PROIECT BIOLOGIE

TEMA : BIOTEHNOLOGIILE

ECHIPA :
LACA DARIA-STELIANA
MOCANU SARA
POSTOLICĂ ALEXANDRA

Clasa a IX - a A 1
CNPR Piatra Neamț
 BIOTEHNOLOGIILE

Biotehnologia este o știință nouă bazată pe biologie al cărei scop este utilizarea în tehnică

a microorganismelor sau a produselor derivate de la acestea, a culturilor de celule vegetale și animale
pentru producerea de substanțe utile în agricultură și în industria alimentară, farmaceutică etc. în
folosul activității umane.

DEFINIȚII
Denumirea de biotehnologie provine de la cuvintele grecești bios - viață, tehnikos - tehnici și
logos – studiu. Termenul de biotehnologie a fost utilizat pentru prima dată în 1910 de către Thomas H.
Morgan, având semnificația proceselor care realizau produse din materiale brute cu ajutorul
organismelor vii.
Convenția ONU pentru diversitatea biologică definește biotehnologia drept: "Orice aplicație
tehnologică care utilizează sisteme biologice, organisme vii, sau derivate ale acestora, pentru a crea
sau modifica produse sau procese în scopuri bine determinate"
Federația Europeană de Biologie stabilește biotehnologia ca fiind utilizarea integrată
a biochimiei, microbiologiei și ingineriei în scopul obținerii unei aplicații tehnologice industriale, cu
ajutorul microorganismelor, culturilor de celule și a părților componente a acestora.
Conform Oficiului pentru evaluarea tehnologiilor (OTA) din SUA , biotehnologia este o știință
care reprezintă aplicarea sistemelor și organismelor biologice în obținerea unor produse și servicii.
Institutul de Știință și Tehnologii Alimentare definește biotehnologia ca o știință care folosește
tehnicile biologice în creșterea plantelor, a animalelor sau culturilor microbiene în scopul ameliorării
cantitative, calitative sau senzoriale a alimentelor derivate, a ușurării procesării lor sau a creșterii
eficienței economice.
Conform Societății Americane de Biotehnologie, biotehnologia se ocupă cu studiul oricărei
tehnici care folosește organisme vii, sau părți ale acestora, pentru a obține sau modifica produse,
îmbunătățirea caracteristicilor unor plante și animale, sau a dezvolta microorganisme cu întrebuințări
specifice.
După unii autori, biotehnologia include numai metodele moderne ale ingineriei genetice, metodă
care se studiază intensiv de la începutul anilor ’70.
ISTORIC
Încă din antichitate omenirea a utilizat diferite metode la baza cărora se află procesele
de fermentație, procese ce decurgeau cu participarea unor organisme vii (în special microorganisme)
pentru obținerea de produse alimentare.
Dovezi scrise (papirusuri, tăblițe, Biblia) arată ca sumerienii și babilonienii produceau bere din drojdii cu
6000 de ani î. Hr., egiptenii preparau pâine folosind maia cu 4000 de ani î. Hr., iar în Orientul
Apropiat se producea vin.
Cu 500 ani î.Hr. în China se producea lapte de soia mucegăit folosit ca antibiotic pentru a trata
arsurile, iar în anii 100 d.Hr., tot în China, un praf aplicat ca insecticid pe crizanteme. 
Bazele biotehnologiei moderne au fost puse de Gregor Mendel în 1865, care a descoperit
modul în care la plante, caracterele ereditare trec de la părinți.
Dezvoltarea biotehnologiei este legată de revoluția biologiei moleculare, care a urmat anilor ’50
și a permis înțelegerea profundă a legăturilor dintre structura moleculară, cea morfologică și
capacitatea de funcționare, creștere și multiplicare a diferitelor sisteme biologice.

Clasa a IX - a A 2
CNPR Piatra Neamț
 APLICAȚII
Biotehnologia este aplicată in diverse domenii : agricultură, industria alimentară, farmaceutică,
producție industrială, mediu (depoluare), medicină, medical-veterinar etc. Sfera domeniilor de
aplicabilitate a biotehnologiilor este foarte mare, dată fiind varietatea proceselor biotehnologice.

Agricultură

Biotehnologiile agricole cuprind biotehnologii vegetale și biotehnologii în zootehnie.

