Sunteți pe pagina 1din 47

Universitatea „Dunărea de Jos”

Departamentul pentru Învățământ la Distanță


și cu Frecvență Redusă

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ II

Prof. univ. dr. Gheorghe IVAN

Facultatea: Științe Juridice, Sociale și Politice


Specializarea: Drept
Anul 2020
2
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ II

Prof. univ. dr. Gheorghe IVAN

IFR
2020

3
4
CUPRINS

Capitolul 1
INFRACȚIUNI CONTRA AUTORITĂȚII................................................................................8
CONŢINUT.............................................................................................................................8
OBIECTIVE............................................................................................................................8
1.1. Ultrajul............................................................................................................................9
1.2. Uzurparea de calități oficiale……………………………………………………………..10

TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................11
Capitolul 2
INFRACȚIUNI CONTRA ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI.............................................................12
CONŢINUT...........................................................................................................................12
OBIECTIVE..........................................................................................................................12
2.1. Nedenunțarea..............................................................................................................13
2.2. Omisiunea sesizării....................................................................................................13
2.3. Inducerea în eroare a organelor judiciare................................................................13
2.4. Favorizarea făptuitorului............................................................................................14
2.5. Tăinuirea …………………………………………………………………………………….15
2.6. Influențarea declarațiilor …………………………………………………………………15
2.7. Mărturia mincinoasă ………………………………………………………………………16

2.8. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri ……………………………17

2.9. Ultrajul judiciar …………………………………………………………………………….17

2.10. Cercetarea abuzivă………………………………………………………………………18

2.11. Supunerea la rele tratamente …………………………………………………………19

2.12. Tortura ……………………………………………………………………………………..19

2.13. Represiunea nedreaptă …………………………………………………………………20

2.14. Evadarea …………………………………………………………………………………..21

2.15. Înlesnirea evadării ……………………………………………………………………….22

2.16. Nerespectarea hotărârilor judecătorești……………………………………………...23


5
TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................24
Capitolul 3
INFRACȚIUNI DE SERVICIU..............................................................................................25
CONŢINUT...........................................................................................................................25
OBIECTIVE..........................................................................................................................25
3.1. Delapidarea..................................................................................................................26
3.2. Purtarea abuzivă.........................................................................................................26
3.3. Abuzul în serviciu.......................................................................................................27
3.4. Neglijența în serviciu..................................................................................................28
3.5. Violarea secretului corespondenței..........................................................................28
TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................30
Capitolul 4
FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU DE ALTE VALORI ...................................31
CONŢINUT...........................................................................................................................31
OBIECTIVE..........................................................................................................................31
4.1. Falsificarea de monede..............................................................................................32
TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................32
Capitolul 5
FALSURI ÎN ÎNSCRISURI...................................................................................................33
CONŢINUT...........................................................................................................................33
OBIECTIVE..........................................................................................................................33
5.1. Falsul material în înscrisuri oficiale.........................................................................34
5.2. Falsul intelectual.........................................................................................................34
5.3. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată..............................................................35
5.4. Uzul de fals………………………………………………………………………………….36
5.5. Falsul în declarații.......................................................................................................36
5.6. Falsul privind identitatea...........................................................................................37
TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................38
Capitolul 6
INFRACȚIUNI CONTRA ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE .................................................39
CONŢINUT...........................................................................................................................39
OBIECTIVE..........................................................................................................................39
6.1. Tulburarea ordinii și liniștii publice..........................................................................40
6.2. Ultrajul contra bunelor moravuri...............................................................................40

6
TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................41

Capitolul 7
INFRACȚIUNI CONTRA FAMILIEI ....................................................................................42
CONŢINUT...........................................................................................................................42
OBIECTIVE..........................................................................................................................42
7.1. Incestul.........................................................................................................................43
7.2. Abandonul de familie ................................................................................................43
7.3. Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului.....................................44

TEME DE AUTOEVALUARE..............................................................................................46

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ..............................................................................................47

7
Capitolul 1
INFRACȚIUNI CONTRA AUTORITĂȚII

CONŢINUT

1.1. Ultrajul
1.2. Uzurparea de calități oficiale

OBIECTIVE
Studiul acestei teme va clarifica rolul incriminării faptelor contra autorității.

8
1.1. Ultrajul
I. Noțiune. Conform art. 257 alin. (1) din Codul penal (în continuare C.pen.), ultrajul
constă în amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea
sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori
omorul săvârșite împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică
exercițiul autorității de stat, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu
exercitarea acestor atribuții  forma tip.
Potrivit alin. (2) al art. 257 C.pen., ultrajul constă și în săvârșirea unei infracțiuni
împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de
stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu
exercitarea atribuțiilor de serviciu  forma asimilată.
În conformitate cu art. 257 alin. (3) din codul sus-menționat, ultrajul mai constă și în
faptele comise în condițiile alin. (2) al articolului menționat anterior, dacă privesc un membru
de familie al funcționarului public  forma asimilată.
II. Conținutul juridic specific al infracțiunii 1:
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la autoritatea de
stat.
Obiectul material  numai dacă există și la infracțiunile absorbite.
Subiectul activ  orice persoană fizică.
Subiectul pasiv secundar  calificat2.
Latura obiectivă  ultrajul se realizează prin activitatea care pune în pericol
autoritatea de stat.
a) elementul material  acțiune/inacțiune de amenințare/lovire/ucidere etc.
(dintre cele prevăzute în art. 257 C.pen.);
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re3.
Latura subiectivă  intenția directă și/sau indirectă (în funcție de forma tip sau
formele asimilate).
Formele infracțiunii.
Tentativa nu se pedepsește.
Consumare  când fapta incriminată este săvârşită.
[Sancțiunea  pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea (absorbită)
săvârșită, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.]
Forma agravată. Infracţiunea este mai gravă, potrivit art. 257 alin. (4) C.pen., dacă
faptele prevăzute în alin. (1)-(3) ale aceluiași articol au fost comise asupra unui
polițist/jandarm, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea
acestor atribuții.
1
Cu privire la conținutul infracțiunii (în genere), a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea
generală conform noului Cod penal, ediția 4, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2019, p. 70-
81.
2
Pentru detalii, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod
penal, ediția 4, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2019, p. 256-257.
3
Idem, p. 258-260.
9
[Sancţiunea  pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea (absorbită)
săvârșită, ale cărei limite se majorează cu jumătate.]
III. Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

