte in care au fost adaugate vitaminele si/sau clementele minerale, in scopul sporirii valorii nutritive a produsului respectiv, si care sunt absente in starea inifiald a produsului ori au fost pierdute in procesul obisnuit de productie; 11) Lapte de consum proteinizat — \apte in care au fost adaugate proteine lactate, in scopul sporirii valorii nutritive a produsului respectiv. Continutul proteic al laptelui imbogatit trebuie sa fie de 3,8% sau peste aceasti valoare; 12) Lapte de consum cu confinut redus de lactozii — \apte in care lactoza este hidrolizata sau eliminata partial; 13) Lapte de consum flirt lactozi — lapte in care lactoza este hidrolizat’ sau eliminata total; el”14) Lapte fermentat - produs obfinut prin fermentarea laptelui ou sau fer’ modificarea compozitiei in limitele condifiilor indicate in anexa nr. 4, prin actiunea de microorganisme specifice care determina reducerea pH-ului cu sau fara coagulare (precipitare izoelectrica); 15) Jaurt — lapte fermentat obtinut prin actiunea culturii starter alc&tuite din Streptococcus thermophilus si Lactobacillus delbrueckii subsp.bulgaricus; 16) Lapte acidofil — lapte fermentat obtinut prin actiunea culturii starter alc&tuite din Lactobacillus acidophilus; 17) Chefir ~ lapte fermentat obfinut prin actiunea culturii starter preparaté din granule de chefir, constituite din drojdii care fermenteazi lactoza (Kluyveromyces marxianus), drojdii care nu fermenteaza lactoza (Saccharomyces ._unisporus,.Saccharamyces.cerevisiae.si.Saccharomces-exiguus)-si-Lactobacillus. kefiri, specii ale genului Leuconostoc, Lactococcus $i Acetobacter care se dezvolti in strinsa simbioza specifica; 18) Cumis - lapte fermentat obfinut prin actiunea culturii starter alcatuitd din Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus si Kluyveromyces marxianus; 19) Lapte acru - lapte fermentat obtinut prin actiunea culturii starter de bacterii lactice mezofili si/sau termofili din genul Lactococcus (L. lactis, L. cremoris, L. lactis, subs. diacetilactis) si genul Streptococcus (8. thermophilus); 20) Lapte covésit - lapte fermentat obfinut din lapte in&busit prin actiunea culturilor starter de streptococi lactici termofili cu sau fara de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus; 21) Airan - \apte fermentat obtinut prin actiunea culturii starter de bacterii (Streptococcus thermophilus, Lactobacillus-delbrueckii-subsp. Bulgaricus) si drojdii, cu sau fra adaos de apd, sare alimentara, marar, minté, castravefi si alte produse alimentare; 22) Lapte fermentat cu bifidobacterii — Lapte fermentat cu bifidobacteri Lapte fermentat obfinut prin actiunea culturilor de bifidobacterii sau in combinatie cu culturile starter de Streptococcus thermophiles cu sau fara culturi de Lactobacillus delbrueskii subsp. Bulgaricus”; 23) Lapte fermentat aromatizat - produs fermentat, care confine maximum 50% ingrediente non-lactate (cum ar fi indulcitori nutritivi si ne-nutritivi, fiucte gi legume, precum gi sucuri, piure, preparate si conserve detivate din acestea, cereale, miere, ciocolati, nuci, cafea, mirodenii si alte produse aromatizate naturale inofensive si/sau arome). Ingredientele non-lactate pot fi amestecate inainte sau dupa fermentare; 24) Lapte concentrat - produsul obtinut prin eliminarea partial a apel, exclusiv din laptele integral, semidegresat sau degresat, Aici se includ: lapte concentrat si lapte concentrat cu zahar; 25) Produs lactat reconstituit ~ produs care rezult& din ad&ugarea de apa la produsele din lapte uscate sau concentrate in cantitatea necesard pentru a restabili raportul adeevat intre confinutul de apa si cel de substanta uscata;26) Produs lactat recombinat — produs care rezulté din combinarea grasimilor din lapte si a laptelui degresat cu sau fir adaugarea de apa pentru a obtine compozitia adecvata a produselor lactate; 21) Zer concentrat — produs objinut prin eliminarea parfiala a apei din zer; 28) Zara concentratié - produs obfinut prin eliminarea partial a apei din zara; 29) Produse lactate sub formé de praf - produse obfinute prin eliminarea apei din sménténd, laptele integral, laptele semidegresat, laptele degresat, laptele ferment, zer si zara; 30) Lapte praf integral - lapte praf cu continut de grasime lactaté de minimum 26% si maximum 42%; 31) Lapte praf partial degresat - \apte praf cu continut de minimum 1,5% si de maximum 26%; 3 32) Lapte praf degresat - \apte praf cu continut maxim de grasime lactata de 1,5%; 33) Sméntiné dulce praf- smantand dulce praf cu continut de lactati de minimum 42%; 34) Zer praf - produs obtinut prin uscarea zerului dulce sau zerului acid; 35) Zara praf ~ produs obfinut prin uscarea zarei; 36) Smantand - produs obtinut prin fermentarea smantanii dulci, smanténii dulci reconstituite sau recombinate, prin actiunea microorganismelor specifice, care determina reducerea pH-ului cu sau fri coagulare. fn cazul in care continutul microorganismului (lor) specific (¢) este (sunt) indicat, direct sau indirect, pe etichet& sau indicat in alt mod prin revendicari legate de vanzare, acestea trebuie s& fie prezente, viabile, active si in numar mare in produs pana la expirarea termenului de valabilitate a produsului; 37) Sméntind dulce — produs obfinut din lapte sub forma unei emulsii de tipul grasime-in-lapte, cu continutul minim de grasime din lapte de 10%; 38) Smanténd dulce de conswm — smantana dulce obtinuta printr-un proces de pasteurizare, destinata a fi livraté consumatorilor in aceeasi stare; 39) Branzi — produs proaspat sau maturat, cu pasté moale, semitare, tare sau extra tare, care poate fi acoperiti si in care raportul dintre proteine serice si cazeina nu depaseste acest raport tn lapte, objinuta prin: a) coagularea totala sau parfialé a proteinelor din lapte, lapte degresat sau partial degresat, sménténa dulce, sméntind din zer sau zar, separat sau in combinafii, prin actiunea enzimelor sau altor agenti de coagulare, si prin inlaturarea partial a zerului, respecténd principiile de concentratie a proteinelor din lapte (in special cantitatea de cazeina) si, prin urmare, continutul de protein’ in branzeturi va fi considerabil mai ridicat decat continutul proteinei in materiile lactate prime din care au fost preparata branza; b) procedeele de prelucrare, care implicé coagularea proteinelor din laptelui si/sau produselor objinute din lapte, din care rezulta un produs final cu isime lactaté de imecaracteristici senzoriale, fizice si chimice similare produsului mentionat la litera a) a prezentului subpunct. 