Biotehnologii în industria alimentară, 2020

ROLUL ȘI IMPORTANȚA BIOTEHOLOGIILOR

Biotehnologia este o știință relativ nouă ce se bazează pe desfășurarea unor

procese, preponderent biologice, al căror scop îl reprezintă utilizarea în tehnică a
microorganismelor sau a produselor derivate de la acestea, a culturilor de celule
vegetale și animale pentru producerea de substanțe utile în agricultură și în industria
alimentară, farmaceutică etc. în folosul activității umane.
Deși, ca știință, biotehnologia s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă de
timp efectele acesteia sunt cunoscute încă din antichitate, când omenirea a început să
folosească diferite metode la baza cărora se află procesele de fermentație, procese ce
se desfășurau cu participarea unor organisme vii (în special microorganisme) pentru
obținerea de produse alimentare.
Cu 500 ani Î.Hr. în centrul Asiei se producea lapte de soia mucegăit folosit
ca antibiotic pentru a trata arsurile, iar în anii 100 d.Hr., în China, se producea un
praf aplicat ca insecticid pe crizanteme.
Bazele biotehnologiei moderne au fost puse de Gregor Mendel în 1865, care
a descoperit modul în care la plante unele caractere ereditare trec de la părinți.
Dezvoltarea biotehnologiei este legată de revoluția biologiei moleculare,
care a urmat anilor ’50 și a permis înțelegerea profundă a legăturilor dintre structura
moleculară, cea morfologică și capacitatea de funcționare, creștere și multiplicarea
diferitelor sisteme biologice.
Biotehnologia modernă cuprinde o serie de tehnologii dezvoltate ca urmare a
creșterii nivelului de înțelegere a biologiei la nivel celular și molecular. S-au obținut
astfel microorganisme, plante și animale reprogramate genetic, în al căror genom
sunt incluse gene străine, utile, exprimabile și transmisibile în mod stabil la
descendenți.
Dintre toate biotehnologiile moderne cele aplicate în medicină şi sănătate
publică au înregistrat cea mai rapidă dezvoltare. Producerea şi sinteza de vaccinuri
împotriva numeroaselor boli infecţioase, virale şi parazitare cunoaşte în prezent o
dezvoltare fără precedent.
În prezent biotehnologia are aplicații atât în procese industriale cât și în
procese clasice sau tradiționale. În mod concret de la procesul de obținere
tradițională a murăturilor până la obținerea unor substanțe alimentare și
nealimentare, prin intermediul micoorganismelor, biotehnologia își găsește utilitatea.
Descoperirile recente în domeniul bioenergiei, bioremedierii, genomicii,
bioinformaticii și bio-nanotehnologiei au făcut din biotehnologie un instrument

-3-
Constantin Pascal

economic care își va pune amprenta foarte mult asupra modelelor de dezvoltare
viitoare. Această știință poate reprezenta cheia rezolvării unora dintre problemele
acute la nivel mondial cum ar fi epidemiile, încălzirea globală, criza de proteine,
criza de combustibil, schimbările climatice și sărăcia.
În condițiile schimbărilor climatice, a degradării avansate a solului și lipsei
apei, sporirea producției de alimente va fi aproape imposibil de susținut prin procese
convenționale. Problemele mondiale nu pot fi rezolvate pe o singura cale, însă
biotehnologia și ingineria genetică va contribui semnificativ la remedierea lor. Deși
ameliorarea clasică a făcut mari progrese, tehnologia genică dă specialiștilor
posibilitatea să modifice genomul plantei în sensul dorit, prin încorporarea cu mare
precizie a genelor de interes, folosind suportul comun tuturor organismelor vii al
informației: acidul dezoxiribonucleic, sau ADN-ul.
Biotehnologiile moderne au un domeniu vast de exploatare în industria
modernă. A crescut producţia mondială de enzime exogene, utilizate în aproape
toate ramurile industriale, sinteza de aminoacizi esenţiali cu ajutorul bacteriilor,
obţinerea de alcool folosit ca substituent al petrolului sau producerea de biomasaă
prin valorificarea pe calea fermentaţiei a unor plante cu creştere rapidă.