 Biotehnologiile din domeniul zootehniei se referă în special la nutriţia animală, creşterea

rezistenţei animalelor la atacul factorilor patogeni, biotehnici de reproducţie artificială şi de
predeterminare a sexului la animale, conservarea resurselor genetice animale.
 Biotehnologiile medical veterinare au ca scop, în principal, crearea unor sisteme de diagnostic
rapid şi eficient a maladiilor sau dereglărilor funcţionale la animale sau la om, producerea unor
sisteme biologice de combatere a bolilor (anticorpi monoclonali, vaccinuri, agenți de biocontrol),
realizarea de studii în vederea clarificării mecanismelor implicate în producerea unor procese
patologice sau în rezistența la diverse boli etc.
 Saltul ştiinţific înregistrat în fiecare din domeniile biotehnologiei enunţate mai sus nu ar fi fost posibil
fară aplicarea tehnicilor noi de biologie moleculară, legate de transferul de gene şi clonarea
moleculară pentru obţinerea unor noi tipuri de celule si organisme; astfel este posibilă obţinerea de
linii celulare noi cu proprietăți utile pentru medicină, agricultură, zootehnie, industria alimentară.
Incorporarea unor gene dorite, utile, conduce la obţinerea unor produse noi de interes medical sau
industrial.
 Tehnicile de recombinare ADN, cunoscut sub denumirea de inginerie genetică sau (mai familiar,
dar mai puțin corect) modificări genetice, se referă la modificarea configurației genetice a unui
organism folosind transgeneza, în care ADN-ul unui organism sau celulă (transgenă) este
transferat la alta fără să aibă loc reproducerea sexuală.
 Organismele modificate genetic sunt modificate prin aplicarea transgenezei sau a tehnologiei
recombinării ADN, transgena fiind încorporată în genomul gazdă sau o genă gazdă fiindu-i
modificată expresia.
 Biotehnologiile pot fi aplicate tuturor claselor de organisme – de la virusuri și bacterii la plante și
animale – și sunt pe cale să devină o trăsătură importantă a medicinei, agriculturii și industriei
moderne. Biotehnologiile moderne folosite în agricultură includ o gamă largă de instrumente
angajate de oamenii de știință în efortul lor de a înțelege și manipula transformarea genetică a
organismelor, pentru a le putea utiliza în producția agricolă și în procesarea produselor agricole.
 Biotehnologia este utilizată pentru accelarea programelor de creştere a plantelor, animalelor şi
peştilor şi pentru a extinde gama de trăsături care pot fi abordate. Hrana pentru animale şi practicile
Clasa a IX - a A 3
CNPR Piatra Neamț
 de hrănire sunt modificate prin biotehnologie pentru a îmbunătăţi nutriţia animalelor şi pentru a
reduce cantitatea de deşeuri de mediu. Biotehnologia este utilizată în diagnosticul bolilor şi pentru
producerea vaccinurilor împotriva bolilor animalelor.
 Fermierii şi crescătorii de animale au manipulat genetic plantele şi animalele încă de acum 10.000
de ani. Fermierii au gestionat procesul de domesticire a animalelor de-a lungul mileniilor, prin mai
multe cicluri de selecţie a celor mai bine adaptați indivizi ai speciilor. Această exploatare a variaţiei
natural petrecute în organismele biologice ne-a dat culturile, livezile, animalele de fermă şi peştii de
crescătorie din ziua de azi, care adesea diferă radical de strămoşii lor timpurii.
 Scopul de crescătorilor moderni de animale este acelaşi cu al fermierilor timpurii – de a produce
culturi agricole sau animale superioare. Reproducerea convenţională, care aplică principiile
genetice clasice bazate pe fenotipul sau caracteristicile fizice ale organismului în cauză, a cunoscut
un mare succes în introducerea trăsăturilor dorite în soiuri de culturi sau rase de animale de la rude
domestice sau sălbatice. Într-o încrucișare convenţională, prin care fiecare părinte donează
descendenţilor jumatate din trăsăturile genetice, pot fi transmise și însușirile nedorite, împreună cu
cele de dorit, urmând ca trăsăturile nedorite să fie ulterior eliminate prin reproduceri succesive. Cu
fiecare generaţie, descendenţii trebuie să fie testați pentru verificarea evoluției trăsăturilor.
 Multe generaţii pot fi necesare înainte de obținerea combinaţiei de trăsături dorite este găsit, în
special pentru culturi perene, cum ar fi copacii şi unele specii de animale. Această selecţie pe bază
de fenotip este astfel un proces lent, pretențios şi costisitor. Biotehnologia poate face metodele
convenţionale mai eficiente.

Aplicațiile biotehnologiei la animale permit cunoștințe aprofundate despre diferitele specii de

animale existente, pentru a profita de producția de carne și alte produse derivate din aceasta.

Creșterea animalelor este o activitate privită cu scopul de a produce carne și produse derivate
de uz economic (carne, lapte, ouă, lână, coarne etc.) pentru consumul uman.

