 Subiecte:

1. Definitii
2. Biotehnologii clasice

3. Biotehnologii moderne

4. Ingineria genetică

5. OMG

6. SCP

7. Cum va influenta biotehnologia viitorul

omenirii ?
8. Ramuri ale biotehnologiei
 Definitie

 Bios = viata; tehnologia = studiul

tehnic al utillajelor, masinilor,
materialelor
 Biotehnologia = “integrarea
ştiinţelor naturale şi a celor
inginereşti, în scopul folosirii
organismelor, celulelor, precum şi
derivaţilor acestora pentru
obţinerea de produse şi servicii”.
(1990, FAO/WHO)
 Definitie
 Notiunea a aparut pentru prima data in
Danemarca in 1908
 Federaţia Europeană de Biologie (1978) defineşte
biotehnologia ca
”utilizarea integrată a ştiinţelor naturale şi
ingineriei prin folosirea biosistemelor - celule
microbiene, vegetale sau animale, părţi ale
acestora sau analogi moleculari - în bioindustrii”.
 Definitie

 Conform Comisiei pentru Biotehnologie a Uniunii

Europene (1996) biotehnologia consta in
“aplicarea principiilor inginereşti şi ştiinţifice
pentru procesarea materialelor cu ajutorul
agenţilor biologici, pentru obţinerea de bunuri şi
servicii”.
 Biotehnologii clasice
 Procesele fermentative erau utilizate în
obţinerea alimentelor în mileniul IV - II î.H

• pîine si bere in Egipt si Mesopotamia si

brînza si vinul in Sumeria, China si Egipt
• Sumerienii fabricau a peste 20 de tipuri
de bere
• babilonienii cunoaşteau, modul de
preparare a berii precum şi
bioconversia alcoolului etilic în acid
acetic (oţet).
 Biotehnologii clasice
 Majoritatea popoarelor antice utilizau
drojdiile pentru fabricarea unor produse
alimentare (pîine, vin, bere etc) precum
şi bacteriile pentru obţinerea
derivatelor lactate
 Biotehnologii clasice
 1680 olandezul Anton van leeuwen-
hoek (1632- 1723) a descoperit, a
construit microscopul
 1830 - sunt descoperite proteinele;
 1833 – este izolata prima enzima.
 Schleiden si Schwann - „toate
organismele sunt alcatuite din celule ”
 Wirchow - „orice celula se naste dintr-o
celula”.
 Biotehnologii clasice
Secolul 19
 Pasteur - fermentatia este datorata
microorganismelor;
 Charles Darwin - teoria evolutiei prin selectie
naturala
 Gregor Mendell - descoperirea legilor ereditatii
(debutul geneticii ca stiinta).
 W.J.Beal produce in laborator primul hibrid
experimental de porumb.
 Biotehnologii clasice
Secolul 20
 WEIZMANN a descoperit fermentaţia
acetono-butanolică iar produşii derivaţi i-a
folosit la sinteza cauciucului sintetic
(butadienă) şi a unui exploziv denumit
cordiţă.
 Alexander Fleming descoperă penicilina
(1929).
 Biotehnologii moderne
 FLEMING, prin elaborarea bazelor industriale de
obţinere a penicilinei, a dat start erei producerii
microbiologice a antibioticelor.
 WAKSMAN a descoperit streptomicina
(1943).
 SMITH şi WORREL au creat
chloramphenicolului (1953).
 Pînă în anul 1959 s-au elaborat peste 4000
de antibiotice, perfecţionîndu-se tehnicile şi
instrumentarul obținerii lor (bioreactoare
automatizate).
 Biotehnologii moderne
 Războiul rece - utilizarea proceselor
fermentative în agricultură si procesarea
alimentelor.
 Miracolul japonez
 INGINERIA GENETICĂ
 1944, Avery si al. - ADN este purtatorul
informa-tiei genetice; sintetizat pentru
prima data, in eprubeta, in 1958
 1970 - prima enzima de restrictie;
 1971 - prima sinteza completa a unei gene.

