Mini-Ghid pentru Părinți

Sănătatea mintală a adolescenților

Preadolescența şi adolescența reprezintă o

perioadă complexă şi cu multe schimbări.
Maturizarea vine adesea la pachet cu crize de
furie, uşi trântite, o tăcere dureroasă şi greu de
suportat sau certuri nesfârşite.

Mulți părinți au impresia că nu îşi mai recunosc

copilul, şi ori se ceartă, pedepsesc şi parcă
încearcă zilnic să câştige o bătălie, ori renunță,
neputincioşi, şi îşi lasă copilul să facă ce vrea.

Ce se întâmplă cu adolescenții, cum putem susține

sănătatea lor mintală?
Relația părinte-adolescent este influențată de schimbările fizice, psihice
şi sociale prij care trec adolescentii. Nevoile adolescenților se fac tot
mai puternic "auzite".
Hai să discutăm despre factori de risc, despre cele mai frecvente
provocări ale adolescenților, şi să vedem cum putem noi, părinții, să le
fim alături şi să îi susținem în evoluția lor.

Schimbările fizice, cognitive, emoționale şi sociale sunt la

apogeu în adolescență.
Adolescenții devin tot mai interesați de ce cred ceilalți despre ei; cum
sunt acceptați în grupurile de colegi/prieteni. Suferă dacă se simt
excluşi. Corpul lor se modifică, le e greu să îşi accepte creşterea, se
compară cu cei din jur. Ce le plăcea înainte, se poate să îi scoată din
sărite acum. Reuniunile cu familia, pe care le iubea poate înainte,
acum îl transformă într-un puşti nervos şi supărat.
Vârsta tot mai mică la care se instalează
pubertatea este asociată cu risc crescut pentru
anxietate, depresie şi probleme de acceptare a
corpului.

Este foarte important ca părinții să vorbească cu preadolescenții

şi adolescenții despre schimbările prin care vor trece, astfel încât
aceştia să se înțeleagă mai bine şi să simtă susținerea părinților.

Comunicarea părinți-adolescenți trece prin multe transformări şi

devine o provocare pentru părinți.

Cum vorbeşti cu copilul tău, când ți se pare că orice spui este

înterpretat aiurea, sau iscă o ceartă, sau doar ți se întoarce
spatele?

Înțelegând nevoile adolescenților şi hrănind

relația cu ei vom avea cele mai bune şanse să îi
susținem şi să îi ajutăm să învețe să aiba grijă
de ei.

Care sunt factorii de risc ce

vulnerabilizează adolescenții?
Situații stresante, traume, pierderea unei
persoane dragi.
Divorțul părinților, certuri în familie
Relația tensionată sau conflictuală cu părinții
Izolarea socială, absența prietenilor
Fenomenul de bullying
Abuzurile fizice, emoționale, sexuale
Rezultatele scăzute la învățătură
Consumul de substanțe
Tulburările emoționale şi psihice
Nivel scăzut al stimei de sine
Care sunt cele mai frecvente provocări sau tulburări ce
afectează sănătatea mintală a adolescenților?
ANXIETATEA: studiile clinice indică faptul că avem o creştere
semnificativă a cazurilor la adolescenți (15%). Mulți se confruntă cu
anxietate sau atacuri de panică. Simptomele frecvente sunt:
dificultatea de a respira sau respirație sacadată, spun că le e frică,
refuză să iasă din casă sau să meargă la şcoală, sunt agitați au
probleme digestive, nu dorm bine, simt ca se blocheaza inainte de teste
sau examene.
DEPRESIA: se estimează că 2%-3% dintre adolescenți
prezintă simptome depresive. Lipsa motivației,
însingurarea, dispoziția proastă, stima de sine redusă,
refuzul de a socializa sunt semnele cele mai frecvente.
Spun adesea că îşi urăsc viața, că nu are niciun rost, că
nu văd sensul existenței.
Depresia este o condiție ce poate duce la risc de
suicid. Este necesară evaluarea de specialitate şi
tratamentul terapeutic adecvat.