40) Branzdé maturatd — branz& care, nu este gata pentru consum la scurt timp dupa fabricare, urmand s& fie pistratZ un anumit timp la temperatura gi conditii speciale care determina modificarile biochimice gi fizice caracteristice branzei in cauzis 41) Brénza maturaté cu mucegai — branza maturat, maturarea find realizat& in primul rand de dezvoltarea mucegaiurilor (Penicillium roqueforti) caracteristice variet&tii de branza fn interiorul si/sau la suprafata branzei; 42) Brénzaé nematuraté - branza care este gata pentru consum Ia scurt timp dupa fabricare; 43)..Cas-=..branzi_nematrati,-mosle,obtinutidinlapte-coagulat-sul actiunea enzimelor sau altor agenti de coagulare, prin prelucrarea coagulului, formare si presare; 44) Branza proaspété - produs obtinut prin fermentarea laptelui, a laptelui degresat, a laptelui partial degresat, a smantanii, a zarei, separat sau in combinatii sub actiunea culturilor starter de bacterii lactice, cu sau fara utilizarea clorurii de calciu, cu sau féra utilizarea enzimelor alimentare din care s-a indepartat cea mai mare parte a zerului (de exemplu printr-un proces de drenare sau presare); 45) Brénzé proaspéitd granulaté ~ produs obtinut prin fermentarea laptelui degresat sub actiunea culturilor starter de bacterii lactice si a enzimelor alimentare din care s-a indepartat cea mai mare parte a zerului, cu textura granulati, care consta din granule de branzi de dimensiuni relativ uniforme (3-12mm), cu sau fSra adaos de smantana dulce pasteurizata si sare alimentara; 46) Branzé proaspdti din zer - produs fabricat prin concentrarea zerului sau amestecului de zer si lapte sau sméntén& dulce, formarea produsului concentrat prin coagularea termicé a proteinelor din zer sau amestecul de zer si lapte sau smAnténa dulce cu sau fair adaos de acizi; 47) Desert/crema de brani - produs moale, cremos, fabricat din branza proaspiitd, cu sau fara adaos de smntind dulce, zahiir sau alte ingrediente; 48) Masa de bréncé - produs sub forma de pasta, fabricat din branz& proasp&ta cu sau far adaos de smantana dulce, unt, cu adaos de sare sau zahiir sau condimente sau plante sau alte alimente; 49) Branzicd - produs modelat, fabricat din brénz& proaspati cu sau fri adaos de smantana dulce, unt,zahar, alte ingrediente, acoperit sau nu cu glazura; 50) Brénzé cu past moale - branzi in care, in general, MFFB dupa maturare este de cel putin 68%: 51) Brana cu pasti semimoale - brinzeturi in care, tn general, MFFB dupa maturare este de minimum 62% gi de maximum 68%; 52) Brénzit cu pastit semi tare - branza in care, in general, MPTB dupa maturare este de minimum 55% si de maximum 62%; 53) Branzd cu past tare - brinzi in care, in general, MFFB dupa maturare este de minimum 47% si de maximum 55%;54) Branzé cu pasti extra tare - branz& in care, in general, MFFB dupa maturare este de minimum 47%; 55) Brdnzit cu pasté opdrité — branzé fabricata prin oparire, care const’ in inedlzirea cagului_cu o valoare corespunzatoare a pH-ului, friméntarea si intinderea casului. inca cald, cagul este tdiat apoi int&rit prin récire, Pot fi utilizate si alte tehnici de prelucrare, care dau produsului finit aceleasi proprietiti fizice, chimice gi senzoriale; 56) Cascaval - brinzd cu pasti oparité, maturatd, cu o structur’ fibroas’. Forma este in principal cilindrice sau in forma de cosité, dar sunt posibile si alte forme. Branza este fabricati si comercializaté cu sau fri coaja, care poate fi acoperita; --57)-Mozzarella.--branzi-cu=pasti-oparitt: neteda, cu o structura fibroasa. Pot fi formate in diverse forme; 58) Mozzarella cu un continut ridicat de wmiditate - branzi cu pasta oparité, moale, se prezint& sub forma de sfere, figuri bidimensionale. Poate fi ambalaté cu sau fr’ lichid; 59) Mozzarella cu un confinut sciizut de umiditate ~ branzi cu past oparita, semi tare, omogen’, fara ochiuri; 60) Branzé in saramuré — branza semi tare, fara coajé, maturatd si conservat in saramura pana cfnd sunt livrate sau preambalate pentru consumator. Anumite branzeturi th saramur& pot confine ierburi si condimente; 61) Brénzé topité-produse obtinute prin maruntirea, amestecarea, topirea si emulsionarea sub actiunea caldurii si cu ajutorul agenfilor emulsificatori a uneia sau a mai multor tipuri de branzeturi, cu sau fira adéugarea de produse obtinute din lapte si/sau alte produse alimentare; 62) Branzit rasé - folositi de obicei drept condiment sau pentru alte scopuri in industria alimentara. Se obtine de cele mai multe ori din branzA cu pasta tare. Aceasta branza poate fi parfial deshidrataté pentru a fi asiguraté o perioad’ mai mare de conservare. De asemenea, se clasifica si branza care, dupa ce a fost rasa, a fost aglomerata; 63) Branzi sub formé de pudré - in general utilizaté in industria alimentara. Este obfinuta din orice tip de branza care a fost fie lichefiat& si ulterior pulverizata, fie redus sub forma de pasta, uscata si apoi macinat%; 64) Zer - produs secundar obfinut in procesul de fabricare a brénzeturilor sau cazeinei. in stare lichid&, zerul contine constituenti naturali (in medic 4,8% lactoza, 0,8% proteine si 0,2% grisime) care rémén dup ce cazeina si majoritatea grasimilor au fost indepartate din lapte; 65) Zer dulce - produs secundar obtinut in procesul de fabricare a branzei, a cazeinei sau a produselor similare prin separarea de coagul dup’ coagularea laptelui si/sau a produselor obfinute din laptc. Coagularea se realizeaz’, in principal sub actiunea enzimelor coagulante; Rird-cogjt-elastio’—66) Zer acid - produs secundar rezultat de la fabricarea brinzei, obtinut dupa coagularea laptelui, care se efectueaz in general prin acidifiere sub actiunea agentilor chimici; 67) Zara — produs secundar objinut in procesul de fabricare a untului prin batere; 68) Unt — produs derivat exclusiv din lapte si/sau produse din lapte cu un confinut de grisime din lapte cuprins intre minimum 80% si mai putin de 90%, cu un confinut maxim de apa de 16% si un continut maxim de substanfi uscat’i degresata de 2%.Se poate produce cu sau fara adaos de sare alimentara; 69) Unt din smantind dulce, unt traditional - unt obtinut din smantanad dulce pasteurizata; 10) .Unt.dinsnrintindfermentatin-unt-obfinut- pasteurizata cu utilizarea culturilor starter de bacterii lactice; 71) Unt farinese — cu continut de grisime din lapte de 72,5% cu un continut maxim de apa de 25% si un continut maxim de substantia uscati degresati de 2,5%. Aici este inclus untul {aranesc din smantan& dulce si untul taranese din sménténd fermentaté; 72) Unt cu continut redus de grisime - cu continut de grasime din lapte cuprins fntre minimum 60% i maximum 62%; 73) Unt cu continut foarte mic de grésime - cu continut de grisime din lapte cuprins intre minimum 39% si maximum 41%; 74) Unt de ciocolaté ~ objinut din smantné dulce pasteurizat’,continutul de cacao constituie minimum 2,5%; 75) Unt topit - cu continut de grisime din lapte care depageste 85%, fabricat prin tratamentul termic al untului, in rezultatul cdruia are loc eliminarea plasmei; 76) Produse lactate tartinabile - produs cu un continut de grisime din lapte: mai pufin de 39%; peste 41%, dar sub 60%; peste 62%, dar sub 80%; 77) Pasté din lapte pentru tartine - emulsie de tip ,apa in grasime” care poate fi intins’ pe tartine, care confine ca grasimi numai grasimi