 1972 - utilizata pentru prima data enzima

ADN ligaza, ce leaga fragmente de ADN

→ prima molecula recombinanta din ADN de
la doua virusuri.
 INGINERIA GENETICĂ

 1976 - primul regulament referitor la

experimentele cu ADN recombinant; este
determinata pentru prima data secventa de
perechi de baze a unei gene specifice (A, C, T, G).
1980 Berg, Gilbert si Sanger - crearea primei
molecule artificiale de ADN recombinant
(Premiul Nobel pentru chimie)
 OMG
 1982 - primul vaccin ADN recombinant pentru
animale domestice; a fost aprobat primul
medicament ”biotech” (insulina umana produsa
in bacterii modificate genetic) de catre FDA din
SUA.
 1983 - obtinerea, pentru prima data a unei
plante intregi (petunia) prin biotehnologie,
demonstrandu-se astfel ca plantele modificate
genetic transmit noile caractere la descendentii
lor (culoarea).
 OMG

 1987 - prima aprobare pentru testarea in camp a

unor plante de cultura modificate genetic: soiuri
de tomate si de cartof rezistente la virusuri.
 1989 - prima aprobare pentru testarea in camp a
bumbacului modificat genetic rezistent la
atacurile insectelor (bumbacul Bt) si debuteaza
proiectul “Genomul Plantelor”.
 1990 - porumbul Bt, drojdiile modificate genetic,
pastravul modificat genetic si o substanta
obtinuta prin tehnici “biotech”, chimozina,
enzima destinata fabricarii branzeturilor.
 OMG

 1993 - Organizatia Industriei Biotehnologice

(BIO). FDA aproba utilizarea somatotropinei
bovine pentru cresterea productiei de lapte la
vaci.
 Biotehnologia = industria ↔ agricultură.
 Biotehnologia = ingineria genetică, clonarea,
detectarea nivelului de pesticide, ierbicide,
toxine din plante şi animale, metodele de ADN
recombinant ↔ chimie, fizică şi biologie.
 OMG

 Vitaminele şi aromele alimentare au

reprezentat un alt domeniu de interes al
biotehnologiei.
 Vitamina B12 - produs de metabolism al
unor actinomicete sau al unor bacterii
(Propionibacterium shermani, P.
technicum etc.)
 Algele verzi - albastre sunt surse de
vitamina E .
 OMG

 1996 -1997 - comercializate primele plante de

cultura modificate genetic pentru a rezista la:
- atacurile insectelor (porumbul KnockOut si
bumbacul Bollgard);
- buruieni (soia roundup Ready). Plantele biotech
sunt cultivate in intreaga lume pe aproape 1
milion de hectare: Argentina, Australia, Canada,
China, Mexic si S.U.A.
 In Scotia apare primul animal clonat – oaia
Dolly.
 OMG
 1998 - 5 tari asiatice formeaza un consortiu in
vederea obtinerii de papaia rezistenta la boli.
 2000 - este elaborata prima harta completa a
genomului unei plante: Arabidopsis thaliana.
 2001 - este incheiata prima harta genomica a
unei plante cultivate: orezul
 SINGLE-CELL PROTEIN
 SCP - include celule uscate de
microorganisme (drojdii, mucegaiuri, alge
şi bacterii), care cresc pe melasă, metan,
metanol, etanol, zer, amidon de cassava şi
alte deşeuri şi rezolvă o parte din
problemele Lumii a III-a.
 Micoproteinele şi derivatele lor - produse
ale biotehnologiei şi sunt considerate
alimente noi.
 SINGLE-CELL PROTEIN
 Micoproteinele - au un conţinut de
aminoacizi comparabil cu proteina de
referinţă F.A.O. şi reprezintă o cale
economică de a converti orice surplus de
glucide, în alimente cu o mai mare valoare
nutritivă.
 Micoproteinele se obţin în Marea Britanie
pe subproduse din grâu, în Irlanda pe
cartofi, iar în ţările tropicale pe cassava,
orez şi zahăr.
 Biotehnologia sec.XXI

 In martie 2000 - Consiliul European de la

Lisabona, Uniunea Europeana si-a fixat o
noua tinta pentru urmatoarea decada:
biotehnologia sa devina cea mai
competitiva economie durabila bazata
pe cunoastere, cu mai multe locuri de
munca si o mai buna coeziune sociala
 Biotehnologia sec.XXI

 Februarie 2001, Stockholm – raport catre

Consiliul Europei conform strategiei de la
Lisabona, s-a reformulat potentialul eco-
nomic, social si de mediu a stiintelor vietii
si biotehnologiei, si strategia si importanta
pe termen lung pentru Europa a dirijarii
acestor stiinte si biotehnologiei precum si
a aplicatiilor lor. De asemenea s-a anuntat
continuarea acestei strategii si dupa 2010.
 Biotehnologia sec.XXI

