MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Oameni de știință care au contribuit

semnifi cativ la dezvoltarea
ingineriei genetice .
A efectuat: Studenta facultații Medicină veterinară și
Știința animalelor, învățămînt cu frecvență,
Specialitatea siguranța produselor
agroalimentare, anul I,grupa V,
Țugulea Vasilița

A verificat: Doctor universitar

Galina Comarova
 Ce este Ingineria genetică?
Ingineria genetică reprezintă un ansambu
de metode de lucru care se manipuleaza
materialul genetic la nivel molecular și
celular.Astfel se obțin microorganisme,
plante și animale reprogramate genetic,în al
căror genom sunt incluse gene străine, utile,
exprimabile și transmisibile stabil la
descendenți.
1. Bazele tehnico-materiale ale ingineriei
genetice.
Tehnica recombinării genetice în vitro include trei
etape principale:

1. sau sinteza chimică a ADN-ului din diferite specii;

2. extragerea construirea unei molecule hibride
(recombinate) de ADN;
3. reintroducerea moleculei recombinate de ADN într-o
celulă vie pentru reproducerea şi expresia ei.
Etapele principale ale ingineriei genetice.
Realizările ingineriei genetice.
Anul 1981. Pentru prima dată a fost marcată o genă
sintetizată automatic.
Geneticienii belgieni Mark van Montagu şi Jeff Shell
au descoperit mecanismul de transfer a genelor din
bacteriile de sol din genul Argobacterium în plante în
perioada anilor 1984. Aceasta a permis crearea metodei
genetice de transformare a celor mai multe specii de
plante bisexuale.
 Anul 1985. Începutul producerii de
microorganisme de inginerie genetică, create pentru
lupta contra îngeţurilor, proiectul Ice- Minus. A fost
aprobat pentru utilizarea în SUA nu fără o polemică
Compania Calagene, Inc.În 1987 a patentat roşii
modificate genetic, care inhibă expresia
poligalacturiazei expresive ARN, care permit
grăbirea coacerii fructelor.
Biologul molecular Fromm, Michael E. din
Centrul expresiei genelor de creştere,în 1990 a
comunicat despre transformarea stabilă a
porumbului cu ajutorul bombardării cu
microparticule – metoda transfecţiei balistice.
Aceasta a permis extinderea spectrului metodelor
pentru transformarea genetică eficientă nu numai
a plantelor dicotiledonate, dar şi plantelor
monocotiledonate
 În anul 1999 a fost creată prima planta cu canitatea
nutritivă schimbată – orezul de aur, conţinând beta-
carotin, premergătorul vitaminei A, formă efectivă de
profilaxie a unor forme de miopie.
 În anul 2000 a fost descifrată primul genom al
plantei Arabidopsis thaliana, o plantă model în
biologia moleculară. Datele obţinute au permis
înţelegerea care gene răspund de calităţile specifice a
multor culturi agricole, deoarece toate plantele au
mult e calităţi comune.
 În anul 2001 ,Compania „Singenta” a anunţat
despre finalizarea cu succes a proiectului de
cartografiere a genomuli de orez.
Personalitați ce au contribuit semnificativ
la dezvoltarea ingineriei genetice.
Osvald Theodory Avery în 1944 a demonstrat că,
purtătorul informaţiei genetice este materialul ereditar
– ADN-ul, care provoacă transformarea bacteriilor. La
început această teorie n-a fost recunoscută pe larg,
deoarece atunci savanţii presupuneau că ADN-ul este
o moleculă prea simplă ca să poarte toată informaţia
genetică necesară organismului.
Jh. Ledeberg în 1952 a demonstrat transferul de ADN
de la o bacterie la alta prin intermedierea virusului
numit transducţie. A fos introdus termenul „plasmidă”.
Biochimistul american James Dewey
Watson, 1928, şi geneticianul Francis
Krick, 1916-2004, activând în Molecular
Biology Laboratory in Cambridge, England,
au descris structura ADN-ului ca o spirală
dublă în anul 1953, pentru care în 1962 au
fost distinşi cu premiul Nobell.
Descoperirea structurii ADN a contribuit la
activizarea cercetărilor în biologia
moleculară şi genetică, cea ce a pus bazele
revoluţiei biotehnologice
 Specii hibride noi de grâu, crescute de agronomul şi
microbiologul N. Borlaug Norman Ernest (р. 1914) au
permis a mări productivitatea cu 70%, au pus baza
primului mare succes în domeniul biotehnologiei
agrare clasice în 1963 – „revoluţia verde”Pentru lucrul în
crearea speciilor cu tulpină scurtă, în anul 1970
N. Borlaug a primit Premiul Nobel şi a devenit primul în
istorie selecţioner de plante, decorat cu Premiul Nobel.
Savanţii americani Stanley Cohen (n. 1922), de la
Universitatea din Stanford, şi Herbet Boier (n. 1936),
de la Universitatea din California, San Francisco, în 1971
independent au dezvoltat strategia de transfer a unităţii
funcţionale ereditare (gena) de la un organism la altul.
Savantul englez Edward Cocking a elaborat în
1960 metoda fermentativă de obţinere a
protoplaştilor izolaţi. Aceasta a servit ca bază de
obţinere a hibrizilior somatici, introducerii în
protoplaşti a virusurilor ARN, organelelor celulare,
celulelor procariote.
Chimistul american Nirenberg ,Mathaei și
Heinrich au descifrat codul genetic, care s-a
dovedit a fi universal atât pentru bacterii, cât şi
pentru organismele superioare până la om.
(Premiul Nobel, a. 1968). S-a demonstrat că fiecare
din 20 de aminoacizi în molecula мРНК (codon)
codifică trei nucleotide adiacente. În felul acesta
informaţia genetică şi sensul ei, adică
interconexiunea dintre codul genetic şi structura
proteinelor, au devenit accesibile pentru studiere.
Beneficiile ingineriei genetice
Folosindu-se de ingineria genetică omenirea ar putea
înlătura multe din problemele sale actuale. Plante cu o
rezistenţă şi o productivitate mai mare ar putea eradica
foamea şi ar putea salva multe din zonele naturale, atât
de afectate de extinderea terenurilor agricole.
Controversele privind ingineria
genetică
Deşi ingineria genetică poate aduce
beneficii atât de importante omenirii,
aceasta este respinsă de mulţi oameni, care
consideră că organismele modificate genetic
sunt dăunătoare pentru organismul uman şi
pentru mediul înconjurător. Probabil că
această teamă manifestată faţă de ingineria
genetică este teama generală resimţită faţă
de noile tehnologii.
Alimentele
modificate genetic
sunt adevărate
bombe alimentare
cu efecte adverse
asupra oamenilor
încă neştiute.
Mulțumesc pentru atenție!