din lapte si al c&rei continut de grasimi din lapte este egal sau mai mare de 39%, dar mai mic de 80%; 78) Culturé starter - cultura puri, in stare activa, alc&tuitA dintr-o singura specie sau tulpiné (monocultura) sau din mai multe specii sau tulpini (cultur’s multipla) de microorganisme, utilizata pentru a inifializa si a desfigura, in condifii controlate, un proces fermentative; 79) Microorganisme probiotice — microorganisme vii, nepatogene, netoxice, care ajung in tactului digestiv uman in forma activa si fntr-un numar suficient pentru a exercita beneficii pentru sinitate (preponderent Lactobacillus spp., Bifidobacterium spp., alte bacterii acidolactice - Propionibacterium spp., Lactococcus spp., Streptococcus thermophilus, Saccharomyces boulardii). smintind-LIL Cerinfe generale 5. Plasarea pe piafit a produselor lactate se face in baza Legii nr. 279 din 15 decembrie 2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, a Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar- veterinara, si Legii nr. 296 din 21.12.2017 privind cerintele generale de igien’ a produselor alimentare. 6. Echipamentul tehnologic si recipientele care vin in contact cu materiile prime si produsele finite trebuie si fie confectionate din materiale fara efecte toxice, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 278 din 24 aprilie 2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind materialele si obiectele din plastic destinate sé viné in contact cu produsele alimentare si a Hot&ririi _-Guvernului-nr.-308 aprilie-20L1-pentru-eprobaree-Regulamentului 2 privind materialele si obiectele destinate si vind in contact cu produsele alimentare. 7. Apa potabila utilizata la fabricarea produselor lactate trebuie si corespunda cerinfelor stipulate in Hot&rérea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 cu privire Ja instituirea Sistemului informational automatizat “Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile si bauturilor nealcoolice imbuteliate”. 8. Indicii senzoriali si fizico-chimici ai produselor trebuie sé corespunda indicilor prezenti in anexele 1, 2, 3, 4,5, 6,7 si 8. 9. Metodele de analiza si evaluare calitativa a laptelui si a produselor lactate sunt stabilite in Hot&rdrea Guvernului nr. 1459 din 30 decembrie 2016 cu privire la aprobarea Metodologiei de analizd si evaluare calitativa a laptelui si a produselor lactate. 10. Prezenja grisimilor strdine fn lapte si produsele lactate sunt interzise, de asemenea produsele cu confinut de grasimi straine, in denumirea lor nu pot contine termenii inclugi la punetul 4 din prezentele cerinte. 11. Nivelurile maxime ale unor contaminanfi din produse trebuie sa corespunda cerinfelor stipulate in Hotararea Guvernului nr. $20 din 22 iunie 2010 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind contaminantii din produsele alimentare si in Anexa Hota Guvernului 1017 din 28.11.17 cu privire la modificarea si completarea Hotiririi Guvernului nr. 520 din 22 iunie 2010. 12, Concentratiile maxime admise igienic semnificative a radionuclizilor Cesiu-137 si Strontiu-90 in produse trebuie s& corespunda cerintelor stipulate in Anexa F. din Norma Nr. 065334 din 27.02.2001, norme fundamentale de radioprotectie, cerinfe si reguli igienice (NFRP-2000), (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.40-41, art. 111). 13. Reziduurile substantelor farmacologic active in produsele importate sau plasate pe piaj& trebuie s4 corespunda cerintelor stipulate in Hotararea Guvernului nr, 195 din 24 martie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind masurile gi procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substantelor farmacologic active in produsele alimentare de origine animala. 14. Reziduurilor de medicamente de uz veterinar in produsele lactate trebuie si corespunda cerinfelor stipulate in Hotrérea Guvernului nr. 1191 din 23decembrie 2010 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare si hranii de origine vegetal si animal pentru animale. 15. Confinutul de vitaminele, elementele minerale, proteinele ori alte substante nutritive care sunt ad&ugate in laptele de consum si produse lactate sunt in conformitate cu prevederile Hotrarii Guvernului nr. 899 din 03.11.2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind adaosul de vitamine si minerale,precum si de anumite substante de alt tip in produse alimentare. IV. Cerinte privind ambalarea, etichetarea si transportarea 16. Etichetarea produselor lactate trebuie si fie in conformitate cu prevederile_Legii_nr. 279 _din__15__ decembrie_.2017... privind._informarea. consumatorului cu privire la produsele alimentare. 17. Produsele care contin lapte sau produse lactate denumirea de “lapte,, sau denumirile mentionate la capitolul I Terminologie ,,Lapte gi Produse Lactate” pot fi utilizate doar pentru a descrie materiile prime de baz si pentru a enumera ingredientele. in ceia ce priveste laptele, se precizeazi specia de animale de la care provine acesta, in cazul cand nu provine de la specii de bovine. 18, Denumirile comerciale folosite pentru produsele respective sunt cele prezentate la capitolul II. Terminologie ,,Lapte si Produse Lactate”,faré a aduce atingerii folosirii lor in denumirile compuse. 19, Denumirea produselor lactate objinute prin reconstituire sau recombinare trebuie si includa si mentiunea ,,reconstituit” sau_,,recombinat”, inserise in mod clar pe ambalaj (de exemplu: ,, smantand dulce recombinata”, slapte de consum pasteurizat reconstituit”). 20. Denumirea branzeturilor trebuie s& includ& cuvantul ,,brnza”, insotit de termeni de descriere, dup’ cum urmeaz’: ‘Tabelul 1. cipiile de maturare Tipul de branza in conformitate cu consistenta si pri Consistenga brinzei fe zi Confinutul de apa raportat | pyincipiile de maturare Tipul de branzi la substanga degresati (MFFB), % | Extra tare <47 | Maturata Tare 7 47-55 Maturata cu mucegai | Semitare 35-62 | Nematur ata/proaspata Semimoale 62-68 Moale > 68 Vin saramuraMFFB- (moisture on a Fai-Free Basis); confimutul de apa raportat la substanja degresatl, % 21. Confinutul de apa raportat la substanfa degresati (MFFB) se determin’ in baza formulei: conginutul de apa in brinz’, % MEP B = 70 conginuutul de grasime in brinza, % * 100,% 22, Pe eticheta branzeturilor este stabilité mentiunea ,,continut de grasime raportat la substan{a uscat’ (exprimat ca procent)”. Continutul de grasime raportat la substanta uscat& (FDB) se determina in baza formulei: : 7 —continutab de grastnie Tr branze, % FDB = 750 — continutul de apa in branzi, % * 100% 23. Subplimentar pot fi folositi urmatorii termeni, dupa cum urmeazi: Tabelul 2. Tipul de brinzi in conformitate cu continutul de griisime raportat la substanja seat ul de branzt Confinutul de grasime raportat la substanga uscata (FDB), % Foarte grasa >60 Grast 5-60 Semigrasi "25-45 ce | Parfial degresata 10-25 Degresati | <0 EDB - griisimi pe bazd uscatti; confinutul de griisime raportat la substanta uscaté, % 24, Declaratia nutritional obligatorie trebuie s& corespunda cu prevederile articolului 29 din Legea nr. 279 din 15 decembrie 2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Tabelul 3, Exprimarea si prezentarea declarafiei nutrigionale [_Valoarea energetics kJ/kceal griisimi x Din care: = acizi gragi saturati g —acizi grasi mononesaturati = acizi grasi polinesaturati |gglucide Ig dincare: = zaharurt proteine sare 2 Vitamine si minerale | 4 25. Modificarile de compozitie a laptelui de tip modificarea continutului de grasime prin addugarea sau indepartarea de smantana sau prin adaugarea de lapte integral, semidegresat sau degresat in scopul asigurarii continutul de grasime stabilit pentru Tapie $i produse lactate, irebuie sa fie indicate pe etichete- A 26. Reducerea continutului de lactoz& prin schimbarea in glucoz& si galactozA sunt permise numai daca sunt indicate pe ambalajul produsului, astfel ‘neat acestea si poati fi vizibile si citite fara a fi sterse. 