Digestia la vertebrate

Sistemul digestiv la ciclostomi fara falci (cyclos=circular,

stoma=gura).Au gura lipsita de maxilare ,circulara, are dinti cornosi si
functioneaza ca o ventuza. Limba este in forma de piston si se fixeaza
de corpul animalelor sau cadavrelor, nu au glande salivare si nu
prezinta stomac.
Sistemul digestiv la pesti exista un sistem digestiv bine pus la punct.
prezinta cavitate buco-faringiana.
nu au glande salivare.
la pestii pradatori si fitofagi dinti sunt sudati pe oasele
capului.
pesti planctonici nu au dinti.
- limba este o ingrosare a planseului bucal
- nu au glande salivare
- pestii rapitori au stomacul voluminos
- pestii fitofagi nu au stomac (ex.crap)
- pestii cartilaginosi au gura asezata ventral, prezinta cloaca ( o
cavitate in care se deschid trei sisteme : excretor, digestiv,reproducator)
Sistemul digestiv la amfibieni
cavitatea buco-faringiana este larga.
Anurele(broaste fara coada)
au glande salivare mai slab dezvoltate
au dinti marunti pe falci si vomere.
unele specii au limba foarte mobila
limba este prinsa anterior
au stomac
intestinul se termina cu cloaca
Sistemul digestiv la reptile
cavitatea bucala este delimitata de faringe si cavitate nazala

 au dinti concrescuti cu maxilarul la soparle iar la serpi si crocodili

sunt infipti in alveolele dentare
la broastele testoase se intalnesc dinti cornosi
la serpii veninosi incepe diferentierea dentitiei ,maxilarele sunt
articulate prin osul patrat ; maxilarul inferior prezinta un ligament
elastic, limba este subtire si bifurcata; esofagul si stomacul sunt
extensibile.
la crocodili stomacul muscular este asemanator pipotei de la
pasari
intestinul subitre este diferentiat de cel gros, care se deschide in
cloaca
digestia este strans legata de mediul de viata
Sistemul digestiv la pasari
maxilare sunt alungite, acoperite cu substanta cornoasa, formand
ciocul care este adaptat la diferite modalitati de hranire
la pasarile granivore glande mucoase sunt mai bine reprezentate
la insectivore glandele salivare sunt bine dezvolatate
esofagul prezinta o dilatatie numita gusa cu rol in inmuierea si
depozitarea hranei
stomacul bicameral
macinator (pipota, ranza)
glandular care secreta sucul gasric
stomacul are peretii ingrosati, captusiti cu o substanta cornoasa.
intre intestinul subtire si cel gros se gasesc doua cecumuri intesintale
unde se gasesc bacteri simbionte

intestinul gros este scurt si se termina cu cloaca; materiile

fecalele se elimina in momentul formarii lor
Sistemul digesitv la mamifere
la rozatoare incisivii au crestere continua cu rol in taierea hranei
caninii sfasie hrana iar la carnivore functioneaza prin forfecare

 premolarii si molarii maruntesc hrana (la rozatoare si ierbivore au

zimti care functioneaza ca niste pile );la omnivore au relief
rotunjit (functioneaza prin strivire)
apare dentitia de lapte
limba este cu o structura musculara, complexa
glandele salivare bine dezvolatate
maruntirea hranei este superficiala la carnivore si mai eficienta la
ierbivore
STOMACUL

ierbivorele au stomac voluminos deoarece, hrana este saraca in

nutrimente;de asemenea mamiferele pradatoare deoarece se
hranesc ocazional
omnivorele au stomac mic, hrana fiind usor accesibila si e bogata
in nutrimente
Stomacul poate fi :
unicameral (la carnivore, omnivore si ierbivorele nerumegatoare)
pluricameral - la rumegatoare format din :
-burduf cu rol in depozitarea hranei
-ciurul cu rol in selectarea hranei dupa marime
-foiosul/ierbar cu rol in degradarea celulozei de catre bacteriile
simbionte
-cheagul sau stomacul propriu-zis cu rol in digestie
intestinul subtire difera ca marime in functie de modul de hranire:
omnivore- lungime intermediara
carnivore mai scurt
la fitofage foarte lung deoarece hrana vegetala
se digera mai lent
cecumul la ierpure si la cal este foarte lung, iar la om prezinta
apendicele vermiform(organ rudimentar).