Sunteți pe pagina 1din 3

Digestia la vertebrate

Sistemul digesitv la ciclostomi fara falci (cyclos=circular, stoma=gura).Au gura lipsita de maxilare ,circulara, are dinti cornosi si functioneaza ca o ventuza. Limba este in forma de piston si se fixeaza de corpul animalelor sau cadavrelor, nu au glande salivare si nu prezinta stomac. Sistemul digesitv la pesti exista un sistem digestiv bine pus la punct. prezinta cavitate buco-faringiana. nu au glande salivare. la pestii pradatori si fitofagi dinti sunt sudati pe oasele capului. pesti planctonici nu au dinti. - limba este o ingrosare a planseului bucal - nu au glande salivare - pestii rapitori au stomacul voluminos - pestii fitofagi nu au stomac (ex.crap) - pestii cartilaginosi au gura asezata ventral, prezinta cloaca ( o cavitate in care se deschid trei sisteme : excretor, digestiv,reproducator) Sistemul digesitv la amfibieni cavitatea buco-faringiana este larga. Anurele(broaste fara coada) au glande salivare mai slab dezvoltate au dinti marunti pe falci si vomere. unele specii au limba foarte mobila limba este prinsa anterior au stomac intestinul se termina cu cloaca Sistemul digesitv la reptile cavitatea bucala este delimitata de faringe si cavitate nazala

au dinti concrescuti cu maxilarul la soparle iar la serpi si crocodili sunt infipti in alveolele dentare la broastele testoase se intalnesc dinti cornosi la serpii veninosi incepe diferentierea dentitiei ,maxilarele sunt articulate prin osul patrat ; maxilarul inferior prezinta un ligament elastic, limba este subtire si bifurcata; esofagul si stomacul sunt extensibile. la crocodili stomacul muscular este asemanator pipotei de la pasari intestinul subitre este diferentiat de cel gros, care se deschide in cloaca digestia este strans legata de mediul de viata

Sistemul digesitv la pasari maxilare sunt alungite, acoperite cu substanta cornoasa, formand ciocul care este adaptat la diferite modalitati de hranire la pasarile granivore glande mucoase sunt mai bine reprezentate la insectivore glandele salivare sunt bine dezvolatate esofagul prezinta o dilatatie numita gusa cu rol in inmuierea si depozitarea hranei stomacul bicameral macinator (pipota, ranza) glandular care secreta sucul gasric stomacul are peretii ingrosati, captusiti cu o substanta cornoasa. intre intestinul subtire si cel gros se gasesc doua cecumuri intesintale unde se gasesc bacteri simbionte intestinul gros este scurt si se termina cu cloaca; materiile fecalele se elimina in momentul formarii lor Sistemul digesitv la mamifere la rozatoare incisivii au crestere continua cu rol in taierea hranei caninii sfasie hrana iar la carnivore functioneaza prin forfecare premolarii si molarii maruntesc hrana (la rozatoare si ierbivore au zimti care functioneaza ca niste pile );la omnivore au relief rotunjit (functioneaza prin strivire) apare dentitia de lapte

limba este cu o structura musculara, complexa glandele salivare bine dezvolatate maruntirea hranei este superficiala la carnivore si mai eficienta la ierbivore

STOMACUL ierbivorele au stomac voluminos deoarece, hrana este saraca in nutrimente;de asemenea mamiferele pradatoare deoarece se hranesc ocazional omnivorele au stomac mic, hrana fiind usor accesibila si e bogata in nutrimente Stomacul poate fi : unicameral (la carnivore, omnivore si ierbivorele nerumegatoare) pluricameral - la rumegatoare format din : -burduf cu rol in depozitarea hranei -ciurul cu rol in selectarea hranei dupa marime -foiosul/ierbar cu rol in degradarea celulozei de catre bacteriile simbionte -cheagul sau stomacul propriu-zis cu rol in digestie intestinul subtire difera ca marime in functie de modul de hranire: omnivore- lungime intermediara carnivore mai scurt la fitofage foarte lung deoarece hrana vegetala se digera mai lent cecumul la ierpure si la cal este foarte lung, iar la om prezinta apendicele vermiform(organ rudimentar).