GHID DE PROFILAXIE PSIHO-EMOȚIONALĂ PE PERIOADA PANDEMIEI DE

CORONAVIRUS

În contextul actualei situații epidemiologice de pe teritoriul țării noastre, se confruntă cu

multiple solicitări profesionale și emoționale, de tipul: -contactul cu posibile cazuri de persoane
infectate cu coronavirus; sub aspectul: duratei, intensității, -reducerea contactelor sociale cu
grupul de prieteni, cu familia extinsă; -schimbarea unor obiceiuri de viață (de exemplu:
renunțarea la antrenamentele fizice, la plimbări sau ieșiri împreună cu cei apropiați, reducerea
accesului la servicii/practici religioase/spirituale); -diminuarea sentimentului controlului cu
privire propria existență și asupra evenimentelor viitoare; studii recente arată că o lipsă a
sentimentului controlului alimentează stresul; -gestionarea propriilor neliniști legate de sănătatea
și prosperitatea proprie și a familiei; -carantina și izolarea cresc posibilitatea apariției unor
manifestări psihologice nedorite, cum ar fi: plictiseală, frustrare, confuzie, mergând până la furie
sau simptome de stres posttraumatic, alături de stigmatizarea celor infectați de către colectiv,
societate și chiar familie. În contextul creat de instituirea stării de urgență, presiunea psihologică
exercitată. În acest sens, specialiștii din cadrul organizațiilor profesionale reprezentative și din
mediul universitar fac câteva recomandări esențiale, sintetizate în cele ce urmează. 1. reducerea
”consumului” de știri legate de coronavirus, prin limitarea acestora la două informări pe zi; studii
recente arată că anxietatea crește o dată cu căutarea excesivă a conținuturilor pe social media; 2.
utilizarea exclusiv a surselor de informare oficiale; 3. eliminarea surselor de știri false, care apar
anonime și nu pot fi verificate din surse originale, a celor care în mod vădit urmăresc inducerea
unei stări de panică; studiile arată că informația negativă se stochează în memorie mai repede
decât cea pozitivă, încă înainte ca persoana să reflecteze asupra gradului de încredere al sursei
care emite această informație; alte studii indică, de asemenea, că expunerea excesivă la știri are
potențialul de e diminua sănătatea mentală; 4. limitarea interacțiunilor cu oameni prăpăstioși și
toxici, care nu pot susține o discuție calmă și echilibrată, bazată pe date concrete; 5. căutarea
suportului social prin intermediul tehnologiei (telefon, aplicații de comunicare on-line); conform
studiilor, sprijinul emoțional este un puternic antidot pentru stres; 6. renunțarea la
comportamente iraționale, de genul realizării unor aprovizionări exagerate; 7. respectarea orelor
de somn și păstrarea unui program de alimentație normal; impunerea autodisciplinei personale;
8. în cazul în care manifestării unor simptome suspecte, apelarea medicului de familie și, după
caz, a serviciilor de urgență; 9. concentrarea pe ceea ce poate fi controlat, cum ar fi: grija de
propria persoană și de cei apropiați și păstrarea unui regim de viață sănătos (alimentație excesivă,
sedentarism); 10. acceptarea emoțiilor negative sănătoase, care sunt adaptative în această
perioadă: îngrijorare, dar nu panică/frică intensă/spaimă subită; nemulțumire, dar nu
agresivitate/furie; tristețe, dar nu stări depresive/disperare/deznădejde; 11. practicarea unei
îngrijorări salubre. În legătură cu îngrijorarea, care apare în mod natural în astfel de situații,
aceasta poate să fie programată pe parcursul zilei. Spre exemplu, atunci când ne vin în minte
teme de îngrijorare (ex. contaminare, boală, moarte etc.), să le notăm, dar să le analizăm rațional
doar într-un interval orar prestabilit de noi (ex. 18-18.30), fără a le lăsa să ne macine ziua oricând
(https://danieldavidubb.wordpress.com/category/despre-psihologie/); 3 12. renunțarea la
abordările cognitive iraționale (de ex.: Viața (epidemia) este nedreaptă. (evaluare globală a
vieții/situației) / Oamenii sunt periculoși. (evaluarea globală a celorlalți) / Eu sunt
slab/vulnerabil. (autoevaluarea globală) cu o abordare cognitivă rațională (de ex. Viața este cum
este și o pot influența doar în anumite privințe. (acceptarea activă a situației) / Niciun om nu este
total bun sau rău în sine, ci are comportamente mai bune sau mai rele la care ne putem raporta
adecvat și diferențiat. (acceptarea necondiționată activă a celorlalți) / Sunt un om cu bune și rele,
încercând să maximimez punctele bune. (autoacceptarea necondiționată activă). Pentru mai
multe exemple, vizitați link-urile de la final; 13. utilizarea unor ”pastile psihologice” în situația
apariției unor evenimente negative sau a unor reacții psihologice adverse/vătămătoare (gânduri
negative, atitudini/manifestări psihologice perturbatoare/neplăcute/stingheritoare):

 "Mi-aş dori să nu se întâmple şi fac tot ce depinde de mine în acest sens, dar accept că uneori
nu pot controla orice situaţie; dacă se întâmplă, voi încerca să-i fac faţă cât mai bine" (pentru
combaterea unui stil de gândire rigid);

 "Este rău şi neplăcut, dar nu este groaznic şi catastrofal; pot confrunta problema şi/sau pot pot
găsi găsi plăcere în alte situaţii" (pentru eliminarea unei viziuni catastrofice);