27. in cazul branzeturilor, untului, produselor lactate fermentate, la care nu au fost adaugate alte ingrediente dect produse lactate, enzime alimentara, culturi starter sau sarea necesara pentru fabricarea branzeturilor altele decat cele proaspete nu este obligatorie furnizarea listei de ingrediente. 28. In cazul laptelui de consum si smanténii dulci de consum de asemenea nu este obligatorie furnizarea listei de ingrediente, cu conditia ca denumirea produsului lactat s& fie identicd cu numele ingredientului sau denumirea produsului lactat s& permita identificarea clara a naturii ingredientului. 29, Confinutul de grisimi se indica in mod clar pe ambalaj sub denumirea produsului ,,continut de grasime (exprimat in procent cu 0 zecimala)” pentru toate produsele prezentate ,,Lapte gi Produse Lactate”. 30. Preambalarea produselor lactate trebuie si fie in conformitate cu prevederile Legii nr. 279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. 31. Transportarea produselor trebuie efectuaté in conformitate cu prevederile Legii nr. 296 din 21decembrie 2017 privind cerintele generale de igien& a produselor alimentare si a Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinara, numai in mijloacele de transport si/sau containerele utilizate pentru transportul produselor alimentare curate, protejate tmpotriva contaminarii si construite astfel incat si permit& igienizarea si/sau dezinfectia. 32. Produsele lactate sub forma lichida, sub forma de granule ori de pudra sau in vrac trebuie s& fie transportate in recipiente si/sau containere/cisterne rezervate exclusiv transportului de produse lactate. Astfel de containere trebuie marcate, in mod obligatoriu si vizibil, cu litere ce nu pot fi sterse, in limba de stat si in una dintre limbile internationale, cu o mentiune privind utilizarea lorexclusiva in transportul produselor alimentare ori sunt marcate cu inscriptia »Numai pentru produse alimentare”. 33. Mijloacele de transport si/sau containerele utilizate pentru transportul produselor lactate trebuie si fie echipate cu aparate de masurare si inregistrare a temperaturii corect calibrate gi verificate, pentru mentinerea produselor la temperaturi corespunzitoare. 34. Producatorii si importatorii de produse lactate la livrarea cascavalurilor, branzeturilor gi altor produse lactate, portionate si reambalate in reteaua de comert vor asigura procesul de stabilire a termenului de valabilitate pentra produsele mentionate, cu indicarea termenului respective in documentele ce atest’ calitatea produselor cu marcarea corespunzatoare a acestor produse. V. Cerinte de calitate pentru lapte-materie primi 35, Laptele trebuie si provina de la animale, care nu prezinté nici un simptom de boal& infectioas& transmisibila la om prin lapte care sunt enumerate de Organizatia Mondial pentru Sanatatea Animala. 36. Laptele-materie prima recepfionat la intreprinderile de procesare a laptelui trebuie s& corespunda urmatoarelor cerinte senzoriale, fizico-chimice si de igiend mentionate in anexa nr. 1. VI. Cerinte de calitate pentru ingredientele utilizate la fabricarea produselor lactate 37. Enzimele si preparatele enzimatice utilizate la fabricarea produselor lactate trebuie si corespunda prevederilor Hot&rarii Guvernului nr. 1056 din 15 septembrie 2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind enzimele alimentare. 38. Sarea alimentara utilizati la fabricarea produselor lactate trebuie s& corespunda prevederilor Hot&rarii Guvernului nr, 596 din 03 august 2011 pentru aprobarea unor m&suri de eradicare a tulburarilor prin deficit de iod. 39, Aditivii alimentari utilizati la fabricarea produselor lactate trebuie si corespunda prevederilor Hotirarii Guvernului nr. 229 din 29 martie 2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari. 40. Culturile starter de microorganisme lactice, inclusiv cele probiotice utilizate pentru fabricarea produselor lactate, trebuie s4 fie inofensive gi sa indeplineasc& obiectivele specifice necesare pentru fabricarea produselor lactate, conform prezentelor cerinte. 41. Cantitatea culturilor starter utilizate pentru fabricarea produselor lactate se determin’ de producdtor in functie de numérul de microorganisme viabile si unitati de activitate a culturii starter initiale.Anexa nr. | Ja Coringele de calitate entra lapte si produsele lactate Caracteristici senzoriale, fizico-chimice si de igiend ale laptelui crud—materie prima Condifii de admisi Caracteristici ‘Superioari I itd ‘Aspect gi Lichid omogen fists impuritafi vizibile Ia suspensie 91 de sediment consistenji Consistenf& fluida, Nu se admite consistenfé filanté, mucilaginoasé sau vascoasi, Culoare, [ Alba, cu o nuanfa usor galbuie, uniforma. zy Miros si gist Plicut, duleeag caract Tard miros si gust stalin, Temperatura ie ie |-mascinnum= ig : Densitate,g/em®, 1,028 1,027 1,027 minimum : min.16 mnin.16 imin.T6 pelea ee max. 18 max.18 max.20 Gradul de imputiffcare ; : i mecanied, grupa | maximum | Numérul total de | : germeni per ml <1x10° (N.T.G,) la 30°C! ‘Numérul celulelor somaticg per ml | <4x10* (NCS | Prezenfa in substanjelor Nu se admite inhibitoare "Media gcometrica variabilé constatata pe o perioadai de dou luni, cu cel putin dou’ prelevarl pe luna. Media geometrica variabilé constatetd pe o perioada de tei hn, cu cel putin o prelevare pe lund, cu exceptia cazului tn care autoritatea competent defineste 0 alta metodologie pentru a lua in eonsiderace varililesezonigre ele niveluitor de produce Agent econorieleare (brie produse Tecate webule pun We aplcae procedure bate Ps pile HACCP prin care tse asigure 8, mit duph raterea tried dace sedepAgest tenmenulacceptai 2) laptee de vac, utlizat pene preprarea prouselorItate ae conta de gerne tna mic de 30.000 er mli0 temperatura de 30°C; ) lapel de vac tratt exis, tilt petra preparareaproguseor aca are conintul de garment mai mie de 