1.2. Uzurparea de calități oficiale


Noțiune. Uzurparea de calități oficiale constă în folosirea fără drept a unei calități
oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită/urmată de îndeplinirea vreunui act
legat de acea calitate [art. 258 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Uzurparea de calități oficiale constă și în fapta funcționarului public care continuă să
exercite o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, după ce a pierdut acest drept
conform legii [art. 258 alin. (2) din codul sus-menționat]  forma asimilată.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la autoritatea de stat..
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  (la forma tip) orice persoană fizică; (la forma asimilată) calificat.
Subiectul pasiv secundar  nu este posibil.
Latura obiectivă  infracțiunea sus-indicată se realizează prin activitatea care
pune în pericol autoritatea de stat.
a) elementul material  acțiune de folosire/continuare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Forma agravată. Infracţiunea este mai gravă, potrivit art. 258 alin. (3) C.pen., dacă
faptele prevăzute în art. 258 alin. (1) sau alin. (2) din același cod au fost săvârșite de
către o persoană care poartă, fără drept, uniforme/semne distinctive ale unei autorități
publice.
Sancţiunea  închisoarea de la unu la 5 ani.

TEME DE AUTOEVALUARE

10
1. Ce se înţelege prin funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat?
2. Mai beneficiază de protecţia legii funcţionarul public care îşi depăşeşte atribuţiile
de serviciu, le încalcă ori le exercită abuziv?

3. Care sunt formele de participație penală posibile la infracțiunea de ultraj?


4. Ce se înţelege prin calitate oficială?

11
Capitolul 2
INFRACȚIUNI CONTRA ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI

CONŢINUT

2.1 Nedenunțarea
2.2 Omisiunea sesizării
2.3 Inducerea în eroare a organelor judiciare
2.4 Favorizarea făptuitorului
2.5 Tăinuirea
2.6 Influențarea declarațiilor
2.7 Mărturia mincinoasă
2.8 Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
2.9 Ultrajul judiciar
2.10 Cercetarea abuzivă
2.11 Supunerea la rele tratamente
2.12 Tortura
2.13 Represiunea nedreaptă
2.14 Evadarea
2.15 Înlesnirea evadării
2.16 Nerespectarea hotărârilor judecătorești

OBIECTIVE

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului fiecărei infracțiuni contra


înfăptuirii justiției.

12
2.1. Nedenunțarea

Noțiune. Potrivit art. 266 alin. (1) C.pen., infracțiunea sus-indicată constă în fapta
persoanei care, luând cunoștință de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală
contra vieții sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înștiințează de îndată
autoritățile.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  orice persoană fizică.
Subiectul pasiv secundar  nu este posibil.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material  acțiune/inacțiune de nedenunțare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.

2.2. Omisiunea sesizării


Noțiune. Potrivit art. 267 alin. (1) C.pen., infracţiunea sus-menționată (în formă tip)
constă în fapta funcționarului public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte
prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește
sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda.
Forma atenuată. Infracţiunea este mai puțin gravă, conform art. 267 alin. (2) C.pen.,
când fapta de omisiune a sesizării a fost săvârșită din culpă.
Sancţiunea. În acest caz (al formei atenuate), sancțiunea constă în închisoare de la
3 luni la un an sau amenda.

2.3. Inducerea în eroare a organelor judiciare

Noțiune. Potrivit normei de incriminare, infracţiunea sus-indicată există în ipoteza


unei sesizări penale, făcute prin denunț sau plângere, cu privire la existența unei fapte
prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârșirea unei asemenea fapte de către o
anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală [art. 268 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică).
Subiectul pasiv secundar  orice persoană (fizică/juridică).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
13
a) elementul material  acțiune de sesizare penală nereală;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Forma agravată. Infracţiunea este mai gravă, conform art. 268 alin. (2) C.pen., în
cazul producerii sau ticluirii de probe nereale, în scopul de a dovedi existența unei fapte
prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană.
Sancţiunea. În acest caz (al formei agravate), sancțiunea constă în închisoare de la
unu la 5 ani.
Cauză specială de nepedepsire. Nu se pedepsește persoana care a săvârșit
inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară, înainte de reținerea, arestarea
sau de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva celui față de care s-a făcut denunțul
sau plângerea ori s-au produs/ticluit probele, că denunțul, plângerea sau probele sunt
nereale [art. 268 alin. (3) C.pen.].

2.4. Favorizarea făptuitorului

Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în ajutorul dat făptuitorului în scopul


împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală,
executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate [art. 269 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică).
Subiectul pasiv secundar  orice persoană (fizică/juridică).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material  acțiune/inacțiune de a ajutora un făptuitor;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă.
Sancțiunea  închisoarea de la unu la 5 ani sau amenda. Limită  în conformitate cu
art. 269 alin. (2) C.pen., pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât
pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de către autor.
Cauză specială de nepedepsire. Favorizarea săvârșită de către un membru de
4
familie nu se pedepsește [art. 269 alin. (3) C.pen.].

2.5. Tăinuirea

4
A se vedea art. 177 C.pen.
14
Noțiune. Infracţiunea de tăinuire constă în primirea, dobândirea, transformarea ori
înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din
împrejurările concrete că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea
penală, chiar fără a cunoaște natura acesteia [art. 270 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  bunul tăinuit.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică).
Subiectul pasiv secundar  orice persoană (fizică/juridică).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material  acțiune de primire/dobândire/transformare/înlesnire a
valorificării unui bun;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la unu la 5 ani sau amenda. Limită  în conformitate cu
art. 270 alin. (2) C.pen., pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât
pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de către autor.
Cauză specială de nepedepsire. Tăinuirea săvârșită de către un membru de
familie nu se pedepsește [art. 270 alin. (3) C.pen.].

