Universitatea Dunarea de Jos Galați

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

Specializarea Drept

Tehnici de detecție a stresului emoțional și a comportamentului simulat

Disciplina: Clinică Juridică

Întocmit de: Alexandru VOICU

Coordonator: Lector univ.dr. Silviu JÎRLĂIANU

Specializare: Drept Zi

Anul: III

Galați, 2020

1
 1. Comportamentul simulat și indicatorii comportamentali

Adesea, ascunderea adevărului se manifestă prin stres și anxietate în cazul persoanelor

normale, intensitatea trăirilor emoționale fiind accentuată pe durata unei investigații.
Schimbarea mimicii, a vocii, mișcări ale corpului controlate sau necontrolate, modificarea
timpului de latență între perceperea întrebării și a furnizării unui răspuns, sunt unele
dintre manifestări care au ca rezultat producerea unui comportament simulat. Pe lângă
aceste manifestări externe se adaugă și niște reacții interne, neobservabile direct, dar care
pot fi constatate obiectiv prin folosirea unor aparate speciale (poligraf, fonograf,
electroencefalograf). Aceste manifestări sunt împărțite în două tipuri:

 Comportamentul aparent (’’overt behavior’’) sau reacțiile exterioare a unei

persoane, care poate fi observat cu ochiul liber, compus din limbajul vorbit și din
cel gestual (denumit și limbaj non – verbal), mimic și orice activitate ce presupune
mișcarea membrelor și a corpului. La acestea se poate adăuga și microexpresiile
faciale1, fiind reacții de natură exterioară dar dificil sau chiar aproape imposibil de
sesizat cu ochiul liber;

 Comportamentul inaparent (’’covert behavior’’) se manifestă prin modificările

interne, constând în procesele gândirii, emoției, modificarea ritmului respirator,
ritmului cardiac, a secreției salivare, intensificarea activității glandei sudoripare, a
compoziției chimice și hormonale a sângelui, intensificarea conductibilității
electrice a pielii.
Comportamentul simulat reprezintă în esență o încercare de a ascunde sau falsifica sensul
unei realități, aceasta fiind una din problemele complexe ale psihologiei judiciare,
persoana în cauză oferind un răspuns diferit de acela pe care îl gândește, simularea
caracterizându-se prin intenționalitate. Indicatorii psihofiziologici servesc la depistarea
tensiunii emoționale, fiind folosiți de actualele tehnici de detectare a sincerității sau
nesincerității. Fiecare gest efectuat de către un individ poate revela foarte multe despre
ceea ce gândește. Postura sa, poziția umerilor, poziționarea picioarelor, expresia ochilor și
a sprâncenelor pot indica cât de dominanți sau supuși se pot simte subiecții umani,
sentimentele pe care acestea încearcă să le ascundă; deasemenea, felul cum zâmbesc și
cum iși folosesc mușchii faciali sunt indicatori puternici dacă subiectul este fericit sau
doar are un comportament simulat.

1
Paul Ekman, Emoții date pe față: Cum să citim sentimentele de pe chipul uman – București, Editura TREI,
2011
Ekman arată în „Emoţii date pe faţă” cum microexpresiile sunt reacţii involuntare ale muşchilor feței care au loc
atunci când experimentăm emoţii şi care au o durata extrem de scurtă (între 1/25 – 1/15 dintr-o secundă),
dezvăluind adevărul din spatele minciunilor pe care le spunem.

2
 2. Tehnici de detectare a comportamentului simulat

Există anumite mijloace de apreciere a sincerității sau nesincerității a celor ce se regăsesc

în procesul penal în diferite calități, în special în postura suspectului sau a inculpatului,
mijloace obiective de investigare a principalelor modificări psihofiziologice ce identifică
emoția apărută în contextul falsificării adevărului. Se folosesc aparate precum:

 Detectorul de stres emoţional în scris

 Detectorul de stres emoţional în voce (PSE)
 Poligraful

Metoda detectării stresului emoțional în scris – se înregistrează sub formă grafică

modificările intervenute în scrisul unei persoane aflate într-o stare de tensiune psihică. În
urma unei analize, se rețin următoarele caracteristici ale scrisului:

 timpul de latență
 durata scrierii răspunsului
 presiunea scrierii

Examinarea trebuie să se desfășoare într-o încăpere izolată fonic, asigurând confortul

necesar acestui gen de examinare, orice altă intervenție din afară ori zgomot putând
altera rezultatele testării.

Metoda detectării stresului în voce – În literatura de specialitate s-a demonstrat că

indicatorii cei mai sensibili ai emoției sunt conturul, viteza și amplitudinea frecvenței
tonului fundamental al vocii. Detectorul de stres psihologic ( Psychological Stress
Evaluator – PSE), este un dispozitiv care relevă stresul emoțional din voce, mai exact
modulațiile, inauzibile și involuntare, de frecvență medie (FM) în intervalul de 8-12
Hz ori 8-14 Hz după alți autor. Aceste modulații de frecvență se prezumă a fi
rezultatul ce acompaniază tremurul fiziologic provocat de contracția voluntară a
mușchilor striați implicați în vorbire2.