 Biotehnologia - stadiu de crestere exponentiala,

deschizand un potential vast de modificari
economice in Europa si global catre o dezvoltare
durabila si o calitate imbunatatita a vietii, care
sa asigure produse si servicii noi.
- un suport foarte larg al publicului;
- lamurirea deciziilor asupra prioritatilor societatii
si in particular, asupra cadrului societatii si bazei
etice pentru dezvoltarea si aplicatiile stiintelor si
tehnologiilor noi.
 Biotehnologia sec.XXI
 Dezvoltarea acestor stiinte sporeste intrebarile etice
fundamentale, cum sunt:
- definirea si natura fiintei umane;
- folosirea si controlul informatiei genetice. Unele aplicatii
pot avea implicatii sociale si economice, de exemplu
legate de sanatate si asigurarea vietii.
 O privire de ansamblu a biotehnologiei si concentrarea
cercetarilor publice trebuie in primul rand sa asigure ca
dezvoltarea si aplicatiile biotehnologiei sunt pentru
cresterea calitatii vietii oamenilor, animalelor si mediului
(incluzand biodiversitatea).
 Biotehnologia sec.XXI
 institutii care sa comunice mai activ cu consumatorii asupra unor
aspecte mai sensibile cum sunt cele ale biotehnologiei.
 existenta unui dialog intre societatea civila, oamenii de stiinta,
autoritatile publice si operatori cu interese economice in industrie,
agricultura sau servicii.
 Biotehnologia reprezinta un domeniu multidisciplinar al stiintei,
tehnicii, tehnologiei si al productiei industriale, care realizeaza cele
mai avansate cuceriri pe care le fuzioneaza in concepte relativ noi,
ce se incadreaza in asa numitele tehnologii cu continut ridicat de
inteligenta,
 In scopul obtinerii de bunuri industriale, energetice, agricole,
farmaceutice, alimentare si pentru protectia mediului, biotehnologiile
sunt tehnologiile care utilizeaza potentialul microorganismelor prin
tehnici de inginerie genetica si al enzimelor microbiene, avand la
baza cunostinte de biochimie, biologie moleculara, microbiologie,
informatica si nanotehnologie (Dan Valentina 2001).
Cum va influenta biotehnologia viitorul omenirii ?
 Industria biotehnologica este aproape pe punctul de a
atinge o masa critica a maturitatii si a covergentei.
Convergenta biotehnologiei, nanotehnologiei si
tehnologiei informatiei vor asigura rate ale progresului si
expansiunii fara precedent – daca acceptarea publica a
biotehnologiei va avea castig de cauza.
 Pe termen lung, biotehnologia va:
- avea impact profund asupra perceptiilor noastre de
sanatate, varsta;
- creste capacitatea de protectie a planetei;
- dezvolta stiinta materialelor si bioingineria cu impact
puternic asupra mediului inconjurator si asupra
economiei mondiale.
- era a evolutiei auto-directionate, in care umanitatea
creeaza molecule noi, cai metabolice, tesuturi, sisteme
de organe si forme de viata.
Cum va influenta biotehnologia viitorul omenirii ?
 Terapiile pentru oameni vor avea in vedere:
- ameliorarea moleculara, farmacogenomica si tehnologiile
de tulpini celulare care vor permite personalizarea, in
mod radical, a terapiilor. Ameliorarea moleculara va
produce o schimbare in dezvoltarea medicamentelor, cu
produse dezvoltate pe baza diversitatii evolutive pentru a
indeplini cerintele pietii. Terapii pe baza
farmacogenomica vor asigura specificitate foarte ridicata
pentru categorii de pacienti iar tehnologiile celulare
embrionare, combinate cu terapia retrovirala, vor permite
in curand inlocuirea organelor imbatranite sau bolnave
si, poate, chiar incetinirea sau oprirea imbatranirii
ceasului molecular
 Vaccinuri administrate pe cale orala vor ajuta la
eliminarea bolilor.
 Cum va influenta biotehnologia viitorul
omenirii ?
 In ultimii 20 ani biotehnologia a avut un progres mare
prin diferitele sale aplicatii:
 Biotehnologia rosie = utilizarea metodelor biologice
pentru scopuri medicale, in special pentru obtinerea de
noi medicamente.
 Utilizarea plantelor sau biotehnologia verde =
biotehnologia discutata, controversata la nivel politic si
public. Soiuri de plante mai rezistente vor permite
obtinerea de recolte care se vor putea dezvolta intr-un
domeniu mai larg de conditii de mediu, cu cresterea
capacitatii de protectie a solului. Recoltele vor fi, in mod
substantial, mai nutritive.
 Biotehnologia industriala, numita biotehnologia alba,
