Psihologie

criminalistică
sinteză
 Zone ale utilizării tehnicii
poligraf
 Justiție
 Guvern
 Privat,Civil
 Televiziune
Examinarea poligraf. Definiție
= ansamblul de activități specifice de pregătire,
testare, colectare a datelor obținute în urma
stimulării verbale și obiectuale a subiectului, în
vederea evaluării disconfortului emoțional
determinat de minciună
 Poligraf. Definiție
= un aparat complex care înregistrează prin
intermediul a cel puțin 3 canale distincte corelatele
fiziologice ale procesului emoțional
Nu este poligraf:
Instrumentul de înregistrare cu 1 sau 2
canale
Exemple:
 Detectorul de stres vocal
 Tensiometrul
 Pletismograful
 galvanometrul
Poligraful clasic conține:
 Pentru înregistrarea sistemului respirator: 2 instrumente
pneumograf
 Pentru înregistrarea sistemului cardiovascular: 1 tensiometru și
1 pletismograf
 Pentru înregistrarea sistemului electrodermal: 1 galvanometru
Aparatele noi mai pot conține:
 Pupilometre
 Aparate de măsurarea a mișcărilor și micromișcărilor musculare
 Termometre pentru măsurarea temperaturii corpului, mai ales în
zona feței
 Analizatori vocali
 Statutul juridic și valoarea
probantă
 Rezultatele tehnicii poligraf se coroborează
obligatoriu cu mijloacele de proba existente
 Solicitările directe din partea instanțelor în faza de
judecată indică forța probantă a examinărilor
poligraf
Examinarea poligraf se
dispune pentru:
 Evaluarea sincerității sau nesincerității suspecților
 Evaluarea sincerității sau nesincerității
participanților la fapta penală
 Investigații interne în cadrul MAI
Etapele examinării poligraf
 Etapa pretest
 Etapa intest
 Etapa posttest
 Etapa pretest
1. Pregătirea examinării:
 Studierea dosarului
 Pregătirea laboratorului și aparaturii
 Selecționarea și construirea bateriei de teste
2. Interviul pretest
 Stabilirea stării de sănătate fizică și psihică a subiectului
 Stabilirea poziției subiectului în raport cu fapta investigată
 Prezentarea și revizuirea chestionarelor utilizate în bateriile
de teste
 Obținerea acordului scris al subiectului
Cine nu poate fi examinat ?
 Bolnavulpsihic
 Femeia însărcinată
 Minorul
 Orice persoană despre care expertul
apreciază motivat că nu poate fi
examinată
 Etapa Intest
 Aplicarea bateriilor de teste sub controlul
aparaturii
 Colectarea datelor psihofiziologice
 Etapa Posttest
1. Analiza și interpretarea datelor obținute în urma examinării: analiza clinică și
analiza numerică
2. Stabilirea diagnosticului: absența modificărilor psihofiziologice specifice
subiectului sincer/prezența modificărilor psohofiziologice specifice subiectului
nesincer
3. Interviul posttest
 Se realizează în principal cu subiecții nesinceri
 Se încearcă obținerea unor explicații pertinente cu privire la prezența reactivității
psihofiziologice
 Se urmărește obținerea unor mărturisiri
4. Raportul privind examinarea poligraf
 Rapoarte de constatare tehnico-științifice
 Rapoarte de expertiză
 Procese verbale de refuz al examinarii
 Rapoarte de evaluare psihologică
Domenii în care examinarea
poligraf ar fi utilă în spațiul
penal:
 Examinarea periodică a infractorilor care
au fost eliberați condiționat
 Examinarea trecutului infracțional al
psihopaților de tip sexual
 Examinarea trecutului persoanelor ce
doresc să intre în instituțiile de aplicare a
legii
Pentru ce se dispune o examinare
poligraf în zona Securității și Siguranței
Naționale (SSN)
 Selecția personalului care dorește să intre în aceste
instituții
 Examinarea privind loialitatea, fidelitatea față de
interesul național
 Examinări privind accesul și controlul scurgerii de
informații cu caracter strict secret
 Examinări în investigații cu caracter intern
 Examinarea personalului instituțiilor civile care au
legături vitale cu instituțiile din zona SSN
 Intervenția în practica
judiciară/investigativă prin intermediul
tehnicii poligraf
= presupune o investigare de psihofiziologie
criminalistică în urma căreia se obține o modificare a
realității juridice/investigative prin:
 Identificarea autorului (subiectul este sau nu
autorul infracțiunii investigate)
 Stabilirea calității procesuale (victimă, martor,
complice, autor)
 Determinarea gradului de vinovăție a subiectului
investigat (culpă sau intenție)
Bazele
psihofiziologice ale
comportamentului
simulat
Sinteză
 Reactivitatea
(definiție)+Minciuna(definiție)
Reactivitatea = capacitatea de a răspunde cu un
comportament simplu și ușor identificabil la un
element constant sau repetabil din mediu, denumit
general stimul.
Minciuna = o poziție în raport cu realitatea, cu un
eveniment, o informație; o atitudine prin care
realitatea este ascunsă, deformată