100.000 perm in o temperance 30°CAnexa nt. 2 Ja Coringele de calitate pentru lapte $i produsele lactate Caracteristici senzoriale ale laptelui de consum ‘Tabelul 1 Caracteristici Condifii de admisibilitate Aspect a consistent Lichid omogen fd impurita{i vizibile si de sediment. Consistenji fluida Se admite un strat de grisime care, prin agitare, dispare fara a forma flocoane. Culoare Alba, cu nuanfé usor galbule, uniforms, a Lapte de.conswm.degresat=alb§.cu.nuany&.usor albistraie,.uniforma, Miros Caracteristic laptelui de consum, fird nuante straine Gust Placut, usor dulceag caracteristic laptelui de consum, Rare nuanje strane. Lapte de consum sterilizat ~ cu gust usor de fiert, Indicii fizico-chimici ale laptelui de consum Tabelul 2 Fracfia | Fracjia masicn | Fracfin masick | Densitatea, | Aciditatea, | Fostataza masici de desubstanta | de protein, % | g/em®, min, oT grisime, % useatit min, degresatii, % min, | ‘min. 0,05 8,20 290 1,027 min. 16 | absenté max, 6,00 max.20 | Criterii microbiologice ale laptelui de consum eH = ‘Tabetul 3, NF Plan de prelevare | __ ert | Microorganisme | Limit admi: a probelor Etapa la care se aplici criteriul 2 e 1 | Listeria plasarea pe piafii in_ monocitogenes max.100 ufe/g, 3 5 | timpul perioadei lor | de conservare | inainte ea produsul | alimentar si fi iesit de absenja in 25g 5 | 9 _ | sub controlu! imediat | al agentului economic | din sectorul alimentar care I-a produs 2 | Enlerobacteriaceae Fan gue : (| stirsitul procesului de | 7 fabricatie ni -numéarul de unitafi care constitule proba; umirul de unitafi de proba ce dau valori intre limita minima si limita maxima,Anexa nr. 3 Ja Ceringele de calitate pentru lapte si produsele lactate Caracteristici senzoriale ale smAnt4nii dulei de consum Tabelul 1 Caracteristici Condifii de admisibilitate ‘Aspect gi Masi fluid’, omogend, Riri impuritiji, ira aglomeriri de grisime sau consistenta substante proteice. Culoare Albé-galbuie, uniforma, Miros Plicut, specific de smanténd proaspata, fra nuanfe straine. Gust Placut, dulceag, specific de smintind proaspati, fira nuanfe strane. Caracteristici senzoriale ale smantanii Ete 7 ce ‘Tabelul 2. Caracteristici Conditii de admisibilitate ‘Aspect gi Masi vascoasé, omogend, fara impuritaji. Suprafajé lucioasé. Pentru consistent smantana fermentaté cu continutul de grisime de la 10 pind la 20% se admite ugor fluida, cu rare aglomerari de substante proteice. Culoare Alba panda la albé-galbuie, uniforma. Miros si gust Plicut, actisor, aromat, specific de smanténd fermentaté, Bird gust gi miros strain. Indici fizico-chimici ale smAnténii dulei de consum ee SHEE Tabetul 3 Fracfia masied | Fractin masiea de | Fractia masica | Aciditatea, Fosfataza de griisime, % | substanta useati | de protein, % oT degresati, % min, min, min, 10 3,6 22 min, 14 absent max34 | max. 18 min.35 | 3.6 12 min. 13 ~ absent [max.58 | max.17Indici fizico-chimici si numirul minim de microorganisme specific smantanii __Tabelul 4 Fractia | Fractia | Fractia | Aciditatea] Fostataza] Numavul de | Numarul de masici de | masici de | masici de T Imicroorganis| microorganis| grisime, % | substanta | proteine, me starter me min, useati % min. specifice, | probiotice, degresati, | ufe/g min. | ufe/g min, % min, | | 10,0 36 12 min. 50 | absent 07 10% __|_ max.100_| Criterii microbiologice ale smAntanii le consum gi la smantinii Tabelul 5. Nr Plan de prelevare ert} Microorganisme | Limita admisibila a probelor piaba la cae aplics criteri a € 1 | Listeria t plasarea pe piafa in monocitogenes mox.100 utelg |S 5 | timpul perioadei lor He fEREEEEEE de conservare | Tnainte ca produsul | alimentar sé fi iesit de chonnu magic | Sub controlul imediat | al agentului economic din sectorul alimentar _| care l-a produs 2 | Enierobacteriaceae Cauhpual : | Stargitul procesului de fabricatie numfiral de unitifi care constituie proba; ¢- oumérul de unititi de proba ce dau valori ine limita minima giAnexa nr. 4 a Ceringele de calitate pentru lapte si produsele lactate Caracteristici senzoriale ale laptelui fermentat ~) Chefir, cuimas obfinute pi it Tabelul 1 Caraeteristici Condifii de admisibilitate Aspect 3i | Lapte acru, iaurt, lapre covasit objinute prin metoda termostat- coagul | consistenfa de consistenja ferma, cu aspect de porfelan la ruperesprin metoda rezervor - coagul fin, omogen, cu consistenté fluids. Fara bule de gaz. Se admite slaba eliminare de zer, de maximum 2%, Jaurt cu adaos de stabilizatori — coagul cremos sau gelificat, J ioda termostat - coagul de consistenfa | ferma, ou aspect de porfelan la rupere; prin metoda rezervor - coagul fin, omogen, cu consistenfé fluida. Cu rare bule de gaz condifionate de microflora specified. Se admite slaba eliminare de zer, de maximum 2%. Airan ~ coagul fin, omogen, cu consistenfa fluida, Cu rare bule de gaz conditionate de microflora specifica. Se admite slabii eliminare de zer, de maximum 2%. Lapte acidafil ~ coagul omogen, cu aspect de porfelan sau fluid, moderat de vascos. Se admite 0 consistenfi usor filanté Culoare Culoare alba sau alb-gilbuie sau specifica ingredientelor, uniforma. in cazul laptelui covdisit culoare crem cu nuanfé de brunificare, Miros gi gust Jaurt — specific de iaurt, cu caractere specifice fermentajiei lactice, platcut, acrigor. Lapte acidofil ~ specific de lapte acidofil, placut, acrigor, Chefir, cumds — placut, acrigor, usor infepator gi récoritor. Se admite 0 aroma ugoara de drojdii Airan — plécut, acrisor, usor intepitor, ugor sérat in cazul adaosului de sare, cu aromé de marar, de castravete in cazul adaosului respectiv. Lapte covasit — placut, acrigor, cu nuanta accentuata de pasteurizare. Pottivit de dulce in cazul produselor lactate fermentate tndulcite, cu aroma ingredientelor folosite in cazul celor aromatizate sau cu adaos de fructe. Nu se admite miros sau gust striin.no myneupuyy meee wy 9660°0 "0" unr OU BIT BE Png. TeaBsISDD ap DaWHINDS apo 2Yf 2 2INgO1) MDAQLU Bp DAFONUDD ‘AOL ND IMR-UDLIY REPO Us 'gAg'T Mn ayf BS BINgod 9408 9p NEFONNIDD ‘OAD No th yonuou.of myaidoy paynd nauad younu pond as ¢ pHjegor wt youoyeous yaomoppuy 2yuaypa.up no yonaun.af aor “aunpuauusaf dip oqo} axo1 woBioowoque ap wus 2mp00} sojasnpoud ponydo os nu plunsoo prsveay ‘wiyone ad ayoo1puy aynlpuo ur ‘MaMsMpo4d v UnsHED ap BiKuH-oIep v1 Bund pzve.tsed 28 2 in oa Gs00 TO PAPIUDUY [RAED Wy WEED UIMUIDUN BY BS APNG DI AP DOT wy mzoo uy “ede ap Soupe no ol or ot Ozrxew| uese-p‘] ‘ede op | 1 Ee F Biuasqe ou —_|soupe ayy uene-g°7, : 9 ueny 20 ne ot £0 wiuasge | 08 Um eu ogpumuurxeut gL. OL sean 7 ounseis * Ol or or 7 wwuasqe | OELXPUSE UNE | sruntuoo sl or oH OL Exe) no snposd-g'z z = Ol} i yiuasqe Og ur “oy sh OL uszaoo ade : or i ewesqe | ocrxemsz uu | 1804 awserd sl ot Iyoproe andy —+—— 7 ap imnutiuos 2 on ol b | wiwasqe | opi xeursy ura no snpoxd-9'7 | gL OL nuove aideq 29 : a “ny ap soepe OL Ol ft giuosqe | Opi xeusy ure 87 s8 or no nes zn - I ~ewore Line], 7 ol or | swuesqe | oprxeurgy-arut sated s6 or me “8pyn S49 AUyS, | sun Syn juanyno “uu ssonoyqosd | uyp aut | % wesos3op | -xeU auisu | sues eyeasn 9% ountsesd -vBxoo191m |oosst i rlueisqns ap yewwawsy | 2p apin | -umu-joa Ly‘engeny | -uyur yg Spyo2d | ap goysem | porseut ex}o aydey magumy | mayumy jaguiny | 9% joueyq | ezepysoy | vaprEY gorse vijoway vy way ap indry, “TiApqey, i yeyuouL.oy pode] oe ooypIo0ds ouIs|ueBsooDyu ap MUU AZUMI |§ JorUARYD-o9!745 1OIpUTCriterii microbiologice ale laptele fermentat Tabetul 3. Nr Plan de prelevare |e anh ert| Microorganisme | Limita admisibila a probelor tapa la care se apliek 4 criteriul n € T_ | Listeria plasazea pe piafii in monocilogenes max.100 ufe/g 5 5 | timpul perioadei lor de conservare inainte ca produsul .