MANIPULAREA MATERIALULUI GENETIC.

CLONAREA. BIOTEHNOLOGII.AMELIORARE
CLASA A XII-A F
ELEVI: SANDOR DENISA, VULPE CATALINA, SUCIU ANDREEA, NOJE
CRISTIAN
 MANIPULAREA MATERIALULUI GENETIC
 Ce inseamna material genetic?
Materialul genetic al unei ceulule sau organism se refera la materialele gasite in nucleu,mitocondrii si
citoplasma,care joaca un rol fundamental in structura si natura substantei celulare.
 Exemple de materiale genetice
Materialul genetic al unei celule poate fi o gena,o parte a unei gene,un grup de gene,o molecula de
ADN,un fragment de ADN,un grup de molecule de ADN sau totalitatea genelor unui organism.
 ADN-ul
ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic.Acesta este format din molecule organice dintre cele
mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea
oricărui organism, de la Euglena viridis, mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și
animale, și până la Homo sapiens sapiens, omul contemporan.Structura ADN-ului este unică nu numai
pentru o specie anume ci și pentru orice individ al oricărei specii animale sau vegetale.
 MANIPULAREA MATERIALULUI GENETIC
 Genele
Gena este o unitate moleculară a eredității în organismele vii. Comunitatea științifică a denumit astfel
porțiunile din ADN sau ARN care codifică un polipeptid. Organismele vii depind de gene deoarece ele
codează toate proteinele și lanțurile ARN funcționale. Genele conțin informația pentru construirea și
menținerea funcțiilor celulare unui organism și transferă mai departe trăsăturile descendenților. Toate
organismele posedă gene pentru diferite trăsături biologice, unele fiind evidente de la îneput, cum ar fi
culoare ochilor, numărul membrelor, etc.
ADN-ul
 MANIPULAREA MATERIALULUI GENETIC
 Ingineria genetica
Ingineria genetică reprezintă un ansamblu de metode de lucru prin care se manipulează materialul
genetic la nivel molecular și celular. Astfel se obțin microorganisme, plante și animale reprogramate
genetic, în al căror genom sunt incluse gene străine, utile, exprimabile și transmisibile stabil la
descendenți.
 Tehnici utilizate în ingineria genetică
Ingineria genetică utilizează metode de cultură in vitro a celulelor și țesuturilor animale și vegetale și
tehnologia ADN-ului recombinat. Pe aceste metode se bazează hibridarea somatică la plante și animale,
haploidia prin androgeneză și ginogeneză experimentală, precum și clonarea.
 MANIPULAREA MATERIALULUI GENETIC
 Astăzi, utilizând ingineria genetică, medicina contemporană nu poate citi viitorul, însă reuşeşte să
trateze anumite categorii de tumori, diverse boli infecţioase, dar și o serie de boli genetice ; suntem
însă abia la început de drum, în viitor folosirea acestor metode complexe ar putea evolua foarte
mult, putând conduce la descoperirea de noi tratamente prin manipularea directă a genelor umane .
 Acest inovator tratament poarta numele de „terapie genică” pentru că acţionează la nivelul genelor
(pentru a înlocui, a introduce, a activa/dezactiva o genă etc.- P. Merlo) şi poate fi aplicat atât
celulelor adulte („terapie genică somatică”), cât şi celulelor germinale – ovul şi spermatozoizi –
(„terapie genică germinală”).
 MANIPULAREA MATERIALULUI GENETIC

 Modificările genetice survenite în cadrul terapiei genice somatice nu modifică informaţia genetică ce
urmează a fi transmisă generaţiilor viitoare (M.J. Reiss, R. Straughan), sau cel puţin nu ar trebui să o
modifice, pentru că nu există certitudinea ştiinţifică a acestui fapt, ci doar presupunerea teoretică a
faptului că intervenţia asupra celulelor somatice nu afectează celulele germinale (A.S. Moraczewski,
J.B. Shea). Această precizare este importantă pentru evaluarea etică a celor două categorii de terapie
genică întrucât posibilitatea de a modifica informaţia genetică a generaţiilor viitoare, implicit a unei
alte fiinţe umane, fără consimţământul exprimat in mod liber şi responsabil, poate pune serioase
probleme etice, dar şi legale.
CLONAREA
 CE ESTE CLONAREA?

 Clonarea este procesul de creare a uneicopii identice.