TULBURĂRILE ALIMENTARE: odată cu modificările corporale din

adolescență, stima de sine care fluctuează, comentariile răutăcioase
sau aluziile sexuale, adolescenții devin tot mai conştienți de corpul lor.
Presiunea imaginilor editate din social media nu îi ajută să se accepte
mai uşor. Ajung să se compare cu ceva ireal, îşi impun standarde de
neatins. Apare frustrare, nemulțumire, dorința de a arăta altfel- de a
slăbi, de a controla cum este corpul lor. TULBURARILE ALIMENTARE
SUNT O CONDIȚIE DE RISC MAJOR ŞI POT DUCE LA MOARTEA
ADOLESCENTULUI. Se impune evaluare, tratament si terapie.

ANOREXIA şi BULIMIA NERVOSA sunt condiții mintale complexe

care pot fi dependente de mai mulți factori emoționali, sociali
sau de familie.

ANOREXIA: adolescentul are o greutate foarte mică, are frica

de a se îngrăşa; mănâncă foarte puțin, sare peste mese, uneori
are zile când nu mănâncă deloc; ascunde sau aruncă
mâncarea. Poate fi dublată de deshidratare. Adolescentul
poate face sport excesiv "pentru a arde caloriile". Apar amețeli,
senzație de leşin, tremorul corpului, dificultați de concentrare.
BULIMIA NERVOSA: adolescentul are perioade când mănâncă
mult, compulsiv, uneori mănâncă pe ascuns sau noaptea, după
care îşi provoacă vărsături pentru a elimina ce au mâncat si "ca
să scape de calorii"- să nu se îngraşe.

Pot să treacă luni bune până ce părinții observă că ceva este în

neregulă, şi adesea adolescentul este reticent în a accepta
ajutorul. Nu vrea să meargă la terapie sau la doctor deoarece nu
vrea să i se spună că trebuie să mănânce mai mult şi să se
îngraşe.

De ce are nevoie adolescentul tău, mai ales

când se confruntă cu o tulburare emoțională
sau psihică
Conectare cu părinții
Să se simtă iubiți şi valorizați
Să ştie că se pot baza pe ajutorul părinților
Evaluare de specialitate, tratament sau terapie
Mişcare fizică
Conectare cu natura
Prietenii sănătoase
Să învețe strategii de coping

Consumul de substanțe- adicțiile

Consumul de substanțe toxice este o realitate care afectează sănătatea
şi viața multor adolescenți.

Cele mai uzuale substanțe sunt alcoolul, țigările, vape'urile cu nicotină,

marijuana, dar şi droguri precum heroină, ecstasy etc.
De asemenea, sunt des consumate medicamente- xanax, valium,
distonocalm, cu sau fără alcool, adolescenții nefiind conştienți de riscul
major implicat de combinarea acestora cu alcoolul.

Apare riscul comportamentelor violente sau al abuzurilor sexuale pe

fondul intoxicației, la petreceri sau când nu e cineva lângă ei care să îi
protejeze.
 Abuzul de substanțe poate duce rapid la
instalarea dependențelor

Consumul regulat de alcool, nicotină, sau

alte droguri, combinația de medicamente
cu droguri- afectează dezvoltarea
creierului, duc la stări de dispoziție
fluctuante, agresivitate, scad atenția şi
capacitățile cognitive.
Reprezintă risc pentru starea de sănătate
fizică şi mentală în viața de adult.
Îi expune pe adolescenți la situații de risc,
relații toxice, abuzuri fizice, emoționale şi
sexuale.

Factori de protecție şi de susținere a

sănătății fizice şi psihice:
1. RELAȚIA: când tu, ca părinte, eşti speriat, îngrijorat, ți se pare
că totul e scăpat de sub control- întoarce-te mereu la bază> la
conectarea cu copilul tău.

2. CONECTAREA implică ascultare. Înainte să ne certăm, să dăm

pedepse, să țipăm- da, şi cei mai buni părinți pot avea astfel de
momente- e bine să ascultăm adolescentul. Poate nu ne place
mereu ce ne spune, dar cu siguranță tot ce trăieşte copilul nostru
e important pentru el, aşa că are nevoie să simtă că părintele
are timp şi răbdare să îl asculte.

3. CEARTA sau CONFLICTUL pot fi elemente fireşti în relația

părinte-copil, dar e important să ştim cum să gestionăm acel
conflict. Să acordăm timp pentru exprimarea emoțiilor, fricilor şi
gândurilor; să punem deoparte jignirile sau cuvintele toxice- sau
dacă le folosim, să ne cerem scuze; să învățăm să fim pro-activi,
nu reactivi în comunicare.
Factori de protecție şi de susținere pentru
adolescenți
4. IUBIREA NECONDIȚIONATĂ: părinții se tem adesea că îşi
răsfață copilul dacă îl iubesc "prea mult". Dar nu există "iubire
prea multă".
Iubirea înseamnă grijă şi afecțiune- pentru care adolescentul nu
trebuie să "muncească", să le merite. Şi mai ales dacă se
confruntă cu tulburări emoționale sau psihice, copilul va avea
nevoie de susținere şi iubire necondiționată.

