Grile TOT

1.
Nucleul anterolateral al maduvei inerveaza muschii:

A) Bratului
B) Umarului
C) Coapsei
D) Gambei
E) Soldului
2. *Singurul os mobil al craniului este:
A) Mandibula
B) Temporalul
C) Etmoidul
D) Lacrimalul
E) Maxila
3. Cerebelul prezinta urmatorii nuclei:

A) Gelatinos
B) Dentat/ lateral
C) Fastigial / medial
D) Emboliform/ interpositus anterior
E) Globulos/ interpositus posterior
4. Nervul mandibular inerveaza muschii:
A) Pterigoidian medial
B) Maseter
C) Temporal (portiunea mijlocie)
D) Pterigoidian lateral
E) Occipitala
5. Trigonul lui Lesser este limitat de:
A) Pantecul anterior al digastricului
B) Pantecul posterior al digastricului

C) Omohioidian
D) Nervul hipoglos
E) Sternocleidomastoidian
6. Bolta craniana este formata de:
A) Parietal
B) Maxilar
C) Occipital
D) Lacrimal
E) Nazal
7. Vascularizatia maduvei este asigurata de arterele:

A) Spinala anterioara
B) Spinala posterioara
C) Spinala superioara
D) Spinala inferioara
E) Apinala (Spinala) circumflexa
8. La nivelul fetei anterolaterale a trunchiului se observa originea aparenta a nervilor cranieni:
A) I
B) IX
C) II
D) III
E) X
9. Nervul maxilar:
A) Este cranian
B) Strabate fisura orbitala inferioara

C) Este motor
D) Este mixt
E) Este senzitiv
10. In portiunea pietroasa din carotida interna iau nastere arterele:
A) Caroticotimpanica
B) Oftalmica
C) Cavernoasa
D) Meningee mijlocie
E) A canalului pterigoidian
11. Care afirmatii sunt corecte :

A) Nervul oftalmic ia nastere din trigemen
B) Nervul trigemen ia nastere din facial
C) Nervul maxilar ia nastere din trigemen
D) Nervul V este trigemen
E) Exista 12 nervi cranieni
12. Nervul trigemen paraseste cutia craniana prin:
A) Gaura ovala
B) Gaura rotunda
C) Fisura orbitala inferioara
D) Gaura spinoasa
E) Fisura orbitala superioara

13. Cornul posterior al maduvei prezinta :
A) Col
B) Cap
C) Baza
D) Corp
E) Varf
14. Nervul facial este un nerv:
A) Spinal
B) Mixt
C) Motor
D) Cranian
E) Senzitiv
15. *Regiunea labiala se invecineaza inferior cu:

A) Bucala
B) Submandibulara
C) Infraorbitala
D) Mentoniera
E) Nazala
16. Triunghiul pontin al ventriculului IV prezinta:
A) Aripa alba mediana
B) Locus coerules
C) Tija calamusului scriptor (theoretic intra si ea)
D) Valul medular inferior
E) Coliculul facialului
17. Eferentele ariei septale sunt destinate:
A) Ariei preoptice
B) Ariei supramamilare
C) Hipotalamusului anterior
D) Nucleilor nervilor spinali
E) Nucleului habenular lateral
18. Poligonul lui Willis este format de artere care provin din: ?????
A) Carotida externa (SIGUR NU)
B) Oftalmica (theoretic da, asa scrie pe net  )
C) Carotida interna (SIGUR)

D) Cavernoasa (theoretic da, asa scrie pe net )
E) Subclaviculara (maybe, e cam complicate treaba)
19. *La cate ramuri da nastere carotida interna la nivel cervical:

A) Niciuna
B) 2
C) 4
D) 6
E) 3
20. Regiunea zigomatica se invecineaza superior cu:
A) Orbitala
B) Occipitala
C) Frontala
D) Parietala
E) Temporala
21. Muschiul temporal isi arte(are) originea pe:
A) Fata profunda a fasciei temporale
B) Condilul mandibulei
C) Fosa temporala
D) Colul mandibulei
E) Hioid
22. La nivel sacral coloana intermediara prezinta centrul:
A) Iridodilatator
B) Erectiei si ejacularii
C) Cardioaccelerator
D) Mictiunii
E) Defecatiei
23. *Artera linguala se ligatureaza in triunghiul:

A) Beclard
B) Omotrapezia
C) Pirogoff
D) Lasalle
E) Sebileau
24. Muschii trunchiului sunt inervati de la nivelul urmatorilor nuclei ai maduvei:
A) Posteromedial
B) Central(diafragmul)
C) Posterolateral
D) Anteromedial
E) Anterolateral
25. Din artera carotida comuna ia nastere carotida:
A) Externa
B) Anterioara
C) Inferioara
D) Interna
E) Superioara
26. Fata anterolaterala a bulbului prezinta:
A) Fasciculul lui Goll
B) Olivele bulbare
C) Piramidele bulbare
D) Decusatia piramidala
E) Tuberculul cuneatus
27. Portiunea occipitala a muschiului occipitofrontal isi are originea pe:

A) Procesul mastoidian
B) Linia nucala inferioara
C) Linia nucala suprema
D) Protuberanta occipitala interna
E) Linia nucala superioara
28. Regiunea labiala este limitata superior de:
A) Santul mentolabial
B) Marginea anterioara a aripii nasului
C) Santul nazolabial
D) Extremitatea anterioara a subcloazonului nazal
E) Marginea posterioara a narinei

29. Nervul mandibular:
A) Este mixt
B) Arte (are) un trunchi anterior si unul posterior

C) Strabate gaura spinoasa
D) Este nerv spinal
E) Inerveaza arcada dentara superioara
30. La nivelul bifurcatiei carotidiene se gaseste:
A) Carotideumul
B) Caroticum
C) Glomusul carotidian
D) Sinusul carotidian
E) Lingula
31. *Cate straturi prezinta regiunea palpebrala:

A) 9
B) 7
C) 3
D) 8
E) 5
32. Hiatul interscalenic/intercalenic este strabatut de:
A) Vena subclaviculara
B) Artera supraclaviculara
C) Artera subclaviculara
D) Plexul faringian
E) Plexul brahial
33. Portiunea palpebrala a muschiului orbicular al ochiului prezinta:
A) Portiunea retrotarsala
B) Muschiul lui Riolan

C) Portiunea preseptala
D) Muschiul lui Horner
E) Portiunea pretarsala
34. Carotida comuna vine in raport medial cu:
A) Tiroida
B) Laringele
C) Esofagul
D) Nervul vag
E) Muschiul scalen anterior
35. Care gauri sunt situate la nivelul etajului mijlociu al endobazei:

A) Patrata
B) Ovala
C) Rotunda
D) Triunghiulara
E) Spinoasa
36. *Limita inferioara a regiunii temporale este:
A) Sutura coronala
B) Mandibula
C) Parietalul
D) Sutura lambdoida
E) Arcada zigomatica
37. De la nivelul originii aparente nervul trigemen se orienteaza:
A) Anterior
B) Medial
C) Lateral
D) Posterior
E) Superior
38. *Artera labiala inferioara ia nastere din artera:
A) Faciala
B) Transversa a fetei
C) Linguala
D) Temporala superficiala
E) Maxilara
39. Care oase sunt perechi:

A) Sfenoid
B) Etmoid
C) Parietal
D) Temporal
E) Maxilar
40. Urmatoarele artere sunt colaterale anterioare ale carotidei externe:
A) Tiroidiana superioara
B) Faciala
C) Occipitala
D) Faringiana ascendenta
E) Maxilara
41. Maduva prezinta urmatoarele fascicule de substanta alba:
A) Posterior
B) Lateral
C) Anterior
D) Posterolateral
E) Anterolateral
42. In constitutia cavitatii orbitale intra:
A) Etmoidul
B) Frontalul
C) Sfenoidul
D) Mandibula
E) Parietalul
43. Din nervul trigemen iau nastere nervii:

A) Maxilar
B) Mandibular
C) Facial
D) Oftalmic
E) Vag
44. La nivelul regiunii mentale se gasesc nodurile limfatice:
A) Cervicale
B) Submandibulare
C) Occipitale
D) Submentoniere
E) Sublinguale
45. In triunghiul carotidian se gasesc nervii:
A) V
B) X
C) VI
D) XI
E) XII
46.* Artera temporala profunda anterioara provine din artera:
A) Faciala
B) Maxilara
C) Temporala superficiala
D) Carotida interna
E) Linguala
47. *Cate ramuri are carotida externa:

A) 8
B) 10
C) 9
D) 7
E) 6
48.* Anastomoza intre carotida externa si cea interna se realizeaza la nivelul arterei:
A) Vertebrale
B) Transverse a fetei
C) Linguale
D) Subclaviculare
E) Angulare (e fortat raspunsul, dar merge)

49. Care nuclei sunt situati doar la nivelul intumescentei cervicale: ???
A) Posteromedial (pe toata lungimea maduvei)
B) Intermediolateral
C) Posterolateral (SIGUR)
D) Anteromedial (pe toata lungimea maduvei)
E) Anterolateral (SIGUR)
50. Muschii superficiali ai regiunii temporale sunt:
A) Temporoparietal
B) Auricular anterior
C) Auricular posterior
D) Maseter
E) Temporal
1. Nucleul anterolateral al maduvei inerveaza muschii:
A) Bratului
B) Umarului
C) Coapsei
D) Gambei
E) Soldului
2. *Singurul os mobil al craniului este:

A) Mandibula
B) Temporalul
C) Etmoidul
D) Lacrimalul
E) Maxila
3. Cerebelul prezinta urmatorii nuclei:

A) Gelatinos
B) Dentat
C) Fastigial
D) Emboliform
E) Globulos
4. Nervul mandibular inerveaza muschii:

A) Pterigoidian medial
B) Maseter
C) Temporal
D) Pterigoidian lateral
E) Occipitala
5. Trigonul lui Lesser este limitat de:
A) Pantecul anterior al digastricului
B) Pantecul posterior al digastricului
C) Omohioidian
D) Nervul hipoglos
E) Sternocleidomastoidian
6. Bolta craniana este formata de:

A) Parietal
B) Maxilar
C) Occipital
D) Lacrimal
E) Nazal
7. Vascularizatia maduvei este asigurata de arterele:

A) Spinala anterioara
B) Spinala posterioara
C) Spinala superioara
D) Spinala inferioara
E) Apinala (Spinala) circumflexa
8. La nivelul fetei anterolaterale a trunchiului se observa originea:

A) I
B) IX
C) II
D) III
E) X
9. Nervul maxilar: (RAM SENZITIVA DIN TRIGEMEN)
A) Este cranian
B) Strabate fisura orbitala inferioara
C) Este motor
D) Este mixt
E) Este senzitiv
10. In portiunea pietroasa din carotida interna iau nastere arterele:

A) Caroticotimpanica
B) Oftalmica
C) Cavernoasa
D) Meningee mijlocie
E) A canalului pterigoidian
11. Care afirmatii sunt corecte :

A) Nervul oftalmic ia nastere din trigemen
B) Nervul trigemen ia nastere din facial
C) Nervul maxilar ia nastere din trigemen
D) Nervul V este trigemen
E) Exista 12 nervi cranieni
12. Nervul trigemen paraseste cutia craniana prin:

A) Gaura ovala
B) Gaura rotunda
C) Fisura orbitala inferioara
D) Gaura spinoasa
E) Fisura orbitala superioara
13. Cornul posterior al maduvei prezinta :
A) Col
B) Cap
C) Baza
D) Corp
E) Varf
14. Nervul facial este un nerv:

A) Spinal
B) Mixt
C) Motor
D) Cranian
E) Senzitiv
15. *Regiunea labiala se invecineaza inferior cu:

A) Bucala
B) Submandibulara
C) Infraorbitala
D) Mentoniera
E) Nazala
16. Triunghiul pontin al ventriculului IV prezinta:

A) Aripa alba mediana
B) Locus coerules
C) Tija calamusului scriptor
D) Valul medular inferior
E) Coliculul facialului
17. Eferentele ariei septale sunt destinate:
A) Ariei preoptice
B) Ariei supramamilare
C) Hipotalamusului anterior
D) Nucleilor nervilor spinali
E) Nucleului habenular lateral
18. Poligonul lui Willis este format de artere care provin din:
A) Carotida externa
B) Oftalmica
C) Carotida interna
D) Cavernoasa
E) Subclaviculara
19. *La cate ramuri da nastere carotida interna la nivel cervical:

A) Niciuna
B) 2
C) 4
D) 6
E) 3
20. Regiunea zigomatica se invecineaza superior cu:

A) Orbitala
B) Occipitala
C) Frontala
D) Parietala
E) Temporala
21. Muschiul temporal isi arte(are) originea pe:
A) Fata profunda a fasciei temporale
B) Condilul mandibulei
C) Fosa temporala
D) Colul mandibulei
E) Hioid
22. La nivel sacral coloana intermediara prezinta centrul:

A) Iridodilatator
B) Erectiei si ejacularii
C) Cardioaccelerator
D) Mictiunii
E) Defecatiei
23. *Artera linguala se ligatureaza in triunghiul:

A) Beclard
B) Omotrapezia
C) Pirogoff
D) Lasalle
E) Sebileau
24. Muschii trunchiului sunt inervati de la nivelul urmatorilor nuclei ai maduvei:

A) Posteromedial
B) Central
C) Posterolateral
D) Anteromedial
E) Anterolateral
25. Din artera carotida comuna ia nastere artera:
A) Externa
B) Anterioara
C) Inferioara
D) Interna
E) Superioara
26. Fata anterolaterala a bulbului prezinta:

A) Fasciculul lui Goll
B) Olivele bulbare
C) Piramidele bulbare
D) Decusatia piramidala
E) Tuberculul cuneatus
27. Portiunea occipitala a muschiului occipitofrontal isi are originea pe:

A) Procesul mastoidian
B) Linia nucala inferioara
C) Linia nucala suprema
D) Protuberanta occipitala interna
E) Linia nucala superioara
28. Regiunea labiala este limitata superior de:

A) Santul mentolabial
B) Marginea anterioara a aripii nasului
C) Santul nazolabial
D) Extremitatea anterioara a subcloazonului nazal
E) Marginea posterioara a narinei
29. Nervul mandibular:
A) Este mixt
B) Arte (are) un trunchi anterior si unul posterior
C) Strabate gaura spinoasa
D) Este nerv spinal
E) Inerveaza arcada dentara superioara
30. La nivelul bifurcatiei carotidiene se gaseste:

A) Carotideumul
B) Caroticum
C) Glomusul carotidian
D) Sinusul carotidian
E) Lingula
31. *Cate straturi prezinta regiunea palpebrala:

A) 9
B) 7
C) 3
D) 8
E) 5
32. Hiatul interscalenic este strabatut de:

A) Vena subclaviculara
B) Artera supraclaviculara
C) Artera subclaviculara
D) Plexul faringian
E) Plexul brahial
33. Portiunea palpebrala a muschiului orbicular al ochiului prezinta:
A) Portiunea retrotarsala
B) Muschiul lui Riolan
C) Portiunea preseptala
D) Muschiul lui Horner
E) Portiunea pretarsala
34. Carotida comuna vine in raport medial cu:

A) Tiroida
B) Laringele
C) Esofagul
D) Nervul vag
E) Muschiul scalen anterior
35. Care gauri sunt situate la nivelul etajului mijlociu al endobazei:

A) Patrata
B) Ovala
C) Rotunda
D) Triunghiulara
E) Spinoasa
36. *Limita inferioara a regiunii temporale este:

A) Sutura coronala
B) Mandibula
C) Parietalul
D) Sutura lambdoida
E) Arcada zigomatica
37. De la nivelul originii aparente nervul trigemen se orienteaza:
A) Anterior
B) Medial
C) Lateral
D) Posterior
E) Superior
38. *Artera labiala inferioara ia nastere din artera:

A) Faciala
B) Transversa a fetei
C) Linguala
D) Temporala superficiala
E) Maxilara
39. Care oase sunt perechi:

A) Sfenoid
B) Etmoid
C) Parietal
D) Temporal
E) Maxilar
40. Urmatoarele artere sunt colaterale anterioare ale carotidei externe:

A) Tiroidiana superioara
B) Faciala
C) Occipitala
D) Faringiana ascendenta
E) Maxilara
41. Maduva prezinta urmatoarele fascicule de substanta alba:
A) Posterior
B) Lateral
C) Anterior
D) Posterolateral
E) Anterolateral
42. In constitutia cavitatii orbitale intra:

A) Etmoidul
B) Frontalul
C) Sfenoidul
D) Mandibula
E) Parietalul
43. Din nervul trigemen iau nastere nervii:

A) Maxilar
B) Mandibular
C) Facial
D) Oftalmic
E) Vag
44. La nivelul regiunii mentale se gasesc nodurile limfatice:

A) Cervicale
B) Submandibulare
C) Occipitale
D) Submentoniere
E) Sublinguale
45. In triunghiul carotidian se gasesc nervii:
A) V
B) X
C) VI
D) XI
E) XII
46. *Artera temporala profunda anterioara provine din artera:

A) Faciala
B) Maxilara
C) Temporala superficiala
D) Carotida interna
E) Linguala
47. *Cate ramuri are carotida externa:

A) 8
B) 10
C) 9
D) 7
E) 6
1. Gaura mentala sau gaura mentoniera:

a. se afla pe ramura mandibulei
b. este orificiul anterior al canalului mandibulei
c. se formeaza la unirea ramurii cu corpul mandibulei
d. este localizat la jumatatea inaltimii corpului corespunzator unei vertical dintre primul si al
doilea premolar
e. se gaseste la nivelul procesului alveolar al mandibulei
2. Mugurele mandibular si maxilar se dezvolta:

a. din arcul mandibular
b. din al doilea arc branhial
c. din ridicaturile primului arc branhial
d. din al patrulea arc branhial
e. din primul arc branhial
3. La formarea articulatiei temporo-mandibulare:

a. mandibula
b. temporalul
c. zigomaticul
d. maxila
e. sfenoidul
4. In cutia craniana se gasesc:

a. cerebelul
b. nervii spinali
c. maduva spinarii
d. doua emisfere cerebrale
e. trunchiul cerebral
5. Pachetul vasculo-nervos al gatului este format de:

a. nervul vag
b. artera carotida comuna
c. artera subclaviculara
d. vena jugulara interna
e. nervul hipoglos
6. Miscarea de translatie:
a. axul miscarii este un ax transversal sau bicondilian
b. consta in deplasarea concomitenta a condilului si a discului articular de-a lungul pantei
posterioare a tuberculului articular
c. miscarea se desfasoara in 2 timpi
d. se produce o rotatie in jurul axului bicondilian
e. miscarea se desfasoara in compartimentul inframeniscal
7. * Nervii temporali profunzi iau nastere din:

a. nervul maxilar
b. plexul cervical superficial
c. nervul mandibular
d. nervul auriculotemporal
e. nervul temporal superficial
8. * Tuba auditiva sau tuba lui Eustachio face legatura intre:

a. urechea externa si urechea medie
b. meatul acustic extern si cohlee
c. cavitatea timpanica si nazofaringe
d. urechea medie si urechea interna
e. tragus si concha
9. Urmatoarele artere sunt situate la nivelul fetei:

a. subclaviculara
b. faciala
c. brahiala
d. labiala inferioara
e. labiala superioara
10. * Loja sublinguala prezinta urmatorii pereti:

a. superior, inferior, anterior, posterior
b. superior, inferior, lateral, medial
c. anterior, posterior, superior, inferior
d. anterior posterior, medial, lateral
e. superior, medial, lateral, posterior
11. Care afirmatii sunt corecte:

a. exista 12 perechi de nervi cranieni
b. nervul mandibular ia nastere din trigemen
c. nervul cranian V este nervul trigemen
d. nervul maxilar ia nastere din trigemen
e. nervul trigemen ia nastere din facial
12. In lateropulsia mandibulei, muschiul pterigoidian lateral:

a. deplaseaza condilul de pivot prin contractie unilaterala
b. se contracta bilateral
c. se contracta unilateral, deplasand condilul de balans
d. actiunea musculara are loc de aceeasi parte a directiei lateropulsiei
e. actiunea musculara are loc de partea opusa directiei lateropulsiei
13. Etmoidul:
a. se afla in partea superlaterala a fetei
b. este strabatut de canalul zigomatic
c. participa la formarea cavitatilor orbitale
d. participa la formarea cavitatilor nazale
e. este format din lama cribroasa, lama perpendiculara si labirintele etmoidale
14. Mijloacele de unire ale articulatiei temporo-mandibulare sunt:

a. ligamentele capsulei articulare
b. capsula articulara
c. cartilajul hialin
d. ligamentele accesorii
e. discul articular
15. * Artera carotida comuna stanga ia nastere din:

a. ventriculul stang
b. artera pulmonara stanga
c. arcul aortei
d. aorta descendenta
e. trunchiul arterial brahiocefalic stang
16. Ramurile colaterale anterioare ale arterei carotide externe sunt:

a. artera faringiana ascendenta
b. artera faciala
c. artera tiroidiana superioara
d. artera linguala
e. artera occipitala
17. Inervatia motorie a muschilor peretelui posterior al cavitatii bucale este asigurata de:
a. nervul maxilar pentru muschiul tensor al valului palatin
b. nervul vag pentru toti muschii valului palatin
c. nervul hipoglos pentru toti muschii valului palatin
d. nervul mandibular pentru muschiul tensor al valului palatin
e. nervul glosofaringian pentru muschiul tensor al valului palatin
18. Care din urmatoarele afirmatii privind cavitatea bucala sunt false:
a. este o regiune profunda si mediana
b. peretele inferior este reprezentat de limba
c. are rol in realizarea unor functii de relatie
d. peretii laterali sunt reprezentati de regiunea labiala
e. contine gingiile, dintii si limba
19. Sutura lambdoida se formeaza intre oasele:

a. frontal
b. occipital
c. parietal
d. temporal
e. sfenoid
20. Planurile anatomice care intra in constitutia peretelui superior al cavitatii bucale sunt:
a. planul mucoasei palatine
b. planul glandular
c. planul submucos
d. planul osos
e. planul muscular
21. Teritoriul limfatic mijlociu al regiunii fronto-parieto-occipitale dreneaza in grupul:

a. occipital
b. parotidian
c. submandibular
d. mastoidian
e. cervical lateral
22. Nervul trigemen este un nerv:

a. cranian
b. mixt
c. motor
d. spinal
e. senzitiv
23. Muschii extrinseci ai globului ocular sunt:

a. drept lateral
b. oblic superior
c. drept medial
d. drept oblic superior
e. drept oblic
24. Limitele regiunii fronto-parieto-occipitale sunt:

a. marginea supraorbitala a frontalului
b. arcada zigomatica
c. linia nucala inferioara
d. linia temporala inferioara
e. glabella
25. Din nervul trigemen iau nastere:

a. nervul oculomotor
b. nervul mandibular
c. nervul oftalmic
d. nervul maxilar
e. nervul optic
26. Din artera oftalmica iau nastere:

a. artera lacrimala
b. ramurile coroidiene ale ventriculului lateral
c. arterele ciliare posterioare scurte
d. artera centrala a retinei
e. artera etmoidala posterioara
27. Nervul trigemen părăsește cavitatea craniană prin

a. Gaura rotundă
b. Gaura ovală
c. Gaura spinoasă
d. Fisura orbitală superioară
e. Fisura orbitală inferioară
28. Fața anterioară a stâncii temporalului prezintă