Pentru cei care practică creșterea animalelor, este necesar să aibă cunoștințe extinse despre
ciclurile de viață ale animalelor, posibilele boli care le pot afecta și tot ceea ce privește reproducerea și
genetica acestor ființe vii.

Se spune că cererea umană de proteine animale se va dubla până în 2050, așa că fermierii s-
au concentrat pe o producție alimentară mai eficientă. În plus, schimbările climatice pot afecta
sistemele de reproducere.

Multe animale au fost modificate genetic pentru a-și îmbunătăți condițiile organice și pentru a
favoriza dezvoltarea animalelor. Această modificare a genelor animalului este cunoscută sub numele
de „animale transgenice”.

Animalele transgenice se obțin prin injectarea altor gene în ouă după fertilizare.Aceste animale
sunt folosite pentru a efectua studii asupra organelor și, de asemenea, pentru dezvoltarea lor generală.

Este o procedură indispensabilă pentru investigarea posibilelor boli și pentru testarea de noi
medicamente la animale. Este un proces care necesită o atenție deosebită, dar poate îmbunătăți
semnificativ productivitatea animalelor.

Modificările genetice la bovine, de exemplu, au ca rezultat o creștere considerabilă a producției

de descendenți și rezistența la unele boli. În general, creează animale care sunt genetic mai puternice
și care sintetizează mai bine proteinele.

Cu toate acestea, aceste tipuri de proceduri biologice pot fi dăunătoare sănătății umane;
utilizarea substanțelor chimice poate provoca efecte secundare la oameni.

Înseminarea artificială la animale

Inseminarea artificiala consta in depunerea de material seminal la femela in mod artificial. Este
o procedură care urmărește o gestație aproape imediată în burta animalului. Cu această tehnică,
participarea bărbatului la copulație este limitată.

Clasa a IX - a A 4
CNPR Piatra Neamț
 La animale, este obișnuit să se efectueze această procedură datorită avantajelor pe care le
oferă în producție: utilizarea materialului seminal de la un animal remarcabil sau o rasă bună oferă
oportunități mai bune pentru îmbunătățirea genetică a viitorilor descendenți.

În plus, potențialul de reproducere poate fi mult crescut. Un taur este capabil (în mod natural) să
călărească între 40 și 50 de vaci într-un an; Prin inseminare artificială și cu utilizarea materialului
seminal înghețat (ca parte a procedurii), materialul seminal poate fi depus la 1.000 de vaci în fiecare
an.

Această aplicație este necesară pentru a crește producția de activități zootehnice. Un alt
avantaj pe care îl aduce este reducerea riscului în boli; se evită folosirea animalelor bolnave pentru
extragerea fluxului reproductiv.

Transferul de embrioni
Transferul embrionar este o tehnică care constă în selectarea vacilor cu niveluri productive
ridicate sau condiții genetice ideale pentru procesul de inseminare artificială. Apoi, animalul este supus
unui tratament hormonal, astfel încât să producă cantități mai mari de hormoni feminini.

După acest pas, vacile sunt supuse inseminării artificiale. Când embrionul are șapte zile, este
transferat pe burtica unui alt animal (după o procedură, astfel încât să recunoască embrionii ca fiind
proprii).

Genomica la animale
Genomica este o disciplină care implică diverse tehnici de biologie, chimie și genetică
specializate în studiul funcționării genomilor (înțeles ca un set complet de ADN în interiorul unei celule).

Această disciplină permite să cunoască în profunzime funcționarea ADN-ului. Ajută la

determinarea dacă o vacă este capabilă să producă o cantitate bună de lapte sau dacă vițelul va avea
o greutate bună la înțărcare.

Această tehnică permite, de asemenea, să se determine cât de predispus este un animal să

sufere boli în timpul vieții.

Cu toate acestea, aceste informații produc doar prognoze și probabilități ca rezultate; hrănirea,
mediul și îngrijirea pot afecta animalul și îi pot îmbunătăți șansele de viață.

În general, fermierii au beneficiat de aplicarea acestei tehnici. Îl folosesc pentru a avea grijă de
animalele care se nasc cu probleme genetice.

De asemenea, permite cunoașterea în detaliu a originii animalului și a părinților acestuia;

stabiliți dacă vreun animal este de rasă pură.

În anii 1950, taurii cu nasul scurt au devenit populari pentru reproducere; Cu toate acestea,
după câțiva ani de cercetări genomice, s-a descoperit că animalul avea tendințe spre nanism, aducând
un impact negativ pentru industria zootehnică.

Aspirația foliculară și fertilizarea in vitro

Aspirația foliculară și fertilizarea in vitro sunt procese fundamentale pentru animale în ceea ce
privește reproducerea în masă. Prin aplicarea acestor proceduri, o vaca este capabilă să obțină peste
60 de viței într-un an, aproximativ.