Prof. univ. dr. Constantin PASCAL

-4-
 Biotehnologii alimentare industriale și tradiționale, 2020

CAPITOLUL 1

CONTRIBUȚIA BIOTEHNOLOGIILOR
LA DEZVOLTAREA INDUSTRIEI

1.1. ROLUL ȘI IMPORTANȚA BIOTEHNOLOGIILOR

Biotehnologia este o știință complexă ce se bazează pe utilizarea integrată a

aspectelor specifice biochimiei, microbiologiei, biologiei celulare și a ingineriei
genetice. Denumirea de biotehnologie provine de la cuvintele grecești:
-„bios” care înseamnă viață;
-„tehnikos” care înseamnă tehnic;
-„logos” care însemnă studiu.
Națiunile Unite definesc
biotehnologia ca fiind „orice aplicație
tehnologică care utilizează sisteme
biologice, organisme vii sau derivate ale
acestora, pentru a crea sau modifica
produse sau procese în scopuri bine
determinate”.
Încă de la începutul existenței sale omul a încercat să își facă viața mai ușoară pornind
de la facilitățile pe care natura i le oferea. Astfel, acesta a înțeles că este necesar să își
modifice comportamentul și că trebuie să desfășoare și activități cu totul noi pentru a
supraviețui. Apoi, pe măsură ce căpăta noi informații, omul intervenea în natură pentru
a obține de noi avantaje.
În agricultură omul a evaluat în mod continu toate oportunitățile și a selectat pentru
cultură doar acele grupe de plante care îi furnizau materii prime indispensabile. Apoi,
în alte etape ale evoluției sale, omul a selecționat unele plante și prin combinarea
semințelor a obținut altele noi, cu calități productive și nutriționale superioare.
Cel mai edificator exemplu îl constituie planta Zea mays (porumb), originară din
America Centrală cu originea într-o iarbă sălbatică denumită „teosinte”. Această
plantă arată atât de diferit de porumb încât a fost inițial clasificată într-un gen separat

-5-
Constantin Pascal

și rolul său în originea porumbului a fost controversat mult timp. În acest caz, multe
surse afirmă și susțin faptul că printr-un proces îndelungat de selecție început cu peste
6300 de ani în urmă în Mexic, au apărut primele modificări genetice în populațiile de
plante, cauza principală fiind reprezentată de intervenția omului în plantare și în
recoltare.
Deși se părea că inițial mai multe gene au fost implicate în transformarea trosnitei în
porumb, dovezi recente sugerează faptul că aceste trăsături, sau diferențe, sunt
controlate de doar câteva gene. Una dintre diferențele apărute între cele două plante se
referă la faptul că boabele de porumb se dezvoltă în perechi și nu individual ca la
teosinte.

Fig. 1.1. Teosintea și porumbul obținut prin hibridare

[sursa: http://borauhermanos.com/teosinte-el-ancestro-del-maiz-y-mala-hierba/]

Porumbul este mai înalt, mai lat și mai gros, iar dacă teosintea se poate înmulți singură
porumbul are nevoie de om ca să-i disloce boabele și să le împrăștie pe pământul arat.
Ulterior, de-a lungul timpului, fermierii au intervenit combinând semințele pe care le
semănau fiind astfel, convinși că vor obține culturi cu o productivitate mai mare. În
prezent, în agricultura modernă, sunt cultivate multe soiuri de porumb extrem de
productive, cu o perioadă de vegetație mai scurtă și mai rezistente la schimbările
climatice.
Toate aceste informații confirmă faptul că transformările obținute în cultura acestei
plante reprezintă rezultatul unei intervenții directe efectuată de către om timp de sute
de ani.
În condițiile actuale, când explozia demografică creează o anumită presiune asupra
omului fermierii utilizează în cultura porumbului mai multe soiuri de hibrizi pe care
oamenii de știință i-au creat pentru a fi mai productivi. Știința a evoluat și, treptat, au
apărut noi procedee biotehnologice aplicate în agricultură, iar prin intervenții
realizate în laboratoarele de cercetare în modificarea genomul plantelor, s-a reușit