 În biologie, clonarea se referă la procesulfolosit pentru crearea de copii
alefragmentelor de ADN (clonaremoleculară), celulelor (clonare celulară)sau ale
organismelor.
 Clonarea moleculară se referă laprocedura de izolare a unei anumitesecvențe ADN
și obținerea mai multorcopii ale acesteia în vitro.
 CLONAREA MOLECULARA
  Este folosită într-o largă varietate de experimente în biologie precum și o serie de aplicații practice
cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. 
 Localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea
sau amplificarea secventei genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-
un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea replicării, un element al secventei
capabil să direcționeze propagarea ei însăși și a tuturor celor conectate de ea.
 OAIA DOLLY
  Pentru prima dată în istoria biologiei, la 22 februarie 1997, un grup de cercetători de la Institutul
de biotehnologie animală Roslin (Edinburgh) au anunţat că au reuşit clonarea unui mamifer adult.
Cercetătorii au creat o oaie, Dolly, fără părinţi, folosind o celulă diferenţiată prelevată din glanda
mamară a organismului original .
 Tehnica prin care cercetătorii din Edinburgh au creat-o pe Dolly se poate rezuma în următoarele
etape: - Se extrage o celulă din glanda mamară de la oaia A, care va fi clonată. - Se prelevă un ovul
nefecundat de la o oaie B şi i se elimină nucleul, apoi se fuzionează celula glandei mamare A cu
ovulul enucleat B. - Se implantează celula astfel obţinută în uterul oii C, care va naşte un mieluţ D
identic cu oaia A.
 OAIA DOLLY
 Scopul acestor cercetări nu a fost de a obţine copii ale unor animale deja existente, ci ca aceste
animale să poată fi folosite drept modele experimentale în vederea tratării unor boli umane (ex:
mucoviscidoza, boala Alzheimer, paralizia), pentru obţinerea unor celule stem sau a unor
substanţe terapeutice; o altă aplicaţie terapeutică ar putea fi modificarea genetică a unor animale
(de ex. porcul) pentru ca organele lor să fie tolerate de sistemul imun şi transplantate la om.
 CLONAREA UMANA
 Clonarea la om reprezintă o modalitate de reducere a suferinţei umane şi de tratament a unor boli
fatale.
 Există însă voci care se opun clonării umane din motive de ordin etic. Treptat însă, lucrurile
trebuie să înceapă să se nuanţeze, deosebindu-se clonarea reproductivă (producerea unui embrion
uman cu scopul de a se iniţia o sarcină şi a se naşte un copil) de clonarea terapeutică, prin care se
urmăreşte obţinerea unor celule stem (suşă) pluripotente care au potenţialul de a produce celule
sau ţesuturi normale, utile pentru înlocuirea celor distruse prin boli degenerative .
 Este deja o ştire veche faptul că în 2008 compania de fertilizare in vitro "Sydney IVF" a primit din
partea guvernului australian prima licenţă care permite clonarea embrionilor umani. 
 ARGUMENTE IN FAVOAREA CLONARII

UMANE
Permite parintilor care au pierdut un copil prin deces, recuperarea.
 Clonarea reproducativa poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi ajutate prin alte
tratamente de fertilizare.
 Permite intelegerea procesului de atasare amorulei la peretele uterin, generand, astfel, idei pentru
noi contraceptive cu mai putine efecte adverse.
ARGUMENTE IMPOTRIVA CLONARII
UMANE
 Clonarea reproductiva va transforma copiii clonati si oameni in general in obiecte
care pot fi construite pentru a prezenta anumite caracteristici-copii la comanda. 
 Copiii clonati vor fi crescuti inevitabil "in umbra" donatorilor lor, ducand la
constrangerea dezvoltarii lor psihologice si sociale. 
 Unele persoane si-au manifestat ingrijorarea fata de efectele clonarii fata de
relatiile interumane. 
BIOTEHNOLOGII
 Biotehnologia este o știință nouă bazată pe biologie al cărei scop este utilizarea în tehnică a 
microorganismelor sau a produselor derivate de la acestea, a culturilor de celule vegetale și
animale pentru producerea de substanțe utile în agricultură și în industria alimentară,
farmaceutică etc. în folosul activității umane. 
 Denumirea de biotehnologie provine de la cuvintele grecești bios - viață, tehnikos - tehnici și
logos – studiu. Termenul de biotehnologie a fost utilizat pentru prima dată în 1910 de către 
Thomas H. Morgan, având semnificația proceselor care realizau produse din materiale brute cu
ajutorul organismelor vii.
 Convenția ONU pentru diversitatea biologică definește biotehnologia drept: "Orice aplicație
tehnologică care utilizează sisteme biologice, organisme vii, sau derivate ale acestora, pentru a
crea sau modifica produse sau procese în scopuri bine determinate"
 Federația Europeană de Biologie stabilește biotehnologia ca fiind utilizarea integrată a biochimiei, 
microbiologiei și ingineriei în scopul obținerii unei aplicații tehnologice industriale, cu ajutorul
microorganismelor, culturilor de celule și a părților componente a acestora.
 Conform Oficiului pentru evaluarea tehnologiilor (OTA) din SUA , biotehnologia este o știință care
reprezintă aplicarea sistemelor și organismelor biologice în obținerea unor produse și servicii.
 Institutul de Știință și Tehnologii Alimentare definește biotehnologia ca o știință care folosește
tehnicile biologice în creșterea plantelor, a animalelor sau culturilor microbiene în scopul ameliorării
cantitative, calitative sau senzoriale a alimentelor derivate, a ușurării procesării lor sau a creșterii
eficienței economice.
 Conform Societății Americane de Biotehnologie, biotehnologia se ocupă cu studiul oricărei tehnici
care folosește organisme vii, sau părți ale acestora, pentru a obține sau modifica produse,
îmbunătățirea caracteristicilor unor plante și animale, sau a dezvolta microorganisme cu întrebuințări
specifice.
 După unii autori, biotehnologia include numai metodele moderne ale ingineriei genetice, metodă care
se studiază intensiv de la începutul anilor ’70.
 Bazele biotehnologiei moderne au fost puse de Gregor Mendel în 1865, care a descoperit modul în
care la plante, caracterele ereditare trec de la părinți.
 Dezvoltarea biotehnologiei este legată de revoluția biologiei moleculare, care a urmat anilor ’50 și a
permis înțelegerea profundă a legăturilor dintre structura moleculară, cea morfologică și capacitatea
de funcționare, creștere și multiplicare a diferitelor sisteme biologice.
AMELIORAREA
 Directiile principale ale ameliorarii sunt urmatoarele:

1) roada inalta la hectar a soiurilor de plante,prolificitatea si productivitatea raselor de animale ;

2) calitatea productiei ;
3) proprietatile fiziologice ;
4) calea intensiva de dezvoltare .
 Ameliorarea cuprinde doua etape: domesticirea si selectia.

Primele incercari de domesticire au fost facute acum 20-30 mii de ani. Initial domesticirea decurgea
inconstient. Plantele si animalele salbatice se alegeau dupa capacitatea lor de a se in-multi in conditii
artificiale,sub controlul omului.
 Metode traditionale de ameliorare
nbreedingul prezinta incrucisarea formelor ce au un stramos comun,fiind numita si consangvinizare.
Acest tip de incrucisare,utilizat pentru obtinerea de linii homozigote,este mai usor realizabil la plantele
cu autopolenizare si animalele hermafrodite.
Autbreedingul consta in incrucisarea organismelor ce apartin diferitelor rase,specii,soiuri,genuri.
Autbreedingul permite reunirea diferitelor proprietati ereditare intr-un hibrid. Acest tip de incrucisare
trebuie urmat de selectia formelor necesare, deoarece in baza variabilitatii combinative apar hibrizi si
cu imbinari nedorite ale caracterelor.

Mutageneza experimentala si utilizarea ei in ameliorare. Posibilitatea obtinerii de mutatii

Experimentale a fost demonstrata pentru prima data la ciuperci de catre G.Nadson si G.Filipov.

Actionind cu raze de radiu asupra unor ciuperci inferioare,ei au observat cresterea frecventei
si spectrului variabilitatii ereditare.Descoperirea efectului mutagen al radiatiei si substantelor chimice a
deschis perspective largi pentru ameliorare.
 Metode moderne de ameliorare
 Ingineria celulara. Cultura in vitro de celule si tesuturi in baza totipotentei celulelor a facut posibila regenerarea
plantelor intregi,lucru imposibil pentru animale. Acesta a permis utilizarea in ameliorare a metodelor ingineriei
celulare asa ca hibridizarea somatica,haploidia,selectia celulara,depasirea nehibridizarii etc.

Hibridizarea somatica consta in contopirea a doua celule diferite in cultura de tesuturi.

Selectia celulara a permis obtinerea de plante de cultura ce pot creste pe un anumit mediu de viata. Ingineria
celulara apermis obtinerea de plante haploide,reducindu-se pe acesta cale timpul necesar pentru obtinerea de
plante homozigote diploide cu caractere dorite,de noi soiuri.

Ingineria cromozomiala. Cu ajutorul acestei metode se pot substitui unii cromozomi,sau fragmente de
cromozomi,se pot adauga altii noi. Aceasta da posibilitate amelioratorilor sa inlocuiasca un caracter mai slab al
soiului dat cu acelasi caracter,dar mai puternic,de la alt soi.

Ingineria genica. Ingineria genica asigura transferul artificial de gene necesare de la o specie la alta,deseori
foarte indepartate ca origine. Aparuta la confluenta chimiei acizilor nucleici si
geneticii microorganismelor,ingineria genetica se ocupa cu descifrarea structurii genelor,cu sin-
teza si clonorea lor,”montarea” genelor extrase din organisme vii sau sintetizate in celulele plantelor si
animalelor in vederea modificarii orientate a genotipului lor.