Tehnica constă în aspirația unei celule feminine pentru a o matura, fertiliza și cultiva astfel încât
să fie transferată în burtica unei vaci (dar trebuie supusă în prealabil tratament hormonal).

Pe de altă parte, materialul seminal al taurului trebuie să treacă printr-un proces de selecție a
spermei, pentru a garanta aproape 100% nașterea bărbaților sau a femelelor (în funcție de necesitățile
activității zootehnice).

Clasa a IX - a A 5
CNPR Piatra Neamț
 Alimentație
Biotehnologiile alimentare sunt procedee industriale de prelucrare a legumelor și fructelor, a
laptelui și produselor lactate, a cărnii.

 fermentație - diversificarea gamei de produse obținute prin fermentare (alimente, antibiotice și

enzime cu variate aplicații), perfecționarea vechilor procese de fermentație cunoscute și aplicate în
industria alimentară
 sinteza de proteine microbiene pentru alimentația animalelor și a omului - sursa de energie pentru
producerea acestora poate fi mediul special creat, deșeuri organice vegetale sau animale,
menajere sau chiar petroliere
 acvacultură - cultivarea pe scară largă a algelor unicelulare în scop alimentar și pentru extracția de
substanțe chimice.
Medicină

 medicină veterinară - biotehnologiile medical veterinare au ca scop crearea unor sisteme de

diagnostic rapid și eficient a maladiilor sau dereglărilor funcționale la animale, producerea unor
sisteme biologice de combatere a bolilor (anticorpi monoclonali, vaccinuri, agenți de biocontrol):
transferul de embrioni, fertilizarea în vitro și clonarea, protecția animalelor prin vaccinare și
tratament cu substanțe de sinteză biotehnologică

 sănătate publică - reprezintă domeniul cu cea mai înaltă rată de creștere în biologia moleculară
farmaceutică: producerea de biomasă proteică, biosinteza antibioticelor, producția de acizi organici,
de aminoacizi, enzime, obținerea de probiotice, hormoni, vitamine, polizaharide.

 producerea și sinteza de vaccinuri pentru eradicarea unor boli care afectează încă foarte grav
populația umană (poliomielită, rujeolă, gripă, malarie etc)
 producerea de medicamente - cea mai mare parte a medicamentelor produse și comercializate pe
plan mondial sunt produse într-o formă sau alta prin biotehnologie.

Stiai ca biotehnologia a permis dezvoltarea unor

domenii inovative, precum terapia genică.Aceasta
este metoda terapeutica ce utilizeaza genele si
informatia pe care ele o poarta pentru a trata o boala
Clasa a IX - a A 6
genetica sau pentru a modifica un comportament
CNPR Piatra Neamț
celular
MITURI VS REALITATE- BIOTEHNOLOGII
SIGURANTA

Mit: Carnea, laptele şi ouăle de la păsările şi animalele furajate cu plante ameliorate prin
biotehnologii nu sunt la fel de sigure ca produsele similare provenite de la animale şi păsări hrănite
cu plante furajere produse prin metode convenţionale

Realitate: Probele ştiinţifice vin în sprijinul siguranţei produselor carne, lapte şi ouă provenite de la
animalele hrănite cu plante ameliorate pe baza biotehnologiei. Dr. Jimmy Clark, profesor de
zootehnie la Universitatea din Illinois la Urbana-Champaign, a raportat rezultatele a 23 de studii
asupra animalelor hrănite cu plante ameliorate pe baza biotehnologiilor. Aceste studii independente
au descoperit că culturile furajere ameliorate pe baza biotehnologiilor sunt la fel de sigure ca şi
culturile ameliorate prin metode convenţionale.

Probleme privind utilizarea biotehnologiilor:

O problemă majoră care îi preocupă în ultimii ani pe sociologi , ecologi şi biotehnologi se referă la
impactul între om / societate şi rezultatele biotehnologiilor , pe această linie , câteva probleme sunt
în prim - planul atenţiei , şi anume :
- căutarea unui mod de promovare adecvată a biotehnologiilor în viata societății , pe baza acceptării
sociale , având în vedere factorii care afectează imaginea publicului asupra biotehnologiilor
( considerente economice , sociale , medicale , ecologice etc. ) ; există și o opoziție față de
biotehnologii , conform căreia acestea pot fi o periculoasă " cutie a Pandorel " ; - evaluarea
posibilelor realizări biotehnologice şi a efectelor antrenate de acestea ;
- necesitatea reducerii costurilor sub nivelul celor determinate de produsele sau tehnologiile clasice
înlocuite ;

Clasa a IX - a A 7
CNPR Piatra Neamț