2.6. Influențarea declarațiilor

Noțiune. Potrivit art. 272 alin. (1) teza I C.pen., infracţiunea sus-indicată constă în
încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea
acesteia, prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant,
săvârșită asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, să nu sesizeze
organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să își retragă declarațiile, să dea
declarații mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă
procedură judiciară.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  există sau nu în funcție de modalitățile de realizare a acțiunii
incriminate.
Subiectul activ  orice persoană.
Subiectul pasiv secundar  orice persoană.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material  acțiune de încercare de determinare, precum și de
determinare;
Modalități de realizare a acțiunii  corupere/constrângere sau orice altă faptă cu
efect vădit intimidant;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
15
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la unu la 5 ani.
Cauză modificatoare de pedeapsă  dacă actul de intimidare/corupere constituie
prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni [art. 272 alin.
(1) teza a II-a C.pen.].
Cauză justificativă specială  nu constituie infracțiune înțelegerea patrimonială
dintre infractor și persoana vătămată, intervenită în cazul infracțiunilor pentru care
acțiunea penală se pune în mișcare la plângere prealabilă sau pentru care intervine
împăcarea [art. 272 alin. (2) C.pen.]5.

2.7. Mărturia mincinoasă

Noțiune. Infracţiunea de mărturie mincinoasă constă în fapta martorului care, într-o


cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmații
mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu
privire la care este întrebat [art. 273 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  orice persoană (fizică/juridică).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material  acțiune de a face afirmații mincinoase;
 inacțiune de a spune tot ce știe;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Forma agravată. Infracţiunea este mai gravă dacă mărturia mincinoasă a fost
săvârșită:
a) de către un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecție a
martorilor;
b) de către un investigator sub acoperire;
c) de către o persoană care întocmește un raport de expertiză ori de un interpret;
d) în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață ori
închisoarea de 10 ani sau mai mare.
Sancţiunea  închisoarea de la unu la 5 ani [art. 273 alin. (2) C.pen.].
5
A se vedea, pe larg, M.-C. Ivan, Gh. Ivan, Cauzele justificative, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2016, p. 217-219.
16
Cauză specială de nepedepsire. Autorul nu se pedepsește dacă își retrage
mărturia, în cauzele penale înainte de reținere, arestare sau de punerea în mișcare a
acțiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o
altă soluție, ca urmare a mărturiei mincinoase [art. 273 alin. (3) C.pen.].

2.8. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri

Noțiune. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri constă


în sustragerea/distrugerea/reținerea/ascunderea/alterarea de mijloace materiale de probă
sau de înscrisuri, în scopul de a împiedica aflarea adevărului într-o procedură judiciară
[art. 275 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Infracţiunea sus-indicată mai constă și în împiedicarea, în orice alt mod, ca un înscris
necesar soluționării unei cauze, emis de către un organ judiciar sau adresat acestuia, să
ajungă la destinatar [art. 275 alin. (2) C.pen.]  forma asimilată.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică).
Subiectul pasiv secundar  orice persoană (fizică/juridică).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune de
sustragere/distrugere/reținere/ascundere/alterare;
 acțiune de împiedicare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

2.9. Ultrajul judiciar

Noțiune. Infracţiunea de ultraj judiciar constă în amenințarea, lovirea sau alte


violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul,
săvârșite împotriva unui judecător/procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu [art.
279 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Ultrajul judiciar constă și în săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui
judecător/procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de
răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu [art. 279 alin. (2) C.pen.] 
forma asimilată.
Infracțiunea sus-indicată mai constă și în faptele comise în condițiile alin. (2) al art.
279 C.pen., dacă privesc un membru de familie al judecătorului/procurorului [art. 279 alin.
(3) din același cod]  forma asimilată.

17
Potrivit art. 279 alin. (4) C.pen., dispozițiile legale sus-menționate se aplică în mod
corespunzător și faptelor comise împotriva unui avocat în legătură cu exercitarea profesiei
 forma asimilată.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  orice persoană fizică.
Subiectul pasiv secundar  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune/inacțiune de amenințare/lovire/ucidere etc.
(dintre cele prevăzute în art. 279 C.pen.);
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă și/sau indirectă (în funcție de forma tip sau
formele asimilate).
Sancțiunea  pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea (absorbită) săvârșită,
ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.

2.10. Cercetarea abuzivă

Noțiune. Infracţiunea de cercetare abuzivă constă în întrebuințarea de


promisiuni/amenințări/violențe împotriva unei persoane urmărite/judecate într-o cauză
penală, de către un organ de cercetare penală/procuror/judecător, pentru a o determina să
dea ori să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase ori să își retragă declarațiile [art.
280 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Cercetarea abuzivă constă și în producerea/falsificarea/ticluirea de probe nereale de
către un organ de cercetare penală/procuror/judecător [art. 280 alin. (2) C.pen.]  forma
asimilată.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune de întrebuințare/producere/falsificare/ticluire;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă și/sau indirectă (în funcție de forma tip sau cea
asimilată).

18
Sancțiunea  închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică.

2.11. Supunerea la rele tratamente

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în supunerea unei persoane la executarea


unei pedepse/măsuri de siguranță sau educative în alt mod decât cel prevăzut de
dispozițiile legale [art. 281 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune de supunere la rele tratamente;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă/indirectă.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică.
Varianta supunerii la tratamente degradante/inumane. Potrivit art. 281 alin. (2)
C.pen., supunerea la tratamente degradante/inumane a unei persoane aflate în stare de
reținere/deținere ori în executarea unei măsuri de siguranță/educative, privative de
libertate, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcție publică.