-6-
 Biotehnologii alimentare industriale și tradiționale, 2020

crearea unor soiuri noi cu valențe sporite, devenind mai rezistente la atacul
insectelor, la boli sau la condițiile de mediu.
Biotehnologia modernă este diferită de ameliorarea convențională a plantelor și
implică mai multe riscuri întrucât reprezintă o perfecționare extremă a tehnicilor
care au fost utilizate de mii de ani pentru ameliorarea plantelor. Principala diferență
constă în faptul că biotehnologia modernă este mult mai precisă, iar gama de
caractere utilizate pentru îmbunătățirea particularităților plantelor este mult mai
largă decât în cazul ameliorării convenționale.
Multe foruri științifice cu autoritate în domeniu, incluzând aici Academiile Naționale
de Științe Agricole și Institute Naționale de Cercetare, au ajuns la aceiași concluzie
și anume că plantele de cultură rezultate prin utilizarea biotehnologiilor moderne
sunt la fel de sigure precum cele îmbunătățite prin metode clasice de ameliorare. Cel
mai bun exemplu de sporire a siguranței consumului acestora este dat de o plantă de
cultură îmbunătățită prin biotehnologii specifice care poate diminua riscul expunerii
la toxinele care apar în mod natural. Cercetări efectuate au demonstrat că porumbul
BT obținut prin modificare genetică combate efectele produse de dăunătorul
Heliothis zea al cărui atac favorizează producerea unor micotoxine. Prin urmare,
protecția împotriva Heliothis zea diminuează gradul de risc al apariției fumonizinei
care se pare că are legătură cu apariția cancerului de esofag la oameni.
Gradul avansat de cercetare, cunoașterea structurii genomice a plantelor, precum și
controlul extrem de minuțios aplicat în acest domeniu, face ca plantele și alimentele
produse pe baza aplicării biotehnologiilor moderne să fie considerate chiar mai
sigure comparativ cu produsele obținute prin tehnologii clasice. Întrucât
caracteristicile care sunt transferate, ori implementate la noile soiuri prin utilizarea
biotenologiei moderne, sunt mai puțin numeroase și chiar mai previzibile decât
atunci când este utilizată hibridarea, oamenii de știință înțeleg mai bine modificările
sesizabile și sunt într-o mai mare măsură capabili să evalueze gradul de siguranță al
acestora.
De asemenea, toate alimentele integrale fie că își au originea în flora sălbatică fie în
plante cultivate, conțin gene care sunt descompuse în procesul de digestie. De mii de
ani omenirea modifică harta genetică a plantelor și mai recent, în acest scop, se
apelează și la unele biotehnologii moderne. Scopul principal al acestor modificări
este reprezentat de obținerea unor soiuri noi de plante cu o productivitate mărită și
cu caracteristici mai valoroase și mai utile omului.
Toate aceste intervenții au constituit suportul diverselor modificări și au avut drept
rezultat obținerea unor culturi rezistente la mediu, boli și dăunători, cu randamente
mai mari și calități nutritive mai valoroase.
Cu toate acestea, există și numeroase voci care susțin faptul că utilizarea plantelor
ameliorate prin intermediul biotehnologiilor, folosite în hrana animalelor pentru

-7-
Constantin Pascal

obținerea producțiilor de carne, lapte și ouă, nu sunt la fel de sigure ca producțiile