a. Eminența arcuată
b. Fosa subarcuată
c. Porul acustic intern
d. Tegmen tympani
e. Fosa ganglionului ciliar
29. Porul acustic intern este străbătut de
a. Nervul VI
b. Nervul VII bis
c. Nervul VIII
d. Nervul IX
e. Sinusul transvers
30. In constituția peretelui medial al orbiei intră

a. Creasta lacrimală anterioară de la nivelul osului lacrimal
b. Procesul frontal al maxilei
c. Lama cribroasa a etmoidului
d. Fața laterală a corpului sfenoidului
e. Fața orbitală a aripilor mici ale sfenoidului
31. *Fosa pterigopalatină nu comunică cu

a. Etajul mijlociu al endobazei
b. Cavitatea nazală
c. Cavitatea orbitală
d. Fosa temporală
e. Fosa infratemporală
32. Marginea inferioară a vomerului se articulează cu

a. Lama perpendiculară a etmoidului
b. Este liberă
c. Rostrul sfenoidului
d. Procesele palatine ale maxilelor
e. Lamele orizontale ale palatinelor
33. *Grupa mijlocie a sinusurilor etomidale..

a. Conține până la 7 celule
b. Conține până la 11 celule
c. Conține 3 celule
d. Conține 5 celule
e. Nu conține nicio celulă
34. *Marginea sagitală a parietaluilui se articulează cu

a. Parietalul de partea opusă
b. Aripa mare a sfenoidului
c. Scuama temporalului
d. Scuama occipitalului
e. Marginea supraorbitală a frontalului
35. Puncte craniometrice laterale sunt

a. Ofrion
b. Opistocranion
c. Inion
d. Asterion
e. Eurion
36. Fața internă a corpului mandibulei prezintă

a. Fosa submandibulară
b. Fosa digastrică
c. Linia milohioidiană
d. Linia oblică
e. Foseta sublinguală
1. În săptămâna a 3-a de viaţă embrionară:

A. Se produce polarizarea discului embrionar
B. Apar primele 3 perechi de somite
C. Se închide neuroporul anterior
D. Se diferenţiază mugurii nazali.
E. Faţa embrionului are înfăţişare umană
2. Pediculul frontal lateral este alcătuit din:

A. Artera supraorbitală
B. Vena temporală superficială
C. Ramura laterală a nervului frontal
D. Nervul auriculotemporal
E. Ramurile posterioare ale primilor 3 nervi cervicali
3. Nervul olfactiv:
A. Traversează lama ciuruită a sfenoidului (CORECT: ETMOID)
B. Este un nerv senzorial
C. Conduce informaţii legate de miros
D. Are originea reală în celulele multipolare din mucoasa olfactivă (CORECT: CEL
BIPOLARE NU MULTIPOLARE)
E. Aparţine trunchiului cerebral
4. Regiunea labială vine în raport:

A. Superior cu regiunea nazală
B. Superior cu regiunea geniană
C. Inferior cu regiunea geniană
D. Inferior cu regiunea mentonieră
E. Lateral dreapta-stânga cu regiunea geniană
5. Loja geniană:
A. Este situată în regiunea labială
B. Este situată în regiunea orală
C. Este situată în regiunea bucală
D. Cuprinde ductul glandei linguale
E. Cuprinde ductul glandei parotide
6. Regiunea mentală:
A. Este o regiune mediană şi impară
B. Este o regiune laterală şi pară
C. Conţine proiecţia cutanată a găurii suborbitale
D. Are forma unui patrulater
E. Este străbătută de ductul glandei parotide
7. Regiunea mastoidiană:
A. Are ca şi limită superioară o linie trasată la vârful mastoidei
B. Are ca şi limită superioară o linie trasată la baza mastoidei
C. Este străbătută de nervii auricular mare şi occipital mic
D. Prezintă un strat muscular superficial format de muşchiul digastric
E. Prezintă un strat muscular profund format de muşchiul digastric
8. Regiunea parotidiană:
A. Are ca şi limită anterioară procesul mastoidian şi meatul acustic extern
B. Are ca şi limită posterioară procesul mastoidian şi meatul acustic extern
C. Conţine pediculul vasculonervos temporal superficial
D. Conţine în loja sa glanda parotidă traversată de nervul facial
E. Conţine în loja sa glanda parotidă traversată de nervul glosofaringian
9. Stratul muscular din regiunea nazală este reprezentat de muşchii:

A. Procerus
B. Pterigoidian medial
C. Pterigoidian lateral
D. Nazal
E. Ridicător al buzei superioare.
10. Triunghiurile gâtului se clasifică în:

A. Anterioare şi posterioare
B. Superioare şi inferioare
C. Craniale şi caudale
D. Laterale şi mediale
E. Superficiale şi profunde
11. Care din următoarele triunghiuri se mai numesc şi triunghiurile arterei
linguale?
A. Triunghiul carotidian
B. Triunghiul lui Guyon
C. Triunghiul lui Farabeuf
D. Triunghiul lui Pirogov
E. Triunghiul lui Béclard
12. Triunghiul supraclavicular mare are ca şi limite:

A. Anterior marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
B. Anterior marginea posterioară a muşchiului trapez
C. Anterior marginea anterioară a muşchiului trapez
D. Superior clavicula
E. Inferior clavicula
13. Peretele lateral al orbitei:

A. Este oblic, îndreptat înapoi şi medial
B. Este oblic, îndreptat înapoi şi lateral
C. Este format din aripa mare a osului sfenoid şi procesul frontal al osului zigomatic
D. Este format din aripa mică a osului sfenoid şi procesul frontal al osului zigomatic
E. Prezintă şanţul lacrimal
14. Scalpul este format din:

A. Piele
B. Ţesut celular subcutanat
C. Planul musculoaponevrotic
D. Planul osteoperiostic
E. Meninge
15. În fosa scafoidă se inseră:

A. Muşchiul pterigoidian medial
B. Muşchiul buccinator
C. O porţiune a muşchiului tensor al vălului palatin
D. Muşchiul genioglos
E. Muşchiul hioglos
16. Buzele:
A. Prezintă o margine aderentă
B. Prezintă o faţă anterioară cutanată
C. Sunt inervate motor de nervul trigemen
D. Sunt inervate motor de nervul facial
E. Sunt inervate senzitiv de nervul facial
17. Pielea din regiunea frontoparietooccipitală:

A. Este fină şi suplă în partea anterioară
B. Este groasă în partea anterioară
C. Este fină şi suplă în partea posterioară
D. Este groasă în partea posterioară
E. Prezintă glande sudoripare şi sebacee
18. Glanda sublinguală

A. Este cea mai mică dintre glandele salivare mari.
B. Este cea mai mare dintre glandele salivare mari
C. Se găseşte deasupra diafragmei bucale
D. Se găseşte sub diafragma bucală
E. Are un canal excretor principal şi canale accesorii
19. Nervul oftalmic:

A. Este cea mai subţire dintre ramurile trigemenului
B. Provine din porţiunea laterală a ganglionului semilunar
C. Străbate peretele medial al sinusului cavernos
D. La ieşirea din gaura suborbitală se termină prin numeroase ramificaţii
E. Are 3 ramuri terminale, nazală, frontală şi lacrimală.
20. Nervul abducens:

A. Provine din nervul trigemen
B. Reprezintă perechea a 6-a de nervi cranieni
C. Reprezintă perechea a 11-a de nervi cranieni
D. Inervează muşchiul oblic superior
E. Originea sa aparentă se găseşte în şanţul bulbopontin
21. Nervul vag:

A. Este un nerv cranian mixt
B. Reprezintă perechea a 9-a de nervi cranieni
C. Reprezintă perechea a 10-a de nervi cranieni
D. Originea sa aparentă se găseşte la nivelul şanţului lateral posterior al bulbului
E. Originea sa aparentă se găseşte la nivelul şanţului lateral anterior al bulbului
1. Câmpul capului:
A. Se diferenţiază la polul cranial al embrionului
B. Se diferenţiază la polul distal al embrionului
C. Reprezintă viitoarea extremitate cefalică
D. Apare în săptămâna a 5-a de viaţă embrionară
E. Apare în săptămâna a 6-a de viaţă embrionară
2. Pediculul retroauricular este alcătuit din:

A. Artera temporală superficială
C. Artera auriculară posterioară
D. Ramurile auriculară şi mastoidiană din plexul cervical superficial
E. Ramurile anterioare ale primilor 3 nervi cervicali
3. Aponevroza epicraniană:
A. Face parte din planul musculoaponevrotic al regiunii frontoparietooccipitale
B. Face parte din planul subaponevrotic al regiunii frontoparietooccipitale
C. Prezintă două prelungiri
D. Prezintă 3 prelungiri
E. Prezintă 4 prelungiri
4. Regiunea zigomatică vine în raport:

A. Superior cu regiunea temporală
B. Anterior cu regiunea maseterică
C. Posterior cu regiunea maseterică
D. Superior cu regiunea bucală
E. Inferior cu regiunea bucală
5. Loja geniană:
6. Care din următoarele afirmaţii privind regiunea bucală sunt adevărate?

A. Se mai numeşte şi regiunea geniană
B. Se mai numeşte şi regiunea orală
C. Pielea acestei regiuni este imobilă
D. Ţesutul celular subcutanat din această regiune este străbătut de arterele transversă a
feţei şi infraorbitară
E. Stratul muscular superficial al acestei regiuni este reprezentat de muşchiul frontal
8. Pielea din regiunea palpebrală este:

A. Groasă
B. Subţire
C. Transparentă
D. Lipsită de cute
E. Prevăzută cu cute

A. Procerus
B. Pterigoidian medial
D. Nazal
10. Limita superioară a triunghiului Farabeuf este dată de:

A. Nevul lingual
B. Artera linguală
C. Nervul hipoglos
D. Vena jugulară internă
E. Vena vertebrală
11. Fiecare hemiarcadă prezintă:

A. 2 incisivi
B. un canin
C. 2 canin
D. 3 canini
E. 2 premolari
12. Care din următoarele afirmaţii privind triunghiul supraclavicular sunt

adevărate?
A. Are ca şi limită anterioară pântecul anterior al muşchiului digastric
B. Are ca şi limită posterioară marginea anterioară a muşchiului trapez
C. Se mai numeşte şi omoclavicular
D. Se mai numeşte şi trigonul lateral al gâtului
E. Reprezintă o componentă a regiunii cervicale posterioare
13. Peretele medial al orbitei:

A. Răspunde cavităţii nazale
B. Este foarte gros (este foarte subtire)
14. Peretele medial al fosei infratemporale este format din:

A. Faţa medială a osului zigomatic
B. Aripa mică a sfenoidului
C. Lama laterală a procesului pterigoidian
D. Lama medială a procesului pterigoidian
E. Tuberozitatea maxilei
15. Fosa pterigopalatină:

A. Este situată între tuberculul maxilei, procesul pterigoidian şi lama perpendiculară a
palatinului
B. Este o anexă a fosei temporale
C. Este o anexă a fosei infratemporale
D. Conţine nervul maxilar
E. În partea sa superioară se găseşte fosa scafoidă (scafoida e deadupra fosei pterigoide)
16. Obrajii:
A. Închid cavitatea bucală pe părţile laterale
B. Topografic depăşesc cavitatea bucală
C. Topografic nu depăşesc cavitatea bucală
D. Sunt inervaţi motor de nervul trigemen
E. Sunt inervaţi motor de nervul facial
17. Loja prestiliană conţine: ADE

A. Muşchii pterigoidieni
B. Nervii IX, XI şi XII
C. Simpaticul cervical
D. Nervul mandibular
E. Trunchiul arterei maxilare
18. Glanda submandibulară