2.12. Tortura

Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în fapta funcționarului public care


îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat sau a altei persoane care
acționează la instigarea sau cu consimțământul expres/tacit al acestuia de a provoca unei
persoane puternice suferințe fizice ori psihice:
a)  în scopul obținerii de la această persoană sau de la o terță persoană
informații/declarații;
b)  în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a
comis ori este bănuită că l-a comis;
c)  în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a
face presiuni asupra unei terțe persoane;
d)  pe un motiv bazat pe orice formă de discriminare [art. 282 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  există.
19
Subiectul activ  (parțial) calificat.
Subiectul pasiv secundar  necalificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune de provocare;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă.
Sancțiunea  închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Forme agravate. Infracţiunea are două forme agravate prevăzute în alin. (2) şi (3)
ale art. 282 C.pen.
A. Prima formă agravată subzistă, potrivit alin. (2) al articolului sus-indicat,
dacă fapta de tortură a avut ca urmare o vătămare corporală.
Sancţiunea  închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
B. A doua formă agravată există, conform art. 282 alin. (3) C.pen., dacă
tortura a avut ca urmare moartea victimei.
Sancţiunea  închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
Cauză justificativă specială  nu constituie tortură durerea/suferințele ce rezultă
exclusiv din sancțiuni legale și care sunt inerente acestor sancțiuni sau sunt ocazionate de
ele [art. 282 alin. (6) C.pen.].
Nicio împrejurare excepțională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de stare de război
sau de amenințări cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de
excepție, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura; de asemenea, nu poate fi invocat
ordinul superiorului ori al unei autorități publice [art. 282 alin. (5) C.pen.].

2.13. Represiunea nedreaptă

Noțiune. Infracţiunea de represiune nedreaptă constă în fapta de a pune în mișcare


acțiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în
judecată o persoană, știind că este nevinovată [art. 283 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune de punere în mișcare a acțiunii penale/luare a
unei măsuri preventive neprivative de libertate/trimitere în judecată;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
20
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică.
Varianta a II-a. Potrivit art. 283 alin. (2) C.pen., reținerea/arestarea/condamnarea
unei persoane, știind că este nevinovată, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și
interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

2.14. Evadarea

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în fapta de a evada din starea legală de


reținere/deținere [art. 285 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  nu există (în cazul formei tip).
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  numai în cazul formei agravate.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune de evadare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Forma agravată. Infracţiunea este mai gravă atunci când evadarea este săvârșită
prin folosire de violențe/arme [art. 285 alin. (2) C.pen.].
Sancţiunea  închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
Situații similare evadării. Se consideră evadare și:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la
expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă,
aflat în exteriorul locului de deținere [art. 285 alin. (3) C.pen.].
Cauză modificatoare de pedeapsă  pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de
evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din pedeapsă la data evadării [art. 285 alin.
(4) C.pen.].

2.15. Înlesnirea evadării

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în fapta de a înlesni prin orice mijloace


evadarea [art. 286 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
21
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  nu există (în cazul formei tip).
Subiectul activ  necalificat.
Subiectul pasiv secundar  numai în cazul anumitor forme agravate.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune/inacțiune de înlesnire (a evadării);
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la unu la 5 ani.
Forme agravate. Infracţiunea are două forme agravate prevăzute în alin. (2) şi (3)
ale art. 286 C.pen.
A. Prima formă agravată constă, potrivit alin. (2) al articolului sus-indicat, în
înlesnirea evadării:
a) săvârșită prin folosire de violențe, arme, substanțe narcotice/paralizante;
b) a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare;
c) unei persoane reținute/arestate pentru o infracțiune sancționată de lege cu
pedeapsa detențiunii pe viață ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori
condamnate la o astfel de pedeapsă.
Sancţiunea  închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
B. A doua formă agravată există, conform art. 286 alin. (3) C.pen., dacă
faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) ale aceluiași articol sunt săvârșite de către o
persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel reținut/deținut.
Sancţiunea  limitele speciale ale pedepselor prevăzute în alin. (2) şi (3) ale
art. 286 C.pen. se majorează cu o treime.
Forma atenuată. Potrivit alin. (4) al art. 286 C.pen., infracțiunea este mai puțin gravă
atunci când înlesnirea evadării a fost săvârșită din culpă de către o persoană care avea
îndatorirea de a-l păzi pe cel care a evadat.
Sancţiunea  închisoarea de la 3 luni la 2 ani.

2.16. Nerespectarea hotărârilor judecătorești

Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în nerespectarea unei hotărâri


judecătorești săvârșită prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistență față de organul de
executare;
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească,
prin care este obligat să îndeplinească un anumit act;

22
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de
către persoanele care au această obligație conform legii;
d) neexecutarea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a
unui salariat;
e) neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de
la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată;
f) nerespectarea hotărârilor judecătorești privind stabilirea, plata, actualizarea și
recalcularea pensiilor;
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deținut în
baza unei hotărâri judecătorești, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea;
h) nerespectarea unei măsuri de protecție dispuse în executarea unui ordin
european de protecție. [art. 287 alin. (1) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul material  există (în anumite cazuri).
Subiectul activ  calificat (la anumite modalități).
Subiectul pasiv secundar  necalificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol înfăptuirea justiției.
a) elementul material:  acțiune/inacțiune de
împotrivire/refuzare/neexecutare/nerespectare/împiedicare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

TEME DE AUTOEVALUARE
1. În cazul infracțiunii de nedenunțare, mai există și alte cauze speciale de
nepedepsire decât cele prevăzute în art. 266 alin. (2)-(3) C.pen.?
2. De ce infracțiunea de favorizare a făptuitorului se săvârșește cu intenție directă?

3. Care sunt formele de participație penală posibile la infracțiunile contra înfăptuirii


justiției?

4. Când are loc consumarea infracțiunilor contra înfăptuirii justiției?


5. Tentativa este pedepsită în cazul tuturor infracțiunilor contra înfăptuirii justiției?

23
6. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor contra înfăptuirii
justiției?

24
Capitolul 3
INFRACȚIUNI DE SERVICIU

CONŢINUT

3.1 Delapidarea
3.2 Purtarea abuzivă
3.3 Abuzul în serviciu
3.4 Neglijența în serviciu
3.5 Violarea secretului corespondenței

OBIECTIVE

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor de serviciu.