___| Sub controlul imediat al | alimentar si fi iesit de bsenta.in.25g. ba 5. os - meme absent T ‘agentulur economic din | sectorul alimentar care | Ika produs 2_| Enterobacteriaceae ey gel 3 | o | stirsitul procesului de I fabricatie n= numfrul de unitafi care constituie proba; ‘o- numarul de unitafi de probs ce dau valori tntre limita minima si limita maximaCaracteristict Anexa nr. 5 1a Coringele de calitate pentru lapte si produsele lactate Caraeteristici senzoriale ale brinzei Tabelul 1 Conditii de admisibilitate Brdnzi maturati cu past extra tare ‘Aspect exterior Forma cilindrica regulat’, dreapté, cu coaja neteda, uniform’, rezistenti, elastic, aderent de miez pe toatl suprafia, fr pete de mucega -Culoare. Galheni deschis.piniila.galbeni.inchisym— Aspect in secfiune In sectiune prezint& ochiuri de fermentare repartizate neuniform, de mimi diferite, cu diametrul de 8-22 mm, Consistenta Pasta compacta, omogend, fragili, de consistenja granuloasdi se desface in solzi fini. - Miros Placut, cu aroma specified bine exprimata, fra nuanfe striine. | Gust Placut, potrivit de picant in conformitate cu durata de maturare a branzei. Branzi maturati cu pasti tare ‘Aspect exterior Coaja neted’, uniformé, rezistenta, elastica, de culoare galben deschis pani la galben inchis, fird orapaturi, nu se admit suprafefe denivelate. Se admite cu un bombaj uniform al bazei si al pirtilor laterale, Culoare Galbeni-pai pana la galbend, uniforma, cu nuanja mai inchisa spre coz ‘Aspect ih secjiune Tn sectiune prezinté ochiuri de fermentare cu forma rotunde, de marimi diferite, desen uniform repartizat, cu ochiuri netede si lucioase in interior. Se admite prezenfa unei zon& mai compacta sub coaja. La unele sortimente se admite lipsa ochiurilor de fermentare, Consistenta Pasta elastica, omogend, nesféramicioasd. Pufin grasi la pipalt, se Indoaie, se ape ugor si se preseazii usor intre degete, Miros Placut, cu aroma specifica bine exprimata, fir nuanfe stine. Gust Pldcut, specific bine exprimatt, fird gust strdin, Se admite gust slab amiirul, Bring maturat’ cu past semi tare Aspect exterior Coaja neteda, subjire, uniforma, de culoare galbuie, firi cripiturl, fri oute sau goluri, fart urme de mucegai, poate fi acoperita de o pelicula protectoare sau un strat de parafina, fird defecte, uniformé, clastic’. Culoare Galbuie, uniforma fn toaté masa, Aspect in seefiune Ochiuri de fermentare repartizate neuniform, de forma rotunda sau oval sau neregulata, La unele varictifi de brénz& se admite lipsa ochiurilor de fermentare. Consistenta Semi tare, elastic’, omogen’ in toat masa, oH Miros Caracteristic sortimentului de branzéi, pkicut, bine exprimat, Aird nuanfe straine. if Gast Caracteristic sortimentului de branzi, potrivit de sarat, fara gust strdin Se admite gust slab amarui. Brdnzi maturatit cu pasti moale Aspect exterior Cu mucegai in interior = bucafi uniforme, cu supratafa neteda, umeda pana la | uscat, pe care se pot observa infepaturi albastre-verzui. Cu mucegai la suprafajé — bueati intregi, nedeformate, acoperite cu un strat uniform de mucegai alb (inclusiv pe urmele rémase de plasé), Aspect interior Cu mucegai in interior — past& de culoare albé pénd la gilbuie, uniform’ in‘oatdi masa, pe care se observai mucegal (Penicillium roqueforti) de euloare gri-albastra, albastré-verzuie, pana la verde tnchis, pe o zond marginal de pnd la 1,5em mucegaiul (Penicillium roqueforti) poate fi in cantitate mai mic& sau poate lipsi Cu mucegai la suprafaga — pasta far% desen sau cu ochiuri de fermentare mici, culoarea alb-gélbuie, uniform in toata masa. Consistenfa Cu mucegai in interior sfardmd la taiere. Cu mucegai la suprafaga — past moale, elastied, onctuoasti, = pasté netedai, catifelata, aproape tartinabilé, nu se Miros Cu mucegai in interior ~ plécut, specific, pufin picant, acrigor. Cu mucegai la suprafata— placut, specific de mucegai. Gust wucegai in inferior — pldout, specific, sirat. pulin pieant, acsisor. Cu mucegai la suprafayé- placut, curat, specific de mucegai. Brinzi in saramuri Aspect exterior Buct{i inuegi cu suprafayi curat, se admite umi de sedilé, culoarea uniforma pe toata suprafafa, Brénza in saramurdi proaspatd — se admit bucdti usor deformate. Culoare_ Alba cu nuanji gilbuie, uniforma in toata masa. ‘Aspect in sectiune Pasta curatd, uniform&. Se admite goluri de presare gi rare ochiuri de fermentafie lactica, fra crapaturi Brdnza in saramuré proaspata — fer’ ochiuri le fermentare, Consistent Mas& compacta, potrivit de tare, uniforma, se rupe ugor fiird a se sfirama. Brdnza in saramuré proaspdta ~ fina, moale, usor elastic’. Miros Placut, specific branzei maturate th saramurdi, acrigor. Gust Placut, specific branzei maturate in saramura, acrigor, slab sarat. Brénza in saramurd proaspatd —dulceag, acrigor, slab sirat. : __ Brnzi cu pasti moale nematurati, ca ‘Aspect exterior Bucdii intregi, fra coajé, curatd, de culoare alba pan’ la alb’-gilbuie, uniforma. Se admite slab climinare de zer. Aspect interior Pasta curata, uniforma, fara impuritafi, fird pic&turi vizibile de zer, de culoare alba pané la albi-galbuie, uniform’, se admite rare goluri de presate $i foarte rare goluri de fermentare. Consistenta i, moale, elastied, se rupe usor, ri a se sfarama, Miros Plicut, acrigor, specific de fermentafie lactica, fara miros strain. Gust Plicut, aorigor, specific de fermentatie lactiod, potrivit de strat. ae Caseaval Aspect exterior | Coajai sau suprafajé cu nuanfa usor gilbuie, irl oriplturi, ard mucegal sau alte defecte de coaja, curaté, acoperité cu folie din material plastic neteda, bine aplicata sau cu un strat de parafing uniform. La cascaval afumat—coajé cu nuant’ de la galben-brun Ia brun, “Aspect in scefiune Past cu foarte rare ochiuri de fermentare, cu mici goluri de formare, de culoare albi cu nuanfa usor gilbuie, uniforma in toatdi masa, f8ré impuritai La cascaval afumat~ culoarea de la alb-galbuie, pana la galben intens, usor mai inchis& sub coajé.Consistenii Pasta compactii, usor elastica, neteda, la rupere se desface in fagii Miros Plécut, cu aroma specifica de cagcaval maturat, fri nuanfe strdine. | La