FLUTURI DE NOAPTE

Realizat de Balan Veronica

Cuprins

Introducere
Aspect
Date generale
Rspndire
Duntor
Reprezentani
Antheraea polyphemus
Saturnia pyri

Introducere

Mai numeroi dect fluturii diurni, fiind

adaptai la viaa de noapte.
Ziua se odihnesc; mai activi noaptea, ei se
dedic n principal reproducerii. Femela eman
un miros specific, carateristic speciei ei, prin
producerea unei substane chimice, fermonul.
Omizile acestui fluture au adesea trsturi
specifice. Cele din familia geometridelor
(fluturii sltrei) se deplaseaza de pe o planta
pe alta asemenea lipitorilor.
Omizile pinului ii fac apariia primvara,
n grup, deplasndu-se unele n spatele
celorlalte, ca ntr-o procesiune. Altele triesc
pe frunze, rsucite n jurul propriului trup.

Aspect

Insectele adulte sunt fluturi de noapte

tipici, n general de culoare gri;
aripile n starea de repaus sunt aezate n
form de acoperi una lng alta i au o
anvergur de 4-5 cm;
omizile ce ajung pn la 5 cm au n
funcie de specie un model verde sau gri
maroniu, i pot fi sau nu acoperite de
peri.

Date generale

Fluturii de noapte ncep s zboare n a doua parte a primverii.

Dup actul reproducerii, femelele depun din iunie pn n iulie
20-80 de ou albe, ce prezint cte un punct nchis la culoare
i care au o lungime de circa 0, 5 mm, iar acestea sunt dispuse
geometric.
Perioada de evoluie embrionar se ncheie dup cteva zile,
iar larvele eclozeaz. Ele sunt active n special noaptea i
ncep s se hrneasc cu plantele gazd. In faza de hrnire ele
cresc relativ rapid.
Unele specii de fluturi de noapte pot da natere n a doua
jumtate a verii la o a doua generaie de omizi.
Omizile nocturne, se ascund pe timpul zilei n pmnt. Tot aici,
n nite guri subterane, are loc transformarea n pup. Pupa
are aproximativ 2 cm lungime i sub aceast form omizile
ierneaz.

Rspndire

Fluturii de noapte sunt rspndii n

aproape toat lumea.
Omizile se hrnesc cu plante
leguminoase, cum ar fi de exemplu
salata, morcovii, specii de varz, ceapa i
cpunile.

Duntor

Din cauza modului de hrnire al omizilor,

apar guri de forme neregulate pe frunze,
lstari, tulpini, rdcini i bulbi.
n zona rosturilor se pot vedea urme de
excremente. Rmiele lsate n urma
rosturilor pot fi vzute pe suprafaa
solului.

Reprezentani

n familia fluturilor de noapte intr mai

multe specii de fluturi (lepidoptera), ale
cror omizi se hrnesc cu plante tinere.
Specii importante ce apar n grdini, sunt
buha verzei. (Mamestra brassicae),
fluturele de noapte Lacanobia oleracea,
buha semnturilor (Agrotis segetum),
fluturele/ buha gama (Autographa
gamma) i fluturele Noctua pronuba.

Antheraea polyphemus

Esterspndit pretutindeni n Statele

Unite.
Din cauza petelor mari asemntoare
unor ochi, de pe aripile sale posterioare, i
s-a dat numele de Polyphemos, personaj
mitologic grec cu un singur ochi.
Anvergura sa oscileaz ntre 9 i 15
centimetri, fiind totui mic n comparaie
cu a altor fluturi de noapte.

Saturnia pyri

Este cea mai mare specie de fluture de noapte din

Europa, deschiderea aripilor sale putand ajunge pana
la 18-20 cm.
Traieste n spaii deschise, n care prezena arbutilor
i a copacilor este difuza; pot fi observati mai cu
seama n livezi.
Prezenta acestor fluturi este redusa in zonele
calduroase ale Europei, in rest pot fi intalniti in nordul
Frantei (mai rar), sudul Luxembourgului, vestul
Elvetiei, in Peninsula Iberica si in regiunile de coasta
ale Marocului si ale Algeriei.
De asemenea, traiesc in sudul Germaniei (mai rar),
Austria, Ungaria, in Balcani pana in Ucraina. De aici
populatia s-a extins de-a lungul muntilor Caucaz, din
Armenia pana in Turcia, Siria, Liban, Israel, Iran etc.

Fluturele ochi de pun mare

Are corpul paros si aripile puternice, colorate in brun-galbui; in

jumatatea extrema nuanta este gri-bruna intunecata, cu o linie
transversala dubla, zimtata si alta transversala; intre aceste doua
linii, pe fiecare aripa se afla cate un ochi - o pata oculara,
intunecata, de culori diferite, mare, asemanatoare ochiului de pe
aripile unui paun.
Omida este paroasa, de dimensiuni mari. Culoarea sa este
verde, iar pe inele se afla niste ridicaturi de culoare albastra,
asemanatoare unor margeluse (tuberculi).
Particularitatea acestei specii de fluture consta n aceea ca,
desi exemplarele sunt extrem de imprastiate, masculii reusesc sa
descopere femelele la distante de kilometri, cu ajutorul simtului
olfactiv, extrem de dezvoltat.
Exemplarele din specia Saturnia pyri poseda antene, care
functioneaza mai precis decat radarul construit de om.

Saturnia pyri