similare provenite de la alte populații de animale care sunt hrănite cu resurse furajere
obținute prin metode tehnice convenționale.
Probele științifice analizate infirmă această ipoteză și conferă multe elemente de
siguranță pentru consumatorul de produse provenite de la animalele hrănite cu plante
ameliorate prin aplicarea biotehnologiilor. În acest sens, Dr. Jimmy Clark profesor
de Zootehnie la Universitatea din Illinois a publicat rezultatele a 23 de studii
efectuate asupra animalelor hrănite cu plante ameliorate pe baza biotehnologiilor.
Toate aceste studii, efectuate în mod independent, au evidențiat faptul că plantele
furajere ameliorate pe baza biotehnologiilor sunt la fel de sigure precum și culturile
ameliorate prin metode și tehnologii convenționale. Studiul în cauză confirmă și
unele ipoteze publicate anterior de Federația Societăților Științifice Zootehnice
(FASS). În baza unor activități de cercetare la care au participat peste 10.000 de
oameni de știință din domeniul zootehnic, aceștia au ajuns la concluzia că valoarea
nutritivă și siguranța cărnii, a laptelui și a ouălor obținute de la animalele hrănite cu
furaje convenționale și/sau cu furaje obținute prin folosirea de biotehnologii sunt
similare.
În domeniul alimentar sunt cunoscute foarte multe date care confirmă faptul că încă
din antichitate erau utilizate în mod empiric, unele metode biotehnologice cum ar fi
fermentațiile cu ajutorul microorganismelor, cunoscute cu câteva milenii înainte de
era noastră.
Multe izvoare istorice evidențiază faptul că babilonienii cunoșteau, încă din mileniul
al VI-lea Î.Hr., modul de preparare a berii precum și bio-conversia alcoolului etilic
în acid acetic (oțet). Mai târziu, în mileniul al III-lea Î.Hr., sumerienii erau deprinși
cu modalitatea de fabricare a berii. Ulterior, descoperirile au demonstrat că
majoritatea popoarelor antice utilizau drojdiile pentru fermentare și la fabricarea
unor produse alimentare (pâine, vin, bere etc) precum și bacteriile pentru obținerea
derivatelor lactate.
O creștere mai elocventă a rolului biotehnologiilor a fost posibilă abia după anul
1680 când olandezul Anton van Leeuwenhoek (1632-1723) a descoperit la
microscopul pe care tot el l-a inventat existența unei lumi microbiene nevăzute și
necunoscute până atunci.
Un rol important în dezvoltarea biotehnologiilor l-a avut și marele om de știință
francez Louis Pasteur care a demonstrat că pe durata unui simplu proces de
fermentație alcoolică are loc o transformare a glucidelor în alcool etilic, cu degajare
de CO2. În urma acestei transformări se degajă și energia necesară celulelor de
drojdii ce le permite o dezvoltare chiar și în absența O2.

-8-
 Biotehnologii alimentare industriale și tradiționale, 2020

Pe durata primului război mondial a fost descoperită și explicată și fermentația

acetono-butanolică, iar produșii derivați au fost folosiți la sinteza cauciucului sintetic
(butadienă) dar și ale altor produse.
Un punct important în evoluția acestei noi științe la avut biologul scoțian Alexander
Fleming care în anul 1929, prin rezultatele cercetărilor sale a deschis era
microbiologiei industriale moderne prin elaborarea bazelor de obținere a penicilinei.
A urmat descoperirea streptomicinei de către colectivul condus de Waksman (1943)
și al chloramphenicolului creat de Smith și Worrel (1953). Până în anul 1959 s-au
elaborat peste 4000 de antibiotice, perfecționându-se tehnicile și instrumentarul
necesar în industria farmaceutică (bio-reactoare automatizate).
În prezent domeniul agroalimentar este unul dintre marii beneficiari ai dezvoltării
biotehnologiei, fiind capabil ca într-un viitor apropiat să asigure majoritatea
materiilor prime necesare hranei omenirii. Procesele tehnologice de obținere a
produselor alimentare, cu unele excepții (industria zahărului, industria uleiurilor,
industria morăritului), sunt biotehnologii deoarece se bazează pe folosirea
microorganismelor sau metaboliților acestora.
Științele care utilizează biotehnologii s-au diversificat. În prezent se discută de o
multitudine de “clase” de biotehnologii, definite în principal după sectoarele
economice în care acestea sunt utilizate, respectiv:
- agricultură;
- mediu;
- medicină;
- industrie alimentară;
- industrie farmaceutică;
- industrie chimică și petrochimică.