A. Este cea mai voluminoasă glandă salivară
B. Este a doua glandă salivară ca dimensiuni
C. Este cea mai mică dintre glandele salivare mari.
D. Este situată sub conductul auditiv extern şi înapoia mandibulei
E. Prezintă un duct ce se deschide pe laturile frâului limbii

A. Reprezintă perechea a 2-a de nervi cranieni (corect: ram terminala Trigemen)
B. Provine din porţiunea medială a ganglionului semilunar ( corect: a gangl. Trigeminal)
C. Străbate baza craniului prin gaura ovală (corect: fisura orbitala superioara)
D. Străbate peretele lateral al sinusului cavernos
E. Dă naştere la nivelul fisurii orbitale superioare celor 3 ramuri terminale: nazală,
frontală şi lacrimală
20. Nervul accesor:

A. Reprezintă perechea a 6-a de nervi cranieni (XI)
B. Este un nerv senzitiv
C. Este un nerv motor
D. Inervează muşchii sternocleidomastoidian şi trapez.-PRIN RADACINA SPINALA
E. Inervează muşchii sternocleidomastoidian şi stiloglos
21.Nervul trohlear inervează muşchii:

A. Oblic superior
B. Irisului
C. Ciliari
D. Drept extern
E. Oblic inferior
1. În săptămâna a 3-a de viaţă embrionară:

B. Se diferenţiază mugurii nazali
C. Se închide neuroporul anterior
D. Apar primele 3 perechi de somite
E. Faţa embrionului are înfăţişare umană
2. Din triunghiurile superficiale ale gâtului fac parte:

A. Triunghiul omotrapezian
B. Triunghiul hioidian
C. Triunghiul tiroidian
D. Triunghiul scalenovertebral
E. Triunghiul intermusculomastoidian (este profund)
3. Gura embrionară primitivă:

A. Se mai numeşte şi stomodeum
B. Este o depresiune largă ectodermală
C. Este o depresiune largă mezodermală
D. Este o depresiune largă endodermală
E. Merge în profunzime până la membrana orofaringiană
4. Regiunea labială vine în raport:

A. Superior cu regiunea nazală
B. Inferior cu regiunea mentonieră
C. Inferior cu regiunea geniană
D. Superior cu regiunea geniană
E. Lateral dreapta-stânga cu regiunea geniană
5. Loja geniană:
A. Este situată în regiunea bucală
C. Este situată în regiunea labială
6. Regiunea mentală:
A. Este o regiune mediană şi impară
B. Este o regiune laterală şi pară
C. Conţine proiecţia cutanată a găurii suborbitale
D. Are forma unui patrulater
E. Este străbătută de ductul glandei parotide
8. Regiunea mastoidiană:
A. Are ca şi limită superioară o linie trasată la vârful mastoidei
B. Are ca şi limită superioară o linie trasată la baza mastoidei
C. Este străbătută de nervii auricular mare şi occipital mic
D. Prezintă un strat muscular superficial format de muşchiul digastric
E. Prezintă un strat muscular profund format de muşchiul digastric

A. Procerus
B. Nazal
D. Pterigoidian medial
10. Care din următoarele triunghiuri sunt incluse unul în aria celuilalt?
A. Triunghiul lui Liébault( inclus in carotidian)
B. Triunghiul lui Farabeuf
C. Triunghiul lui Guyon
D. Triunghiul carotidian
E. Triunghiul lui Pirogov
11. Care din următoarele triunghiuri se mai numesc şi triunghiurile arterei

linguale?
A. Triunghiul carotidian
C. Triunghiul lui Béclard
D. Triunghiul lui Pirogov
E. Triunghiul lui Farabeuf
12. Triunghiul supraclavicular mare are ca şi limite:
13. Peretele medial al orbitei:

A. Răspunde cavităţii nazale
B. Este foarte gros
14. Peretele medial al fosei infratemporale este format din:

A. Faţa medială a osului zigomatic
B. Aripa mică a sfenoidului
C. Lama laterală a procesului pterigoidian
D. Lama medială a procesului pterigoidian
E. Tuberozitatea maxilei
15. Fosa pterigopalatină:

A. Este situată între tuberculul maxilei, procesul pterigoidian şi lama perpendiculară a
palatinului
B. Este o anexă a fosei temporale
C. Este o anexă a fosei infratemporale
D. Conţine nervul maxilar
E. În partea sa superioară se găseşte fosa scafoidă
16. Buzele:
A. Prezintă o margine aderentă
B. Prezintă o faţă anterioară cutanată
C. Sunt inervate motor de nervul trigemen
D. Sunt inervate senzitiv de nervul facial
E. Sunt inervate motor de nervul facial
17. Singurul nerv cranian cu originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului

cerebral este nervul:
A. Olfactiv
B. Oftalmic
C. Oculomotor
D. Trohlear
E. Trigemen
18. Glanda submandibulară

A. Este cea mai voluminoasă glandă salivară
B. Este a doua glandă salivară ca dimensiuni
C. Este cea mai mică dintre glandele salivare mari.
D. Este situată sub conductul auditiv extern şi înapoia mandibulei
E. Prezintă un duct ce se deschide pe laturile frâului limbii

A. Este cea mai subţire dintre ramurile trigemenului
B. Provine din porţiunea medială a ganglionului semilunar
C. Străbate peretele medial al sinusului cavernos
D. Are 3 ramuri terminale
E. La ieşirea din gaura suborbitală se termină prin numeroase ramificaţii
20. Nervul accesor:

A. Este un nerv mixt
B. Este constituit din două rădăcini
C. Reprezintă perechea a VI-a de nervi cranieni
D. Are două ramuri terminale
E. Inervează musculatura limbii (corect: N. Hipoglos)
21. Nervul trohlear inervează muşchii:

A. Oblic superior
B. Irisului
C. Ciliari
D. Drept extern
E. Oblic inferior
1. • Primele 3 perechi de somite apar: B

A. În zilele 10-11 de viaţă embrionară
B. În zilele 20-21 de viaţă embrionară
C. În zilele 30-31 de viaţă embrionară
D. În săptămâna a 5-a de viaţă embrionară
E. în săptămâna a 6-a de viaţă embrionară
2. Grupul lateral al pediculilor scalpului este format din pediculii:CD