! Miza subiectului Libertatea acestuia

 Manifestarea proceselor psihice în
timpul unei examinări poligraf
Senzațiile
 Starea de pericol realizează o sensibilizare a tuturor analizatorilor (vizual, auditiv, olfactiv,
cutanat etc.)
! Starea de set receptiv, ca proces de bază, va fi implicată în majoritatea proceselor psihice,
atenție, motivație, personalitate activă și ea explică anumite răspunsuri anticipative, dar și
întârziate ale subiecților de-a lungul examinării.
Percepții
 Observația ca percepție organizată în funcție de scop, specifică subiectului nesincer investigat,
se orientează în 2 direcții:
1. Direcție secundară: nevoia de a surprinde comportamentul expertului
2. Direcție principală: controlul propriei conduite pentru a ascunde, simula elemente, actele de
comportament sau de limbaj care ar putea să-i fie incriminatoare
Reprezentări
 Relatările subiectului nesincer sunt deformate în sensul îndepărtării de orice element care ar
putea să îi demaște conduita simulată și participarea la fapta penală
Imaginația
 Imaginația subiectului nesincer este în raport cu nivelul său de inteligență socială.
 Eveniment real vs Eveniment
imaginar
Evenimentul real
 Orice analiză de suprafață sau de detaliu demonstrează
caracterul unitar și indestructibil
Evenimentul imaginar
 Rezistă la analiza de suprafață
 Analiza de detaliu va scoate la suprafață „timpii albi”,
fapte nemotivate, comportamente neconcordante cu
evenimentul investigat
 Sub presiune apar elemente vădit artificiale care nu se
potrivesc cu realitatea refăcută
Gândirea
 Gândirea și inteligența subiectului sunt cele mai solicitate procese psihice.
Voința
 Efortul de voință este îndreptat spre a-l convinge pe expert de veridicitatea variantei
prezentate.
 Voința unui subiect nesincer este pregătită inițial pentru asaltul cu întrebări, dar pe măsură ce
evenimentele reale sunt descoperite, apar fisuri în păstrarea fermă a propriei versiuni.
Memoria
 Lângă memoria faptelor se construiește o memorie bazată pe imaginație, dar și pe elemente
reale.
Motivația
 Motivația principală a subiectului este tocmai ascunderea adevărului pentru păstrarea
libertății.
! Ca o consecință a testării poligraf, a activităților întreprinse în diferite faze ale examinării, în
multe situații se observă o modificare a atitudinii în raport cu fapta, în sensul recunoașterii parțiale
sau totale a infracțiunilor săvârșite.
 Procesele psihice solicitate în
etapele examinării poligraf
 Etapa Pretest: memoria, limbajul,imaginația
 Etapa Intest: afectivitatea
 Etapa Postest: memoria, limbajul, imaginația,
voința, reactivitatea generală
Procese emoționale generate
de o examinare poligraf
Tipuri de emoții întâlnite la subiecții prezentați pentru o examinare poligraf:
 Teama de autorități
 Teama de necunoscut, de noutate, de examinare în ansablul ei
 Teama că aparatul va greși
Subiecții anxioși – teama de consecințele fizice și psihice ale testării, neîncrederea în
tehnică, metodă sau expert; expertul are rolul de a liniști subiectul anxios, de a
îndepărta sau diminua temerile printr-o atitudine științifică fermă.
! Uneori, chiar și după intervenția expertului, la subiecții sinceri, în mod inconștient,
rămâne o emoție parazitară de teamă referitoare la faptul că aparatul va greși =>
teama de eroare
! Într-un nr. redus de cazuri, în special în situația infractorilor recidiviști, s-a constatat
teama acestora de trecutul infracțional nedescoperit
! La subiecții nesinceri:
 Teama de detecție (consecință a comportamentului simulat
 Teama de consecințele penale ale faptelor comise
 Teama de detecție
3 dimensiuni clasice:
 Trăirea afectivă
 Manifestările comportamentale
 Modificările organice vegetative
 Teama de detecție
Trăirea afectivă
 Subiecții nesinceri resimt o puternică stare de disconfort care crește pe
măsură ce li se explică modul de funcționare, rezultatele și
performanțele tehnicii
 Subiecții nesinceri nu sunt în stare să dea explicații pertinente privind
prezența modificărilor din traseele diagramelor
 Subiecții care au recunoscut ulterior faptele vorbesc de o stare de teamă,
de încordare, de efort intelectual în a convinge expertul de veridicitatea
celor declarate, de autocontrol asupra propriei conduite
 Teama de consecințele penale devine evidentă în momentul în care
subiecții conștientizează că nu mai pot ascunde adevărul
 În interviul posttest, s-a constatat existența unui eveniment emoțional
pozitiv, și anume speranța de eroare
Pg. 26-27 cartea neagră
 Teama de detecție.
Manifestările comportamentale
 Consecințe directe a proceselor emoționale
 Fișa de observație în interviul pretest: evitarea
privirii, spasm glotic, latență în răspunsuri,
disconfort psihic etc.