-9-
Constantin Pascal

1.2. EFECTUL APLICĂRII BIOTEHNOLOGIILOR

Cercetările științifice și progresele notabile înregistrate în ultima vreme în domeniul

biotehnologiilor au stat la baza explicării multora dintre rezultatele științifice de
excepție, dintre care cele mai importante se referă la descoperirea, în 1953, a ADN-
ului.
În anul 1973 s-a reușit stabilirea tehnicilor de manipulare genetică pe baza cărora s-
au pus bazele unei biotehnologii moderne cu efecte economice și sociale
considerabile. În acest sens, s-au dezvoltat o serie întreagă de biotehnologii moderne
bazate pe aplicarea diferitelor tehnici de manipulare a informației genetice, mergând
până la nivel molecular și, astfel, a apărut un domeniu nou, cu activități distincte și
anume ingineria genetică, pe baza căreia se pot realiza, în laborator, noi genotipuri
total diferite de cele existente în mod natural.
Spre exemplu, după introducerea în Europa în cultură a cartofului, lucru realizat abia
în anul 1771 la Academia din Besançon (Franța), prin implicarea directă a
farmacistului Antoine Augustin Parmentier au apărut preocupări noi pentru a găsi
soluții reale de îmbunătățire a calității acestuia.
Cercetările biotehnologice din acest domeniu au vizat creșterea conținutului proteic
reușindu-se ca la final să se obțină cartofi transgenici cu un conținut mai bogat în
aminoacizi, lucru total diferit de soiurile tradiționale. În prezent cartoful se folosește
în industria amidonului, alcoolului sau în industria chimică, în hrana animalelor, ca
atare sau borhotul rămase de la fabricarea amidonului sau a alcoolului și reziduurile
rămase din industria alimentară.
La orz au fost realizate specii bogate în vitamina A sau cu un conținut mai bogat de
fier.
De asemenea, tot prin inginerie genetică la roșii s-a reușit obținerea unor soiuri care
au un nivel triplu de licopen antioxidant. Acesta este un antioxidant puternic ce
anihilează oxigenul atomic și radicalii peroxid. Protejează stratul lipidic al celulelor,
contribuie la reducerea colesterolului total din sânge și previne apariția unor forme
de cancer.
Mai mult decât atât, prin aplicarea tehnicilor de clonare s-a reușit obținerea unor
organisme identice din punct de vedere genetic, iar prin tehnologia ADN-ului
recombinat s-a reușit transferul de gene de la o specie la alta, rezultând organismele
transgenice. Utilizarea tehnicilor de fuzionare celulară a permis obținerea de hibrizi
somatici între specii diferite și chiar între plante și animale.

- 10 -
 Biotehnologii alimentare industriale și tradiționale, 2020

La speciile de animale, din aceste celule hibride nu este posibilă obținerea unor
organisme noi, ele existând numai ca linii celulare menținute pe medii artificiale de
cultură. La plante s-a reușit ca din astfel de celule hibride să se genereze noi plante
cu caractere neîntâlnite în natură.
Alte rezultate remarcabile au fost obținute în ultima vreme tot prin utilizarea
ingineriei genetice și se referă la numeroase descoperiri medicale care au contribuit
la tratarea a mii de oameni (interferon, insulina, hormoni de creștere, vaccinuri,
enzime etc).
Rezultate apreciabile s-au obținut și în domeniul industrial unde pe baza
utilizării biotehnologiilor se asigură un management eficient al deșeurilor industriale
care prin acțiunea unor microorganisme sunt transformate din biomasă
necomestibilă în hrană și energie.
Această ramură a ingineriei genetice și a biotehnologiilor moderne se
realizează prin utilizarea mașinilor, utilajelor și a instalațiilor care prezintă calități și
mecanisme ce corespund acestui scop.
Mulți specialiști din domeniu anticipează deja că în viitor obținerea
producțiilor alimentare de la plantele de cultură și de la animale va fi mult diferită de
ceea ce se întâmplă în prezent. Toate aceste predicții nu sunt însă foarte bine
argumentate științific și am convingerea că omul va ști să intervină cu maximă
pudență în acest domeniu și doar în sensul obținerii de noi avantaje care să-i confere
un trai mai bun și o îmbunătățire evidentă a calității vieții.
Așa s-a întâmplat de pildă în industria alimentară care este, probabil, și cel
mai vechi utilizator al biotehnologiilor. Fermentația, deși este un proces
biotehnologic cunoscut de milenii, este utilizată și în prezent în obținerea unor
produse alimentare de o calitate deosebită.
Izvoare istorice atestă faptul că încă din antichitate fermentația bazată pe
prezența drojdiilor era baza obținerii pâinii, vinului și a berii. În urmă cu cca. 5000
de ani sumerienii fabricau 20 de tipuri de bere utilizând același proces tehnologic
valabil și în prezent.
Din acest punct de vedere biotehnologiile moderne stau la baza obținerii
multor produse alimentare și au contribuit în mod direct la creșterea volumului
producțiilor din acest sector. Acest fapt a generat și o creștere a enzimelor exogene,
utilizate în aproape toate ramurile industriale, a sintezei de aminoacizi esențiali cu
ajutorul bacteriilor, a obținerii de alcool utilizat ca substituent în producerea de
biomasă sau a produselor petroliere și a valorificării prin fermentație a plantelor cu o
creștere rapidă.
Aplicarea biotehnologiilor moderne a avut efect major și în multe alte
sectoare iar beneficiile acestora a impus evoluții rapide ale producțiilor agricole și
industriale, contribuind la creștere economică și la îmbunătățirea condițiilor de viață.