Tehnica poligraf – considerată una dintre cele mai performante tehnici utilizate în
detecția comportamentului simulat. Denumit și ‚‚detector de minciuni’’, acesta
înregistrează modificările de tensiune arterială, puls, respirație, dotat cu un sistem
pentru înregistrarea rezistenței electrodermice și a mișcărilor musculare. În esență,
poligraful înregistrează modificările fiziologice determinate de emoțiile apărute la
nivel corporal asupra subiectului analizat cu acest instrument. S-a dovedit științific
faptul că există corelații directe între starea psihică și modificările cardio-vasculare.
Mai exact, accelerarea ritmului cardiac în timpul emoției a fost bine cunoscută cu

2
G. Ion Olteanu, M. Ruiu, Tactică Criminalistică, Editura AIT Laboratories s.r.l., 2009, p. 266

3
 mult timp înainte ca problema să fie analizată științific.La nivel experimental, a fost
posibilă obținerea unei accelerări a frecvenței bătăilor inimii în cursul aplicării unei
baterii de teste care au introdus o stare de stres la așteptarea șocului electric, cu toate
că această așteptare se întinde pe zeci de minute, stabilindu-se că, în timpul imediat
anterior, cât și după acțiunea aceluiași stimul nociv, anxietatea provoacă o descreștere
a acestui ritm. În esență, emoția de teamă și cea de frică este legată de intercepția
cardiacă, concept exprimat perfect de clinicianul Brown: frica este o „proprietate
esențială a psihismului cardiac”. Un alt parametru al activității cordului în emoție îl
constituie modificările vasculare3.

3. Factori de eroare în testările poligraf

Unii autori sunt de părere că actualele înregistrări poligrafice sunt relativ imperfecte,
indicatorii obținuți fiind foarte dependenți de manifestările emotive a persoanei
investigate și de felul în care se desfășoară simularea. Factorii de eroare denumiți și
factori frenatori pot fi:

 Hiperanxietatea, datorată problemelor personale ale subiectului, teama născută

pentru implicarea în fapta cercetată ori asupra altor fapte sau cauze ce conduc
la creșterea nivelului de anxietate;
 Incomoditate fizică și psihică a subiectului de durata testului, rezultată fiind
din teama subiectului de o posibilă durere produsă de aparat;
 Anomalii fiziologice și mintale, precum hipertensiunea arterială, stări febrile
sau hipertiroidismul;
 Implicarea în alte fapte sau infracțiuni, în acest caz subiectul poate fi sincer
față de situația în cauza, resimțind un sentiment de culpabilitate;
 Formularea greșită a întrebărilor de control, conducând la obținerea unor
diagrame irelevante;
 Capacitate ridicată de autocontrol ce provoacă o insensibilitate emotivă la
anumiți subiecți, în special pentru cei care nu se tem că vor fi demascați ori
ating un nivel de epuizare emoțională în urma repetatelor interogatorii la care
au fost supuși.

4. Valoarea probatorie a testului și concluzii finale

3
Tudorel Butoi, op. cit., p. 278

4
 Este una din tehnicile utilizate în faza de cercetare penală, contribuind adesea la
restrângerea cercului de suspecți și la elucidarea declarațiilor ori împrejurimilor în
raport cu activitatea criminală vizată. Raportul final în urma testării cu ajutorul acestei
tehnici este profund contestată și criticată în literatura de specialitate, în dreptul
procesual penal românesc rezultatele formulate de examinatorul expert neavând o
valoare probatorie intrinsecă în soluționarea cazului de judecată. Apreciem faptul că
această tehnică poate fi utilizată ca și o completare în tentativa de aflare a adevărului,
tehnica fiind strict limitată în analiza tensiunii emoționale transmise de subiect la
momentul testării acestuia, rezultatele finale fiind influențate de starea emoțională
resimțită, stare care poate fi determinată de mulți alți factori ce nu au o strânsă
legătură cu fapta cauzei anchetate. Deasemenea, per a contrario, refuzul testării cu
tehnica poligraf s-a interpretat ca fiind o dovadă în acuzarea unori autori investigați.
În acest sens, se poate vedea DECIZIA nr. 809 din 7 decembrie 2017 4 a Curții
Constituționale  cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97
alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: „Proba se
obține în procesul penal prin următoarele mijloace: [...] f) orice alt mijloc de probă
care nu este interzis prin lege.“ Curtea a reținut că, în actuala lege procesual penală,
mijloacele de probă nu sunt enumerate strict și limitativ, organele judiciare putând
administra orice mijloace de probă care, deși nu sunt enumerate de dispozițiile art. 97
alin. (2) din Codul de procedură penală, nu sunt interzise de lege. Astfel, actuala lege
procesual penală reglementează o sancțiune specifică materiei probelor, și anume cea
a excluderii probelor obținute în mod nelegal, care operează nu doar pentru probele
obținute prin încălcarea legii, ci și pentru cele obținute prin încălcarea principiului
loialității administrării probelor.5 Prin urmare, s-a constatat că în procesul penal sunt
admise orice mijloace de probă care nu sunt stopate de lege, ținând cont de evoluția
rapidă a tehnicii în materia probelor reglementate de dipozițiile art. 97 alin. (2) ale
codului de procedură penală, menționăm și faptul că în unele legislații moderne sunt
introduse tehnici precum limbajul non-verbal, cel a mimicii și a gesturilor, precum și
individualizarea micro-expresiilor faciale generate de emoțiile ascunse a unui individ.

4
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 178 din 26 februarie 2018

5
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/198103

5
 Bibliografie:

1. G. Ion Olteanu, M. Ruiu, Tactică Criminalistică, Editura AIT Laboratories s.r.l., 2009

2. Paul Ekman, Emoții date pe față: Cum să citim sentimentele de pe chipul uman –
București, Editura TREI, 2011

3. Joe Navarro, Marvin Karlins, Secretele comunicării nonverbale: Ghidul unui fost
agent FBI pentru citirea rapidă a oamenilor – București, Meteor Publishing, 2015

4. Tudorel Butoi, Psihologie judiciară: curs universitar: abordări teoretice și practice,

Editura Trei, București, 2012

5. Constantin Nedelcu, Criminalistică. Tehnică și tactică criminalistică, Editura

Hamangiu, București, 2014

 Webografie:

https://www.juridice.ro/

www.wikipedia.org

http://legislatie.just.ro/

6
7