Pg. 27 și 28 cartea neagră

 Teama de detecție.
Modificările organice vegetative
 În momentul lansării întrebării, la nivelul scoarței cerebrale
se produce o evaluare a stimulului, o elaborare a răspunsului
nesincer prin raționalizare
 Modificări în tabloul EEG
 Potențialele evocate
 Modificări ce apar în activitatea cardiacă a sistemului
circulator
 Modificări respiratorii
 Mobilitatea gastrointestinală
 Tensiunea musculară, decelabila prin electromiogramă
 RED
Pg. 27-31 cartea neagră
Factorii care pot
genera diferențe
de reactivitatea
psihofiziologică
sinteză
 Factorii suplimentari ce
influențează rezultatele
testelor
 Lipsa de preocupare a subiectului referitoare la detectarea minciunii
 Tensiunea emoțională sau nervozitatea extremă
 Excesul de anxietate
 Implicarea în alte fapte și/sau infracțiuni similare
 Disconfortul psihic în timpul examinării
 O interogare excesivă prealabilă examinării
 Un număr prea mare de întrebări sau teste de-a lungul examinării
 Construcția inadecvată a chestionarului
 Acțiuni fizice și/sau psihice
 Factori diverși (temperatura neadecvată a camerei de examinare,
poluarea fonică)
 Variabile care pot genera
reactivitate psihofiziologică
 Răspunsuri simpatice
 Răspunsuri parasimpatice

Pg. 49-50 cartea neagră

 Factori care țin de subiect
Trăsături macrosociale ale subiectului:
 Variabila rasă
 Variabila vârstă
 Variabila sex
 Variabila nivelul de școlarizare, decuație
Pg. 51-54 cartea neagră
 Factorii care au legătură cu
expertul
Expertul trebuie să respecte următoarele principii:
1. Principiul aflării adevărului
2. Principiul neutralității de-a lungul fazei pretest și
intest
3. Principiul caracterului științific al examinării
4. Principiul prezentării ambivalenței rezultatelor
tehnicii poligraf
5. Principiul adaptării examinării la personalitatea și
starea subiectului investigat
 Factorii care țin de mediul
examinării
 Aparatură audio-video minimală
 Sistem de climatizare
 Condiții optime și protecție la stimuli de ordin
sonor, luminos etc.
 Condiții igienico-sanitare adecvate
 Spațiu de așteptare pt subiecți și însoțitorii acestora
de minim 12 m²
 Diagrame
Sinteză
 Sistemul eletrodermal
 Elementele care caracterizează o reacție eletrodermală din perspectiva
psihofiziologiei criminalistice sunt, în general, modificări care țin de amplitudine,
durată sau complexitatea acestei reacții.
 Un grad mai mare de umiditate poate crește nivelul de hidratare a pielii, un mediu
fără umiditate va avea impact asupranivelului tonic al subiectului
 Durata înregistrării depinde de durata în care glandele subdoripare continuă să
producă transpirație, asta însemnând menținerea canalului plin.
 Amplitudinea înregistrării electrodermice este rezultatul creșterii în volum a
transpirației din canalul subdoripar, durata înregistrării reflectî continuitatea
producerii de transpirație, menținându-se canalul plin
 Nivelul tonic ce reprezintă gradul de hidratare la suprafața pielii, și latența, care
este perioada de timp dintre apariția stimulului și apariția răspunsului, sunt
influențate gradul de hidratare al mediului atunci când stimulul este aplicat
pg. 37-41 cartea neagră