 "Pot tolera situaţia, deşi nu îmi place şi îmi este foarte greu; caut să mă adaptez cât mai bine
şi/sau să găsesc plăcere în alte situaţii" (creșterea toleranței la frustrare);

 "Viaţa nu este dreaptă sau nedreaptă, ci asimetrică; eu şi ceilalţi nu suntem slabi sau răi în
general, ci comportamentele noastre sunt mai bune sau mai rele, comportamente pe care le
putem îmbunătăţi" (evitarea generalizării excesive/iraționale); 14. în cazul celor care au copii,
aceștia pot manifesta diferite comportamente, cum ar fi: plâns sau iritare excesive, întoarcerea la
obiceiuri vechi (de ex., urinează din nou în pat), îngrijorare sau tristețe excesive, alimentație
incorectă, tulburări de somn, dificultăți de concentrare, dureri de cap sau corporale, evitarea unor
activități care anterior le făceau plăcere. Atitudinea părinților este esențială, întrucât copiii învață
din ceea ce fac aceștia mai mult decât din ceea ce spun. Se recomandă purtarea de conversații la
nivelul lor de înțelegere despre ce înseamnă acest virus, precum menținerea unui sentiment de a
fi siguranță. Este util a li se explica metode de gestionare a temerilor, învățate din propria
experiență. Limitarea expunerii la știri și social media previne interpretarea greșită a
informațiilor de către copii, precum și preluarea unor stări de panică induse de modul de
exprimare, tonul vocii utilizat de către reporteri în anumite cazuri. Crearea și menținerea unui
program regulat de 4 învățare, alimentație și somn, combinat cu activități de relaxare sau
distractive adaugă structură zilei și un sentiment de control. Părinții sunt modele de
comportament pentru copiii lor: este important ca aceștia să observe cum părinții își acordă
pauze, dorm, exersează fizic, se hrănesc adecvat, limitează consumul de tutun, alcool, dulciuri,
cafea, tratează situația în mod rațional și echilibrat. Timpul de calitate petrecut cu familia și
copiii, departe de televizor și telefon, creează sentimentul de apartenență, comuniune, siguranță
și control, atât de importante în situații de criză. 15. în situația în care se ia contact cu persoane
suspecte de COVID-19, protecția se realizează conform regulior stabilite de autorități,
recomandându-se totodată evitarea și combaterea stigmatizării, judecării persoanelor suspecte ori
confirmate cu infecția de coronavirus. Din punct de vedere psihologic și uman, este important să
ne amintim că este vorba tot despre oameni și că în această situație se poate găsi oricine, inclusiv
membrii propriei familii, prieteni ori chiar dumneavoastră înșivă: fiecare ființă umană merită să
fie tratată cu respect și grijă; 16. în cazul impunerii măsurii de izolare/ carantină/ tratament, este
utilă menținerea legăturii cu cei apropiați, prin mijloacele de comunicare aflate la îndemână;
suportul social, chiar și de la distanță, este un factor de reziliență în fața stresului și altor
manifestări asociate. Plictiseala poate fi combătută prin concentrarea pe proiecte personale cărora
poate anterior nu le-a fost acordat timp (urmăriți un tutorial pe youtube; citiți; învățați ceva nou;
faceți sport etc.); este recomandat a avea grijă de propria sănătate, prin: hrană potrivită, hidratare,
somn; o abordare a situației în perspectivă și căutând valențele pozitive ale acesteia,
oportunitățile de dezvoltare personală aflate la îndemână; 17. în cazul revenirii la muncă a unui
coleg de serviciu, după tratamentul de COVID-19, este important de reținut faptul că acea
persoană se poate confrunta cu probleme de natură psihologică: probabil trebuie să accepte
stigmatizarea de către colegi, apropiați, sau chiar de către familie; probabil trebuie să își
gestioneze emoții de frică, de tristețe sau de vină în cazul în care a transmis sau ar fi putut
transmite virusul și altora. Este important ca în această perioadă să evităm stigmatizarea
acestuia/acesteia, să manifestăm sprijin și compasiune. Dragi colegi, Cel mai important este ca,
în această perioadă, să ne păstrăm rațiunea și echilibrul emoțional. Criza va trece, însă
dezechilibrele se vor reface mai greu. Istoria omenirii a arătat că perioadele de criză antrenează
un uriaș potențial de dezvoltare umană și personală, accentuând autocunoașterea, solidaritatea,
umanitatea, caracterul, încrederea (inclusiv de sine) și curajul. Perioadele de criză 5 ne ajută să
ne structurăm mai precis sistemul de valori care ne ghidează comportamentul și atitudinile.
Psihologia modernă ne învață că o situație nu este ”stresantă” prin sine însăși, ci prin modul în
care noi alegem să o interpretăm. Mai departe, felul în care gândim determină stările emoționale
pe care le trăim și comportamentele pe care le manifestăm. O bună igienă mentală în această
perioadă va face diferența în starea psihică resimțită de noi toți la finalul acestei etape dificile.
Vă invităm să apelați la serviciile psihologilor de unitate, atunci când simțiți nevoia de consiliere
psihologică sau doar de o opinie de specialitate. Profesionalismul și experiența dobândită de
psihologii din M.A.I. reprezintă resurse valoroase în combaterea stresului și a manifestărilor
asociate acestuia.