25
3.1. Delapidarea

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în fapta de a însuși/folosi/trafica de către


un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani/valori/alte bunuri pe care le
gestionează/administrează  [art. 295 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la buna desfășurare a
activității de serviciu.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile de serviciu.
a) elementul material:  acțiune de însușire/folosire/traficare;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă.
Sancțiunea  închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică.
Forma agravată. Potrivit art. 309 C.pen., infracțiunea de delapidare este mai gravă
atunci când fapta a produs consecințe deosebit de grave, în sensul art. 183 din același cod.
Conform acestui (din urmă) articol, prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă
materială mai mare de 2.000.000 lei.
Sancţiunea  limitele speciale ale pedepsei prevăzute în art. 295 alin. (1) C.pen. se
majorează cu jumătate.
Forma atenuată. Potrivit art. 308 alin. (1) C.pen., dispozițiile art. 295 din același cod
se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către persoanele care exercită,
permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul
unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) din codul menționat anterior
sau în cadrul oricărei persoane juridice.
Sancţiunea  limitele speciale ale pedepsei prevăzute în art. 295 alin. (1) C.pen. se
reduc cu o treime [art. 308 alin. (2) C.pen.].

3.2. Purtarea abuzivă


Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în fapta de a întrebuința expresii
jignitoare față de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu   [art.
296 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la buna desfășurare a
activității de serviciu.
Obiectul material  nu există (la forma tip).
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  necalificat.

26
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile de serviciu.
a) elementul material:  acțiune de întrebuințare;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă/indirectă.
Sancțiunea  închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.
Forma agravată. Potrivit art. 296 alin. (2) C.pen., amenințarea/lovirea sau alte
violențe săvârșite în condițiile alin. (1) al aceluiași articol se sancționează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o
treime.

3.3. Abuzul în serviciu


Noțiune. Infracţiunea de abuz în serviciu constă în fapta funcționarului public care,
în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod
defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor
legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice 6  [art. 297 alin. (1) C.pen.]
 prima variantă de tip.
Infracţiunea de abuz în serviciu mai constă și în fapta funcționarului public care, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori
creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA [art. 297 alin. (2) C.pen.] 
a doua variantă de tip.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la buna desfășurare a
activității de serviciu.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  calificat7.
Subiectul pasiv secundar  necalificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile de serviciu.
a) elementul material:  acțiune/inacțiune de îndeplinire/neîndeplinire/îngrădire;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă/indirectă.

6
Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 405/2016 (publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016), s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi
ale art. 297 alin. (1) C.pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod
defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
A se vedea, pe larg, Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal,
op. cit., p. 421-423.
7
Cu privire la accepțiunea expresiei „funcționar public”, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept
penal. Partea specială conform noului Cod penal, op. cit., p. 424.
27
Sancțiunea  închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică.
Forme agravate:
A. Potrivit art. 309 C.pen., infracțiunea de abuz în serviciu este mai gravă în cazul în
care fapta a produs consecințe deosebit de grave, în sensul art. 183 din același cod.
Sancţiunea  limitele speciale ale pedepsei prevăzute în art. 297 alin. (1) C.pen. se
majorează cu jumătate.
B. Conform art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și
sancționarea faptelor de corupție8, cu modificările și completările ulterioare, în cazul
infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine/altul un folos
necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime 9.
Forma atenuată. Potrivit art. 308 alin. (1) C.pen., dispozițiile art. 297 din același cod
se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către persoanele care exercită,
permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul
unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) din codul menționat anterior
sau în cadrul oricărei persoane juridice.
Sancţiunea  limitele speciale ale pedepsei prevăzute în art. 297 alin. (1) C.pen. se
reduc cu o treime [art. 308 alin. (2) C.pen.].

3.4. Neglijența în serviciu


Noțiune. Infracţiunea de neglijență în serviciu constă în încălcarea din culpă de
către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin
îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane
juridice10  [art. 298 C.pen.].
Latura subiectivă  culpa.

3.5. Violarea secretului corespondenței


Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în
deschiderea/sustragerea/distrugerea/reținerea, fără drept, a unei corespondențe adresate
altuia, precum și divulgarea fără drept a conținutului unei asemenea corespondențe, chiar
atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greșeală [art. 302 alin.
(1) C.pen.]  forma tip.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la buna desfășurare a
activității de serviciu.
Obiectul material  (în principiu) nu există11.
Subiectul activ  necalificat.
8
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000.
9
Cu privire la tentativă, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform
noului Cod penal, op. cit., p. 432-433.
10
Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 518/2017 (publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 765 din 26 septembrie 2017), s-a constatat că dispoziţiile art. art. 249 din Codul
penal din 1969 şi ale art. 298 C.pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei
defectuoasă” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii”.
A se vedea, pe larg, Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal,
op. cit., p. 438-443.
28
Subiectul pasiv secundar  necalificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile de serviciu.
a) elementul material:  acțiune/inacțiune de
deschidere/sustragere/distrugere/reținere/divulgare;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă/indirectă.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
Forme agravate:
A. Potrivit art. 302 alin. (2) C.pen., interceptarea, fără drept, a unei
convorbiri/comunicări efectuate prin telefon/orice mijloc electronic de comunicații se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
B. Conform art. 302 alin. (4) C.pen., dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin.
(2) ale aceluiași articol au fost săvârșite de către un funcționar public care are obligația
legală de a respecta secretul profesional și confidențialitatea informațiilor la care are
acces, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
C. Potrivit art. 302 alin. (4) C.pen., divulgarea, difuzarea, prezentarea sau
transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conținutului unei
convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință
de aceasta din greșeală sau din întâmplare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amendă.
D. Conform art. 302 alin. (6) C.pen., deținerea/confecționarea, fără drept, de
mijloace specifice de interceptare/înregistrare a comunicațiilor se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Cauză justificativă specială. Nu constituie infracțiune fapta săvârșită:
a) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea
săvârșirii unei infracțiuni;
b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața
comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs
persoanei vătămate [art. 302 alin. (5) C.pen.].

TEME DE AUTOEVALUARE
1. Cauză justificativă specială prevăzută în art. 302 alin. (5) C.pen. este incidentă și în
cazul formei agravate de la alin. (6) al aceluiași articol?
11
A se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal, op. cit.,
p. 444.
29
2. Analizați detaliat formele agravate și atenuate ale infracțiunilor de serviciu?
3. Tentativa este pedepsită în cazul tuturor infracțiunilor de serviciu?
4. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor de serviciu?