- 11 -
Constantin Pascal

Pentru a argumenta acest aspect, descriem pe scurt efectele și beneficiile datorate

aplicării acestei tehnici în diferite sectoare de activitate.
1. Efectul aplicării biotehnologiilor în creșterea și diversificarea producției
vegetale - este atribuit obținerii primelor generații de organisme modificate genetic
(OMG sau GMO).
Rezultatele înregistrate au fost deosebite și foarte mulți fermieri au acceptat
cu entuziasm aplicarea biotehnologiilor în cultura plantelor, deoarece s-au constatat
creșteri productive considerabile la plantele de cultură.
Astfel, numai în cultura porumbului s-au obținut soiuri modificate și
rezistente la acțiunea dăunătorilor și a microorganismelor de tipul fungilor,
mucegaiurilor etc. La alte soiuri de porumb s-a realizat și o reducere a nivelului
micotoxinelor produse de unele mucegaiuri având la bază tot creșterea rezistenței la
acțiunea acestora.
2. Beneficiile nutritive și igienice - au ca rezultat evident existența pe piață a
unei game variate de produse obținute prin aplicarea tehnicilor de biotehnologie,
cum ar fi diversitatea uleiurilor sau a grăsimilor alimentare.
Tot prin aplicarea unor biotehnologii s-au găsit soluții și pentru stabilizarea la
tratament termic a uleiurilor vegetale hidrogenate, sau atunci când se urmărea
producerea de margarină.
3. Beneficii în medicină și sănătate publică - în acest domeniu s-au înregistrat cele
mai mari progrese datorită marilor descoperiri care au avut loc în biologia
moleculară.
Multe dintre descoperirile din acest domeniu au generat producerea, diversificarea și
sinteza unor medicamente, antigene, hormoni, enzime, vaccinuri și reactivi care au
facilitat o simplificare a diagnosticării a numeroase boli infecțioase, virale și
parazitare.
Cea mai mare parte a medicamentelor produse și comercializate pe plan mondial
sunt obținute, într-o formă sau alta, prin aplicarea biotehnologiei.
3. Biotehnologii orientate spre producerea de energie - sunt aplicate pe scară largă
pentru realizarea de noi surse auxiliare de energie, precum alcooli, metan, hidrogen,
utilizând ca materii prime deșeuri organice rezultate în agricultură, zootehnie și
industria alimentară.
4. Biotehnologii aplicate în controlul poluării - este o ramură a biotehnologiei
orientată preponderent în vederea limitării poluării mediului înconjurător.
Pe viitor, aplicarea biotehnologiilor se va intensifica, încercând să se găsească soluții
și la alte probleme, cum ar fi:
- identificarea proteinelor alergenice din lapte, soia, alune și eliminarea lor din
producțiile vegetale viitoare;