este subestimata la nivelul perceptiei publicului. Ea
include toate procesele industriale pentru obtinerea
compusilor chimici si enzimelor. Cele mai cunoscute:
fermentatiile pentru obtinerea antibioticelor,
aminoacizilor, vitaminelor si enzimelor etc.
 Cum va influenta biotehnologia viitorul
omenirii ?
 Etanolul este cel mai bun exemplu de produs obtinut prin
biotehnologia alba. In Brazilia se produce bioetanol in
cantitate anuala de 15 mil. mc.A crescut de asemenea si
productia de etanol in SUA.
 Procesele de productie biocatalitice din cadrul
biotehnologiei industriale vor permite fabricarea
biologica completa a bunurilor de consum, cum ar fi
imbracaminte, materiale plastice si materiale de
constructii.
 Modurile de abordare biocatalitice vor sustine
asamblarea unor produse complexe, cum ar fi
dispozitive si automobile.
 Biotehnologiile vor permite un mediu de productie mai
bland, mai durabil in comparatie cu tehnologiile
conventionale.
Cum va influenta biotehnologia viitorul omenirii ?
 In cadrul bioinformaticii, integrarea stiintei
computerelor si a biotehnologiei va inlocui cip-urile pe
baza de silicon cu computere vii, mult mai rapide.
Bioinformatica va permite computere mai fiabile,
procesare a informatiilor la scala nano si procese de
distributie in instrumente de zi cu zi.
 Stiinta a materialelor va permite dezvoltarea pe baza
biologica si aceasta la randul ei obtinerea de materiale
variind de la tesaturi mult mai rezistente, usoare, fine ca
o panza de paianjen la adezivi pe baza de substante
obtinute din insecte.
 Instrumente hibride, care combina componente
nanotech si biologice vor fi din ce in ce mai utilizate in
aplicatii, cum ar fi motoare nano, instrumente de stocare
a memoriei si circuite de transductie senzoriale. Acesta
este rolul bioingineriei.
 Cum va influenta biotehnologia viitorul
omenirii ?
 Bioinginerie a mediului se va implica in elaborarea
unor tehnologii de fabricatie durabile, care reduc si/sau
remediaza mediul deteriorat. Vor fi folosite
microorganisme pentru purificarea solului contaminat,
efluentului industrial, apei si aerului contaminate si a
deversarilor petrochimice.
 Dezvoltarile incrucisate substantiale vor apare ca urmare
a dezvoltarii biotehnologiei industriale.
 Dezvoltarile de tehnologii puternic sinergice, cum ar fi
imagine cu rezolutie inalta, genomica, proteomica si
ameliorare moleculara vor propulsa industria
biotehnologica spre rate fara precedent de progres si
expansiune.
 Cum va influenta biotehnologia viitorul
omenirii ?
 Viitorul pe termen lung al biotehnologiei va fi
determinat de catre doi determinanti
fundamentali: unul tehnologic, unul social.
 Viteza si gradul de integrare ale tehnologiei
printre variatele sectoare ale biotehnologiei, la
fel ca si integrarea biotehnologiei cu tehnologia
nanotech si informationala, vor fi cruciale pentru
a determina in ce mod societatea utilizeaza si
intelege biotehnologia iar acceptarea publica va
modela atat cererea pietii, cat si politica publica
 Cum va influenta biotehnologia viitorul
omenirii ?
 Folosirea dirijata a metodelor biotehnologice a fost mult
extinsa in industria alimentara, in care numeroase
subramuri au la baza procese microbiologice de
biosinteza, biodegradare sau bioconversie. Astfel, se
folosesc biotehnologii pentru:
- imbunatatirea calitatii;
- cresterea termenului de valabilitate al alimentelor
- analize toxicologice.
Se are in vedere utilizarea biotehnologiei in cresterea
biodisponibilitatii alimentare, in detoxifierea unor produse
agroalimentare (indepartarea acidului erucic,
indepartarea gustului amar), in crearea unor alimente
functionale, in obtinerea de nutraceutice, in eliminarea
sau inhibarea unor antinutrienti.
 Cum va influenta biotehnologia viitorul
omenirii ?

 In lumea intreaga, vanzarea produselor

biotehnologice a crescut cu 20% in 2001
(inainte de 11 septembrie) la 13 miliarde USD.
 Se dezvolta un cadru fundamental pentru
biologie teoretica, in paralel, in cateva domenii.
 Cresterea aliantei dintre firmele cu activitati
biotehnologice si farmaceutice si companiile de
sinteza mica ajuta la propulsarea cresterii
industriale.
 Prin cresterea complexitatii pietii, cu privire la
valoarea firmelor biotehnologice si a produselor,
este promovata stabilizarea preturilor
companiilor publice.