Capitolul 4
FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU DE ALTE
VALORI

30
CONŢINUT

4.1 Falsificarea de monede

OBIECTIVE

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunii de falsificare de


monede.

4.1. Falsificarea de monede

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în falsificarea de monedă cu valoare


circulatorie [art. 310 alin. (1) C.pen.]  forma tip.
Infracțiunea de falsificare de monede mai constă și în falsificarea unei monede,
emise de către autoritățile competente, înainte de punerea oficială în circulație a acesteia
[art. 310 alin. (2) C.pen.]  forma asimilată.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încrederea publică în monede.
31
Obiectul material  (în principiu) moneda românească/străină (art. 316 C.pen.) 12.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică).
Subiectul pasiv  statul.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de falsificare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Aspecte procesuale. Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

TEME DE AUTOEVALUARE
1. Ce se înțelege prin monedă?
2. Tentativa este pedepsită în cazul infracțiunii de falsificare de monede?
3. Când se consumă infracțiunea sus-menționată?
4. Participația penală este posibilă sub toate formele la infracțiunea de falsificare de
monede?

Capitolul 5
FALSURI ÎN ÎNSRISURI

12
Pentru detalii, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod
penal, op. cit., p. 452-454.
32
CONŢINUT

5.1 Falsul material în înscrisuri oficiale


5.2 Falsul intelectual
5.3 Falsul în înscrisuri sub semnătură privată
5.4 Uzul de fals
5.5 Falsul în declarații
5.6 Falsul privind identitatea

OBIECTIVE

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor de fals în


înscrisuri.

33
5.1. Falsul material în înscrisuri oficiale

Noțiune. Potrivit art. 320 alin. (1) C.pen., infracțiunea sus-menționată constă în
falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii/subscrierii sau prin alterarea lui în
orice mod, de natură să producă consecințe juridice.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încrederea publică în
înscrisurile oficiale.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică). Participația penală este posibilă
sub toate formele.
Subiectul pasiv secundar (eventual/efectiv) orice persoană (fizică/juridică)13.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de falsificare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Formele infracțiunii.
Tentativa se pedepsește [art. 320 alin. (4) C.pen.].
Consumare  momentul realizării activității incriminate.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Forma agravată. Conform alin. (2) al art. 310 C.pen., infracțiunea analizată este mai
gravă dacă fapta este săvârșită de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de
serviciu.
Sancţiunea  închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

5.2. Falsul intelectual


Noțiune. Infracţiunea de fals intelectual constă în falsificarea unui înscris oficial, cu
prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin
omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări [art. 321 alin. (1) C. pen.].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încrederea publică în
înscrisurile oficiale.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar (eventual/efectiv) orice persoană (fizică/juridică)14.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
13
Idem, p. 457.
14
Idem, p. 463.
34
a) elementul material  activitate de falsificare;
Modalități de realizare  acțiune/inacțiune15;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Formele infracțiunii.
Tentativa se pedepsește [art. 321 alin. (2) C.pen.].
Consumare  momentul realizării activității incriminate.
Sancțiunea  închisoarea de la unu la 5 ani.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

5.3. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată

Noțiune. Infracţiunea sus-indicată constă în falsificarea unui înscris sub semnătură


privată prin vreunul dintre modurile arătate în art. 320 sau art. 321 C.pen., dacă făptuitorul
folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoanei spre folosire, în vederea
producerii unei consecințe juridice [art. 322 alin. (1) din același cod].
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încrederea publică în
înscrisurile sub semnătură privată.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică).
Subiectul pasiv secundar (eventual/efectiv) orice persoană (fizică/juridică)16.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune/inacțiune de falsificare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă.
Formele infracțiunii.
Tentativa se pedepsește [art. 322 alin. (2) C.pen.].
Consumare  momentul realizării activității incriminate.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

15
Idem, p. 463-467.
16
Idem, p. 470-471.

35
5.4. Uzul de fals
Noțiune. Infracţiunea de uz de fals constă în folosirea unui înscris oficial/sub
semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice
(art. 323 C.pen.).
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încrederea publică în
înscrisurile oficiale/sub semnătură privată.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică).
Subiectul pasiv secundar (eventual/efectiv) orice persoană (fizică/juridică)17.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de folosire;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă.
Formele infracțiunii.
Consumare  momentul realizării activității incriminate.
Sancțiunea  închisoarea de la:
 3 luni la 3 ani sau amenda (dacă înscrisul folosit este oficial);
 3 luni la 2 ani sau amenda (dacă înscrisul folosit este sub
semnătură privată).
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

5.5. Falsul în declarații


Noțiune. Infracţiunea de fals în declarații constă în declararea necorespunzătoare a
adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 C.pen. sau unei unități în
care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru
sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la
producerea acelei consecințe (art. 326 din același cod).
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încrederea publică în
folosirea declarațiilor făcute oficial.
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  orice persoană (fizică/juridică18).
17
Idem, p. 477.
18
Iată o speță:
„Patroana societății R.L. SRL din Cluj, S.T., a fost condamnată la 2 ani și 3 luni de închisoare în
regim de detenție pentru tentativa la folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunitatii Europene sau din bugetele administrate de acestea, fals in declaratii si fals in inscrisuri sub
semnatura privata. De asemenea, i s-a interzis să fie administrator de societate comerciala, dupa
executarea pedepsei inchisorii,  pentru o perioada de 2 ani.
36
Subiectul pasiv secundar (eventual/efectiv) orice persoană (fizică/juridică)19.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de declarare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția directă.
Formele infracțiunii.
Consumare  momentul realizării activității incriminate.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

5.6. Falsul privind identitatea


Noțiune. Infracţiunea sus-menționată constă în prezentarea sub o identitate falsă ori
atribuirea unei asemenea identități altei persoane, făcută unei persoane dintre cele
prevăzute în art. 175 C.pen. sau transmisă unei unități în care aceasta își desfășoară
activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act care servește la identificare/legitimare ori la
dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a menține în
eroare un funcționar public, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine ori
pentru altul [art. 327 alin. (1) din același cod]  prima variantă de tip.
Este incriminată și fapta de încredințare a unui act care servește la
identificare/legitimare sau la dovedirea stării civile, spre a fi folosit fără drept [art. 327 alin.
(3) C.pen.]  a doua variantă de tip.
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la încrederea publică în
identitatea reală a persoanelor fizice.
Obiectul material:  nu există (în cazul primei variante de tip);
 există (în ipoteza celei de-a doua variante de tip).
Subiectul activ  orice persoană fizică.
Subiectul pasiv secundar (eventual/efectiv) orice persoană (fizică/juridică)20.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de prezentare/încredințare;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.