- 12 -
 Biotehnologii alimentare industriale și tradiționale, 2020

- reducerea conținutului de substanțe toxice prezente în produsele alimentare

naturale;
- creșterea calității produselor și îndeosebi a aminoacizilor esențiali.
De asemenea, prin aplicarea biotehnologiilor se va urmări și modificarea unor
caracteristici ale materiilor prime alimentare în vederea creșterii calității și a
probabilității la procesare industrială.
Până în prezent, prin cercetările efectuate s-au obținut deja modificarea unor
caracteristici ale unor plante de cultură și legume, respectiv:
- s-au creat soiuri mai crocante de ardei, morcovi și salată;
- s-au obținut soiuri de pepeni și struguri cu un număr mai redus al sâmburilor;
- s-au creat soiuri sezoniere productive la tomate, căpșuni, ridichi, varză;
- s-au îmbunătățit însușirile fizice (aroma) la legume (roșii, ardei) și fructe (pere,
gutui, banane);
- s-au realizat noi tipuri de ceai, mai aromate și de cafea fără cofeină.
În Japonia, o echipă de cercetători a reușit să identifice compușii chimici care
provoacă lăcrimarea la curățarea cepei și probabil în viitorul apropiat se vor obține
soiuri cu un conținut redus al enzimei alliinase și al aminoacizilor cu sulf (Iso-alliin
și Propanthial-S-Oxid) care provoacă lăcrimarea.
Alte cercetări au fost efectuate și în vederea schimbării raportului apă/amidon din
diferite plante leguminoase. În acest fel, s-a reușit la cartof realizarea unui soi cu un
conținut mai ridicat de amidon, considerat a fi mai productiv și mai sănătos pentru
om deoarece în procesul de prăjire absoarbe foarte puțin ulei.
În aceeași direcție, alte cercetări vizează realizarea unor specii de tomate cu
proprietăți mai bune pentru prelucrarea industrială în vederea obținerii pastei de
tomate.
Aplicarea biotehnologiilor aduce beneficii și industriei de prelucrare a laptelui. În
Australia și Noua Zeelandă se derulează cercetări prin care biotehnologia poate
influența creșterea conținutului de cazeină din lapte cu 13%, ceea ce atrage o
creștere a randamentelor de transformare și obținerea unor cantități mărite de
brânzeturi.
În Franța, selecția și promovarea țapilor ca reproducători se face și după
identificarea prezenței în genom a genei Alpha S1 care este una dintre cele patru
proteine de cazeină ce se găsesc în laptele de capră, fiind și cea mai importantă
pentru prepararea brânzei.
Gena Cazeina Alpha S1 (CSN1S1) care produce proteina din lapte prezintă
polimorfisme care afectează cantitatea de proteine și grăsimi din lapte cu niveluri
mai ridicate, asociate cu o creștere a randamentului și o mai bună exprimare a
calităților gustative și senzorialele ale brânzeturilor obținute.

- 13 -
Constantin Pascal

Cu toate acestea, până prin anii 1970 termenul de biotehnologie era foarte
puțin folosit și se referea adesea la microbiologia industrială care utiliza
potențialului productiv al culturilor de microorganisme folosite la obținerea
produselor farmaceutice destinate tratării unor afecțiuni.
Abia către sfârșitul anilor 1990 se discută din ce în ce mai mult despre acest
domeniu, consecința fiind reprezentată de intensificarea cercetării științifice în
biologie. Pe acest fond apar progrese însemnate în multe sectoare industriale, apare
și o știință nouă, respectiv ingineria genetică.
În acest moment cercetarea științifică desfășurată a contribuit la promovarea unor
tehnologii noi, mai performate și cu o largă aplicabilitate în sectoarele specifice
industriei.
După caracteristicile în baza cărora se desfășoară procesele de bază biotehnologiile
actuale pot fi clasificate astfel:
- biotehnologii industriale moderne care se bazează și pe ingineria genetică;
- biotehnologii clasice (tradiționale) ce pot fi considerate înlocuitori moderni a
microbiologiei industriale.

- 14 -