5. RESPONSABILIZAREA: maturizarea înseamnă un mix de libertate

şi responsabilități. Aici vorbim de "condiționare", nu la iubire.
Concret, pe măsură ce adolescentul creşte şi îşi manifestă
independența- vrea afară seara târziu, bani de buzunar, să plece
cu prietenii, să meargă la petreceri etc- este foarte important ca
părinții să aduca la acelaşi nivel şi aşteptările şi cerințele de
maturizare. Cum demonstrează adolescentul că e mai matur şi
responsabil? Ce responsabilități are? Îşi asumă consecințele
faptelor sale?

6. COMUNICAREA şi DISCUȚIILE PE TEME PRECUM

SEXUALITATEA, RELAȚIILE, VISUL LOR DE VIITOR: ştiu că pare
inconfortabil. Noi ca părinți nu prea am avut parte de
aceste discuții, şi ei oricum au acces pe net la orice- aşa
că pare tentant să îi lăsăm să priceapă singuri cum stă
treaba.
Dar informațiile din online sunt confuze, contradictorii,
adesea chiar eronate şi toxice.

Adolescenții au nevoie de discuții calme, deschise cu

părinții lor, inclusiv despre sex şi sexualitate, cum să se
protejeze, cum arată o relație toxică şi cum să aibă grijă
de ei dacă vreodată se simt blocați într-o relație
nesănătoasă pentru ei.
7. SUSȚINE DEZVOLTAREA LOR ŞI INDEPENDENȚA: unii adolescenți au
foarte multă inițiativă, alții-deloc. Dar cu siguranță au nevoie de
încurajări din partea părinților, astfel încât să înceapă să ia decizii
pentru viața lor. Alegerea liceului, a profilului, sau a activităților pe care
le practică, discuțiile despre valori, cum îşi proiectează viața, cum va
avea grijă de viața sa, care sunt modele sau surse de inspirație- toate
pot da şansa adolescentului să crească şi să se dezvolte.

8. NU UITA SĂ RÂZI ÎMPREUNĂ CU COPILUL TĂU: părinții sunt deseori

atât de absorbiți de griji, de notele copiilor, de ce trebuie făcut, de
meditații, că iau totul în serios şi uită să râdă. Uită să creeze momente
de relaxare împreună cu copilul. Râsul, relaxarea, momentele plăcute
nu trebuie să fie "meritate" şi oferite doar ca premiu. Ele sunt esențiale
pentru o relație sănătoasă cu copilul.

9. CERE AJUTOR DE SPECIALITATE LA NEVOIE: e trist, dar încă e nevoie

să spunem- nu e o ruşine să ceri ajutor, să mergi la doctor sau la
psiholog, să faci terapie! E parte din a avea grijă de noi şi copiii au
nevoie să învețe că e firesc şi normal.

9. AI GRIJĂ DE TINE, PĂRINTE DRAG! A fi părinte este una dintre cele mai solicitante
roluri din viața noastră. Ne trece prin toate stările şi emoțiile, simțim o iubire imensă
față de copii, dar şi o frică paralizantă uneori, pentru siguranța şi viitorul lor.
Avem nevoie, ca părinți, să prioritizăm şi binele nostru, sănătatea noastră.

Ai grijă de corpul tău- mişcă-l, hrăneşte-l, iubeşte-l! Răsfață-te cu somn bun şi

amână tot ce nu e chiar necesar, dacă doar aşa ai timp să te odihneşti.

ÎȚI ÎNVEȚI COPILUL SĂ AIBĂ GRIJĂ DE SINE ATUNCI CÂND TU AI GRIJĂ DE TINE!

Sper ca acest mini-ghid ti-a fost de folos. Te aştept cu drag pe conturile mele
pentru a urmări prezentările, webinariile sau discuțiile despre parenting, relații
sănătoase şi cum putem să susținem sănătatea mintală pentru noi şi pentru
copiii noştri.

Salutări cu drag,
Anca