Persoana juridică SC R.L. SRL a fost condamnată pentru aceleași fapte la pedeapsa de 100.000 lei
amenda penală. Instanta a suspendat pentru o perioada de 1 an de zile activitatea persoanei
juridice si i-a interzis pentru o perioada de 3 ani dreptul de a participa la achizitii publice.
[…]” (site-ul https://www.clujust.ro/patroana-care-a-dotat-spitale-cu-aparatura-fabricata-intr-un-garaj-
din-india-condamnata-cu-executare/).
Cu privire la răspunderea penală a persoanei juridice, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal.
Partea generală conform noului Cod penal, op. cit., p. 322-333.
19
Pentru detalii, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod
penal, op. cit., p. 482.
20
Idem, p. 486.
37
Latura subiectivă  intenția directă.
Formele infracțiunii.
Consumare  momentul realizării activității incriminate.
Sancțiunea  închisoarea de la:
 6 luni la 3 ani (în cazul primei variante de tip);
 3 luni la 2 ani sau amenda (în ipoteza celei de-a doua variante
de tip).

TEME DE AUTOEVALUARE
1. Identificați accepțiunea înscrisului oficial. Există și înscrisuri oficiale
asimilate?
2. Identificați accepțiunea înscrisului sub semnătură privată.
3. Participația penală este posibilă sub toate formele la infracțiunile sus-
analizate?
4. Faptele de fals comise în legătură cu autoritatea unui stat străin sunt
incriminate?
5. În ce constă obiectul material la infracțiunile de fals în înscrisuri?
6. Infracțiunile de fals în înscrisuri au un subiect pasiv principal? Cine este
acesta?
7. Tentativa este pedepsită în cazul tuturor infracțiunilor de fals în înscrisuri?
8. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor de fals în
înscrisuri?
9. Analizați forma agravată a infracțiunii de fals privind identitatea.

Capitolul 6
INFRACȚIUNI CONTRA ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE

38
CONŢINUT

6.1 Tulburarea ordinii și liniștii publice


6.2 Ultrajul contra bunelor moravuri

OBIECTIVE

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor contra ordinii și


liniștii publice.

6.1. Tulburarea ordinii și liniștii publice

Noțiune. Infracțiunea sus-menționată constă în fapta persoanei care, în public, prin


violențe comise împotriva persoanelor/bunurilor ori prin amenințări/atingeri grave aduse
demnității persoanelor, tulbură ordinea/liniștea publică (art. 371 C.pen.).
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la conviețuirea
socială.
39
Obiectul material  există (în anumite ipoteze).
Subiectul activ  necalificat. Participația penală este posibilă sub toate formele.
Subiectul pasiv secundar  orice persoană (fizică/juridică).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de tulburare;
Mod de realizare  violență/amenințare/atingeră gravă;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția (directă/indirectă).
Formele infracțiunii.
Tentativa nu se pedepsește.
Consumare  când se săvârșește acțiunea incriminată.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

6.2. Ultrajul contra bunelor moravuri


Noțiune. Infracțiunea sus-indicată constă în fapta persoanei care, în public,
expune/distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea
la care se referă art. 374 C.pen.21, ori săvârșește acte de exhibiționism/alte acte sexuale
explicite  (art. 375 din același cod).
Obiectul juridic specific  relaţiile sociale privitoare la conviețuirea socială.
Obiectul material  nu există.
Subiectul activ  necalificat. Participația penală este posibilă sub toate formele.
Subiectul pasiv secundar  nu există.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de expunere/distribuire/săvârșire;
Locul de comitere  în public22;
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.

21
În acest articol este incriminată pornografia infantilă.
22
Potrivit art. 184 C.pen., fapta se consideră săvârșită în public atunci când a fost comisă:
a)  într-un loc care prin natura/destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este
prezentă nicio persoană;
b)  în orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de față două/mai multe persoane;
c)  într-un loc neaccesibil publicului, însă cu intenția ca fapta să fie auzită/văzută și dacă acest
rezultat s-a produs față de două/mai multe persoane;
d)  într-o adunare/reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate că
au caracter de familie, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante.
40
Latura subiectivă  intenția (directă/indirectă).
Formele infracțiunii.
Consumare  când se săvârșește acțiunea incriminată.
Sancțiunea  închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

TEME DE AUTOEVALUARE

1. În ce constă urmarea imediată secundară în ipoteza infracțiunii de tulburare


a ordinii și liniștii publice?
2. Tentativa este pedepsită în cazul tuturor infracțiunilor analizate în acest
capitol?
3. Cum se pune în mișcare acțiunea penală în cazul infracțiunilor contra ordinii
și liniștii publice?

Capitolul 7
INFRACȚIUNI CONTRA FAMILIEI

41
CONŢINUT

7.1 Incestul
7.2 Abandonul de familie
7.3 Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului

OBIECTIVE

Studiul acestei teme va ajuta la înţelegerea conținutului infracțiunilor contra familiei.

7.1. Incestul

Noțiune. Infracțiunea sus-menționată constă în raportul sexual consimțit, săvârșit


între rude în linie directă sau între frați și surori (art. 377 C.pen.). 