cascaval afumat-plicut, caracteristic sortimentului, cu usoara nuanf’i de fum. Gast Plicut, cu aroma specificd de cagcaval maturat, suficient de strat, Ria nuanje striiine. La cascaval afwnat-plicut, caracteristic sortimentului, usor de fam. Mozzarella Aspect exterior Suprafafa neteda, curatd, fara coajé, fird pete sau cripaturi, Buctiile brinzei Mozzarella cu un confinut sedzul de umiditate pot fi ite_cu_o pelicula _protectoare_unifc admit buctti_cu_usoare Mozzarella cu un continut ridicat de wmiditate se prezinta sub forma sferied si cu 0 greutate cuprins intre 35 si 300 grame. Aspect in sectiune Past curati, compact’, omogend, fara urme de mucegal Consistenta Pasta elastic&, fibroasé si maleabili, la rupere se desface in Tigi, Culoarea De la alb la galben deschis, uniforma in toata masa. Miros Placut de lapte sau sméntina dulce, usor acid specific branzeturilor cu pasta opatita, fara miros strain, Gust Placut de lapte sau smAntand dulce, usor acid specific branzeturilor en pasta opfrit, Rira gust strain. Bréinzii topiti ‘Aspect exterior Suprafafa curata, neteda, lucioasé. De culoare alb-gilbuie uniformé, pe care se pot vedea ingredientele care ii conferé gustul. Brénzd topitds sub forma de triunghiuri, felii, bloc, batoane-faré deteriora, fir crapaturi. Brénad topite afumata - suprafajé neteda, uscati, cu pujine urme de sfoari. | Aspect interior Masi find, noted, curati, lucioast, Piri aglomerin sau goluri, cu o repartizare uniform a ingredientelor care ti conferi gustul, culoare alb- gfilbuie sau specific’ ingredientelor, uniforma. Bréned topitd afumate - galben-deschis, spre suprafafa exterioara 0 nuanfei ‘mai inchis& spre brun, Consistenja Branad topite sub formit de triunghiuri, felii, bloc, batoane ~usor tare, clastick, isi pastreazA forma la thiere. Brénzd topita tartinabild— moale, de crema, onctuoasi. Miros Placut, aroma specific’ sortimentului bine exprimala, se pot percepe ingredientele utilizate. Fara miros strain, Brdnzd topita afumatd - miros usor de afumat, | Gust Plicut, potrivit de sirat, aroma specified sortimentului bine exprimatl, se pot percepe ingredientele utilizate, Fara gust strain, jt Brénzt topitdé afumatd~ gust usor de afumat, Brinzi proaspati Aspect ‘Moale sau cu o structurd grunjoasa. Se admile slaba eliminare de zer, in cazul brinzei proaspete cu continutul de graisime maximum 2%. Branzé proaspété granulaté - aspect granular care consti din granule debrdinzi de dimensiuni relativ uniforme, acoperite sau partial acoperite eu in sméntang tn cazul brinzei proaspete granulate grase. Branztt proaspéité din zer - past omogendi, fara climinare de zer, Para coaja. Culoare ‘Alba pana la usor gilbuie, uniforma in toaté masa. Brénzét proaspéta din zer ~ culoarea alb-portelan uniform in toaté masa. Consistent Find, nesfirdmicioas®, onctuoasi sau usor grunjoast Bréned proaspata granulata—consistenta granulelor de branza este moale. La branzd proaspata din zer - past moale, granular, dar nu nisipoasi,cremoasi, se poate tia tn felii Miros Plicut, arom caracteristicd de fermentafie lacticd, fE& nuanje straine. Brdnzd proaspétd granulatd— en miros plécut de smanténd dulee. Brdnad proaspéita din zer— caracteristic de lapte, fara miros stra Gust Placut, aroma earacteristicd de fermentatie lactic’, fir nuanfe straine. z Brdnzd proaspéitd gramulaté- cu gust placut de smanténa dulce, usor sirat. Brénzd proaspati din zer - caracteristic, proaspat si usor dulce, fir gust strain, Desert /Crema de branzit “Aspect exterior Pasta moale, cremoasi, curati, faré eliminare de zer, culoare alba pant la ugor galbuie in cazul cremei fir adaos sau caracteristica ingredientelor introduse fn cazul cremei cu adaos, Consisten(a Pasta fina, cremoasa. Miros Pliicut, aroma caracteristica de fermentafiei lactica in cazul cremel fara adaosuri gi miros specific ingredientelor utilizate in cazul cremei cu adaos, fri miros strain, Gust Placut, caracteristic de fermentafie lactic&, in eazul cremel fia adaos sau specific ingredientelor utilizate in cazul cremei cu adaos, fri miros striin BranzicA ‘Aspect exterior ‘Masa de brénzé pasta curati, de forma regulati, fla eliminare de zer. Branzica glazuratd- forma de cilindru, dreptunghi sau alte forme, suprafata acoperita uniform cu glazura, [a baza produsului se admite urme ale plasei pentru glazurd sau a transportorului cu banda. Suprafata glazurii —netedi, lucioasa sau mai pufin lucioasé, mu se admite aderarea glazurii de ambalaj. Nu se admite prezenta picdturilor de api pe suprafata glazur Culoare ‘Masa de branzét alba pant la alba-gilbuie sau specifica ingredientelor, uniforma. Glazura— specific tipului glazurii utilizate. Consistenfa, Miros “Masa de brénzit— past fink, omogen’, potrivit de dens%, ou o repartizare uniform a ingredientelor care ti confera gustul. La produsele cu continutul de griisime maximum 10% se admite slab grunjoass. Glazura ~ tare, uniforma, nesfirémicioasa, fara particule perceptibile de zahiir pentru glazura de cacao. ‘Masa de braned — plicut, de fermentafie lactic’, specific ingredientelor utilizate. Glazuré—cu mitos specific ingredientelor utilizate, fark miros stein. Gust Masa de brénzd — plécut, de fermentatie lactic’, dulce, cu gust specific ingredientelor utilizate, Glazura-cu gust specific ingredientelor utilizate, fird gust stréin,Indici fizico-chimici ale brinzei maturate ee Tabelul 2 “Tipul de branzit Condifii de admisibilitate Fracfia Fractia | Fracfia | Fractia masica de masici | masiex de apij masied de | sare, % de raportata la | api, % — | grisime | substanfa | max. raportata | degresati, % la max, substanta useatit, og 7 Brdnzi maturatiextra tare min. 32 RD 36 min, 1,0max. 3,0 Brénzit maturata cu tare [_min. 22 35 _3t min, 0,5max. 2,5 Brénzi maturata semi tare | min. 30 2 52 min, 0,2max. 4,0 Brénzi maturatd cu pasta moale: | ese acne | min. 60 8 55 min. 2,5max. 3,0 | | min, 2,Smax. 3,0 = cumucegai la suprafays | 730 70 be Brdnzi tn saramurk: | | min. 40 65 60 min, 2,0 max. 6,0 eee | min. 2,0max. 6,0 Seas | min. 40 61 48 Indici fizico-chimici ale brinzei moale nematurate ‘Tabelul 3 Tipul de branzi Condifii di je admisibilitate Fractia [| Fracfia masies | Fracfia masiei| Fracfia masied de’ masici de de api raportati]| de api, % sare, % grisime | Ia substanta max. raportata] degresata, % la max. substanta| useati, %| min, BranzA moale 30 7 a) max. 2,0 nematurataIndici fizico-chimici ale brinzei cu pasti opiriti Tabelul 4 “Tipul de branza Conditii de admisibilitate Fracia_ | Fracfia masica | Fracfia masica | Fracfia masica de masiei de | de api raportati| de apa, % sare, % grisime | la substanta max, raportat | degresati, % | la max, substanta uscati, % min. 30 w 80 dela 2.5m Mozzarella: zi cucontinutridicat de apa | 54 7 7 Rais cu confinut scazut de apa | 18 70 66 max. 1,5 Indici fizico-chimici ale brinzei topite - Tabelul 5 Tipul de brinza Condigii de admisibilitate Fractia masici de | Fracfia masici de | Fracfia masicd de grisime raportati | api, % max. sare, % Ia substanta uscati, % max, Bréinzi topiti 65 70 min, 0,2max. 4,0 Bréinzé topitd tartinabilé 6 70 “| min.0,2max. 4,0 Indiei fizico-chimici ale brinzei proaspete ‘Tabetul 6 Tipul de branza Condifii de admisibilitate | Fraetia Fractia Fractia Fraetia | Aciditatea | Fosfata| masicide| masici de| masici de| masici de| titrabilt, | za grisime, | proteine,} api,% | sare,% | °T % % min, |__ max. max. Branzi proaspaté | min.0,Ima| 12,0 80,0 - | min 160m | absent x.18,0 ax.240 a | min.18,0m| 8,0 80,0 - min.160m | 8X.35,0 ax,.220 | Brinzi proaspat’ | max. 25,0 | 8,0 78,0 10 ‘max.160 | absent | granulata Joa |Branzi proaspata | min. 3,0 11,0 80,0 20" max.95 fabsenti din zer Indici fizico-chimici ale desertului/eremei de brénzi, masiei de brénzi si branzictii Tabelul 7 Tipul de | Condifii de admisibilitate ‘| brinzi “Fraefin | Fractia | Fracfia | Aciditatea | Fosfatazal Temperatura, °C | masicd de | masicd de | masici de| titrabili, me, %| apa, % | zahir,% | °T produs | produs congela (ees | refrigerat Desert min. [_ min, _min, | absent |__ min, = | ‘Crema de |°0,imax.10,| 67,0max.75| 11,0max.20) 160max.22| 2max. branzi 0 0 0 0 Masade | min. 18,0 | max. 52,0 [max.26,0 | min. | absentia | min. Stee borénzat | 160max.22 2max.6 | 0 Brdnzica min. | min, min. min, absent | min. Bee 0,1max.26,) 33,0max.75) 22,0max.30] 160max.22| 2max.6 a 0 0 I Branzica min, min. | min.22,0mel min. | absenti | min, min.-18 glazuraté | 5,0max.26,| 33,0max.55) x.30,0 | 160max.22 | 2max.6 o | 0 0 | Caracreristicele faico-chimive ale cremei de branza 91 brancicdil se determin Ta masa brancel, dupa inlaturarca glazwrel, produsclor finoase, ingredientelor sub forma de bucd ete Criterii microbiologice ale brinzei ee Tabelul 8 Nr Plan de prelevare |p ort Microorganisme Limita admisibita a probelor Sead aplicd eriteriul : 2 € T_ | Listeria plasarea pe piafi in monocitogenes maximum 100ufe/e | 5 5 | timpul perioadei lor de s conservare T jnainte ca produsul alimentar sé fi fesit de absenta in 25g 5 0 sub controlul imediat al agentului economic | din sectorul alimentar I care |-a produs 2 | Eeoli jn timpul procesului de ‘maximum 1000 5 | 2° | fabricatie ufe/ml I 3. | Stafilococi coagulazo-pozitivi maximum 100 7 ae 2 | sfarsitul procesului de (pentru brénzeturi nematurate) ufe/ml 4 fabricatie4] Enterotoxine stafilococice ease (pentru brénzeturi mentionate Nu se admite 7 Pepi : ; 7 5 0 | timpul perioade de in punetul 3 pentru Stafilococi im 25g pai coagulazo-positivi) n-numarul de unitafi care constitule proba; ¢ + numarul de unitafi de proba ce dau valori intre limita minima gi limita maxima.Aneca nr. 6 la Cerinjele de calivate pentru lapte $l produsele lactate Caracteristici senzoriale ale untului si pastei din lapte pentru tartine Untul din sméntand fermentatd - plicut de sméntand fermentati, se admite gust mai pronuntat din zer. Pasta din lapte pentru tartine~ placut de sménténi dulce, arom’ mai putin exprimata. Unt $i pasta din lapte pentru tartine sarat ~ gust potrivit de sarat topite, fara miros sau gust i? Tabelul 1 Condifii de admisibilitate Unt si pasta din] Unt si pasta din Caracteristici | tapte pentru | tapte pentru tartine |. eonig Unt de tartine din din smantini eens ciocolati |_smantina dulce fermentati Aspect (la | Unt - masa cu luel ic, culoarea | Culoarea Masi cu lucia -sapratagir-si-tar -de-lerelb=galbuie-pandr lr yalbvenay uniforniic ORVOUENEG Ue le" CMCC sectiune) in sectiune suprafafi continua, ri goluri | galben— Culoarea de de aer sau picdturi vizibile de apa, fra | deschis pana la | ciocolata. impuritati galben inchis, Pasta din lapte pentru tartine - masa putin | lucioast, culoare de la alb-gilbuie pani ta | | galbend, uniforma, cu usoare striuri, in | | sectiune suprafafa cu picdturi mici de ap’, | ‘cu goluri de acr mici rare, Consistenfa Ta | Unt - compacti, plasticé, omogend. Pentru | Compacta, | Compact, (1242)°C | untul din smantand dulce se admite | omogena sau | omogena, suficient de compacti si plastica, putin | granulata. In| plastica, fara fragila si/sframicioasé, cu picaturi foarte | stare topité-_| picdturi de mici si unitare de umiditate. transparenta si | umiditate Pasta din lapte pentru tartine —tartinabila, | fia sediment. | vizibile in secfiune Miros si gust | Uni - plicut de smintind dulce, aromat, | Caracteristic | Caracteristic ‘rd miros sau gust strain. grisimii lactate | untului, cu gustul si aroma pronunjate de ciocolaté si vanilina. Farad miros siIndic fizico-chimici ale untului si pastei din lapte pentru tartine Tabelul 2. Tipulde |_ Condifit de admisibilitate Het unt Fracfia Fracfia | Fractia | Fracfia | Aciditatea titrabila a masicd de masicd de} masici de masici de plasmei, °T grisime,% | api,% | substanti | sare, % : : max, useata max. a i din liege: smfntini | smanta ee aa dulee, | ni max, ferment ati int? Et "| i min, 80,0 mex. | 16,0 20 : 26 | min. 40 eeccoeii 90,0 max. 65 ~ carat | Pit 80.0 max. | 15,0 3,0 1,0 26 : “90,0 Unt Taranese: 25" 25,0 25 : 30 | min. 40 - nesarat max. 65 oe 72,3" 24,0 35 10 30 | min. 40 max. 65, Unt cu A conginut redus de grasime; min, 60,0max.| 35,0 35 - 30 | min. 40 fea 62,0 | ma 65 = strat | Min. 60,0 max.| 34,0 45 10 30 | min. 40 62,0 - | max. 65 Pasta din | Japte pentru | tartine | min. 41,0mex.| 54,0 - 30 | min. 40 - nesirat 60,0 | max. 65 at | min.41,0max.| 53,0 7 10 30 | min. 40 slirat fe tee Pasta. din t lapte pentru | tartine ~ nestrat |X 39,0 560 7 33. | min. 40 max. 65 a max. 39,0 55,0 7 10 33. | min. 40 Hf max. 65 Unt topit min, 98,0 10 7 5 : i Notii-Fracjia masicd de grasime% pentru unt Taranesc 72,5¥6 in procesil lehnologle poate dévia 20,296Indici fizico-chimici ale untului de ciocolata Tabelul 3. Tipul Caracteristict fiz ce/eondifii de admisibilitate deunt |~ Fracfia Fractia Fraefia Fracfia | Fractia masicide | masicide | masicide | masici de masicide grisime,% | api, % max. | substanfi | zaharozi, % | cacao, % min, seat min. | degresati, % | iE max, | Unt de) 61,3" 160 22,0 18,0 25 ciocolat 2 fen foment fn fnenmen *Noti: Fracjia masicd de grdsime % pentru unt de Ciocolatd 61,596 tn procesul fehmologic poate dévia £0,296 Criterii microbiologice ale untului i pastei din lapte pentru tartine ‘Tabelul 4 Nr Plan de prelevare ert Microorganisme Limita admisibili de probe a e 1 | Salmonella plasarea pe pia{a in | absenja in 25 g 5 0 | timpul perioadei de l conservare 2 | Listeria T plasarea pe piafa in monocitogenes max. 100 ufe/g 5 Fi timpul perioadei lor de conservare nainte ca produsul alimentar si fi iesit de sub controlul absenja in 25g, 5 0 imediat al agentului economic din sectorul alimentar anit care La produs 2 | Ecoli ‘min, 10 uf/ml sfarsitul procesului max. 100 ufe/m! de fabricafie n~ mumérul de unita{i care constituie proba; ul de wnitdi de proba ce dau valori intre limita minimd $1 limita maxima. Etapa la care se aplica criteriul