42
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale privitoare la conviețuirea
normală/morală în cadrul familiei23.
Obiectul material  există (în anumite cazuri).
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv  există (în anumite cazuri).
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de întreținere a unui raport sexual;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Formele infracțiunii.
Tentativa  nu se pedepsește.
Consumare  momentul realizării acțiunii incriminate.
Sancțiunea  închisoarea de la un an la 5 ani.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

7.2. Abandonul de familie


Noțiune. Infracțiunea de abandon de familie constă în săvârșirea de către persoana
care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre
următoarele fapte:
a)  părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau
morale;
b)  neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere prevăzute de lege;
c)  neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale
judecătorească [art. 378 alin. (1) C.pen.]. 
Infracțiunea de abandon de familie mai constă în neexecutarea, cu rea-credință, de
către cel condamnat a prestațiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în
favoarea persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii [art. 378 alin.
(2) C.pen.].
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale referitoare la conviețuirea
normală în cadrul familiei24.
Obiectul material  există.
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.

23
Relativ la obiectul juridic specific secundar, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea
specială conform noului Cod penal, op. cit., p. 498.
24
Cu privire la obiectul juridic specific secundar, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal.
Partea specială conform noului Cod penal, op. cit., p. 500.
43
a) elementul material  acțiune/inacțiune de părăsire/alungare/lăsare fără
ajutor/neîndeplinire/ neplată/neexecutare;
b) urmarea imediată principală  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Formele infracțiunii.
Tentativa  nu se pedepsește.
Consumare  momentul realizării activității incriminate25.
Sancțiunea  închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate [art. 378 alin. (3) C.pen.].
Cauză specială de nepedepsire. Fapta de abandon de familie nu se pedepsește
dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile [art. 378
alin. (4) C.pen.].
Individualizarea judiciară a executării pedepsei. Dacă, până la rămânerea
definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanța
dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere26, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta
[art. 378 alin. (5) C.pen.].

7.3. Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului


Noțiune. Infracțiunea sus-indicată constă în reținerea de către un părinte a copilului
său minor, fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredințat
minorul potrivit legii [art. 379 alin. (1) C.pen.]  prima variantă de tip.
Infracțiunea de nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului constă și în
fapta persoanei căreia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească spre creștere
și educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinți să aibă legături
personale cu minorul, în condițiile stabilite de către părți/organul competent [art. 379 alin.
(2) C.pen.]  a doua variantă de tip.
Obiectul juridic specific principal  relaţiile sociale referitoare la conviețuirea
normală în cadrul familiei27.
Obiectul material  există (la prima variantă de tip).
Subiectul activ  calificat.
Subiectul pasiv secundar  calificat.
Latura obiectivă  infracțiunea analizată se realizează prin activitatea care pune în
pericol relațiile ocrotite prin norma de incriminare.
a) elementul material  acțiune de reținere/împiedicare;

25
A se vedea, pe larg, Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal,
op. cit., p. 505.
26
Relativ la aceste mijloace de individualizare, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea
generală conform noului Cod penal, op. cit., p. 271-288.
27
Cu privire la obiectul juridic specific secundar, a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal.
Partea specială conform noului Cod penal, op. cit., p. 507.
44
b) urmarea imediată  starea de pericol;
c) legătura de cauzalitate  ex re.
Latura subiectivă  intenția.
Formele infracțiunii.
Tentativa  nu se pedepsește.
Consumare  diferă în funcție de varianta de tip28.
Sancțiunea  închisoarea de la o lună la 3 luni sau amenda.
Aspecte procesuale  acţiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate [art. 379 alin. (3) C.pen.].

TEME DE AUTOEVALUARE
1. Elementul subiectiv în cazul infracțiunii de uzurpare de calități oficiale constă
în:
a. Intenție;
28
A se vedea, pe larg, Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal,
op. cit., p. 508.
45
b. Intenție depășită;
c. Culpă.
R: a
2. Fapta (penală) de incest este:
a. O infracţiune continuă;
b. O infracţiune continuată;
c. O infracţiune simplă;
d. O infracţiune pregresivă
R: c
3. În varianta prevăzută în art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen., infracţiunea de
abandon de familie se consumă:
a. În momentul când se pune capăt inacţiunii de neplată a pensiei de întreţinere;
b. În primul moment de pasivitate a făptuitorului;
c. În momentul condamnării făptuitorului;
d. În momentul trimiterii în judecată a făptuitorului.
R: b
4. Infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului  a
doua variantă de tip:
a. Nu are obiect material;
b. Se săvârşeşte numai cu intenţie directă;
c. Este o infracţiune progresivă.
R: a
5. Elaborați un eseu de cinci pagini, având următorul titlu: „Incestul liber
consimţit şi incestul agresiv. Asemănări şi deosebiri”. La realizarea eseului vei avea
în vedere bibliografia selectivă indicată la finalul cursului, precum şi soluţiile
pronunţate de către instanţele judecătoreşti în materie.

6. Redați conţinutul legal al infracţiunii de ultraj judiciar:


.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
........................................................................................................................................
7. Rezolvați următoarea speţă:
Instanţa a reţinut că inculpaţii, frate şi soră, au avut relaţii sexuale orale.
Trimişi în judecată pentru infracțiunea de incest, aceştia au solicitat să fie
achitaţi.
Ce trebuie să decidă instanţa? Motivați soluţia propusă.

46
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Codul penal (Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare),


disponibil și pe site-ul http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/109855.
2. Gheorghe IVAN, Mari-Claudia IVAN, Drept penal. Partea specială conform noului
Cod penal, ediția 4, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2019.
3. Gheorghe IVAN, Mari-Claudia IVAN, Drept penal. Partea generală conform
noului Cod penal, ediția 4, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti,
2019.
4. Mari-Claudia IVAN, Gheorghe IVAN, Cauzele justificative, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2016.
5. Gheorghe IVAN, Drept penal. Partea specială. Cu referiri la Noul Cod penal,
Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010.
6. Gheorghe IVAN; Mari-Claudia IVAN  articole publicate în revista ,,Pro Lege” nr.
2/2016  2-3/2019 [publicație a Ministerului Public (disponibilă și pe site-urile:
http://revistaprolege.ro/; https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=1496)].
7. Alexandru BOROI, Drept penal. Partea specială. Conform Noului Cod penal,
ediția 2, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2014.

47

S-ar putea să vă placă și