A. Frontal medial
B. Frontal lateral
C. Preauricular
D. Retroauricular
E. Occipital
3. Regiunea frontoparietooccipitală are ca şi limite: AD

A. Anterior marginea supraorbitară dreaptă, glabela, marginea anterioară stângă
B. Anterior marginea supraorbitară dreaptă, protuberanţa occipitală externă, marginea
anterioară stângă
C. Superior arcada zigomatică
D. Posterior liniile nucale superioare şi protuberanţa occipitală externă
E. Posterior liniile nucale superioare, glabela şi protuberanţa occipitală externă
4. Limitele regiunii mastoidiene sunt date de: ADE

A. Superior o linie trasată la baza mastoidei
B. Superior o linie dusă la nivelul vârfului mastoidei
C. Inferior o linie trasată la baza mastoidei
D. Inferior o linie dusă la nivelul vârfului mastoidei
E. Posterior o linie trasată la nivelul marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian
5. Regiunea maseterină vine în raport: CE

A. Superior cu regiunea suprahioidiană
B. Anterior cu regiunea parotidiană
C. Anterior cu regiunea geniană
D. Posterior cu regiunea geniană
E. Posterior cu regiunea parotidiană
6. Regiunea infraorbitală: AD
A. Reprezintă porţiunea superomedială a regiunii bucale.
B. Se mai numeşte şi regiunea geniană
C. Se mai numeşte şi regiunea bucală
D. Este situată lateral de regiunea nazală
E. Este situată lateral de regiunea zigomatică
7. • Stratul muscular superficial din regiunea bucală este reprezentat de muşchiul:

A. Frontal
B. Buccinator
C. Zigomatic mic
D. Zigomatic mare
E. Rizorius
8. Triunghiul supraclavicular mare are ca şi limite: AE

9. Care din următoarele triunghiuri fac parte din triunghiurile profunde ale
gâtului? BC
B. Triunghiul faringian
C. Triunghiul intermusculomastoidian
D. Triunghiul tiroidian
E. Triunghiul omoclavicular
10. Regiunea trigonului carotic:BD

A. Face parte din regiunile suprahioidiene
B. Face parte din regiunile infrahioidiene
C. Se mai numeşte şi regiune omotraheală
D. Are ca şi limită superioară pântecul posterior al muşchiului digastric
E. Are ca şi limită superioară pântecul superior al muşchiului omohioidian
11. • Gura embrionară primitivă se formează între: A

A. Proeminenţa frontală (formată de prozencefal) şi arcul branhial I
B. Proeminenţa parietală (formată de prozencefal) şi arcul branhial I
C. Proeminenţa frontală (formată de rombencefal) şi arcul branhial I
D. Arcurile branhiale I şi II
E. Arcurile branhiale II şi III
12. Vestibulul bucal: BC

A. Este separat de cavitatea bucală propriuzisă prin istmul bucofaringian
B. Comunică cu exteriorul prin orificiul bucal
C. Comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile interdentare şi prin spaţiul
situat înapoia ultimului molar.
D. Comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile interdentare şi prin spaţiul
situat înapoia ultimului premolar
E. Este circumscris anterior şi pe părţile laterale de arcadele alveolodentare
13. Muşchii intrinseci ai limbii sunt reprezentaţi de: AB

A. Muşchiul transvers al limbii
B. Muşchiul vertical al limbii
C. Muşchiul genioglos
D. Muşchiul hioglos
E. Muşchiul palatoglos
14. • Peretele medial al lojei parotidiene este format de: D

A. Despărţitoarea submandibuloparotidiană
B. Mastoidă
C. Meatul acustic extern
D. Faringe
E. Fascia cervicală superficială
15. Faringele: ACE

A. Este aşezat posterior de cavitatea nazală, cavitatea bucală şi laringe
B. Este aşezat anterior de cavitatea nazală, cavitatea bucală şi laringe
C. Se întinde de la baza craniului până la vertebra a 6-a cervicală
D. Se întinde de la baza craniului până la vertebra a 6-a toracală
E. Se contină cu esofagul
16. Cavitatea laringelui: CD

A. Se mai numeşte şi aditusul laringelui
B. Are formă ovală
C. Poate fi comparată cu o clepsidră (două triunghiuri care se unesc prin vârfurile lor)
D. Este formată din: vestibulul laringelui, glotă şi cavitatea infraglotică
E. Este formată din: vestibulul laringelui, glotă şi cavitatea epiglotică
17. Care din următoarele afirmaţii cu privire la glanda tiroidă sunt adevărate?
ABD
A. Prezintă 2 lobi şi un istm
B. Nervul laringeu recurent se află înafara capsulei proprii
C. Nervul laringeu recurent este situat între capsula peritiroidiană şi capsula proprie a
tiroidei.
D. Glandele paratiroide şi vasele sanguine sunt situate între capsula peritiroidiană şi
capsula proprie a tiroidei
E. Glandele paratiroide şi vasele sanguine sunt situate înafara capsulei proprii
18. Nervul oculomotor inervează muşchii: ABCD

A. Sfincter al irisului
B. Drept inferior
C. Oblic inferior
D. Ridicător al pleoapei
E. Drept extern
19. Artera carotidă comună: AD

A. Are un traiect ascendent între articulaţia sternoclaviculară şi marginea superioară a
cartilajului tiroid
B. De la marginea superioară a cartilajului tiroid ajunge până în vecinătatea colului
mandibulei.
C. Se ramifică în apropierea substanţei perforate anterioare.
D. Este situată în pachetul vasculonervos al gâtului împreună cu vena jugulară internă
(faţă de care este situată medial) şi nervul vag.
E. Este situată în pachetul vasculonervos al gâtului împreună cu vena jugulară internă
(faţă de care este situată lateral) şi nervul vag.
20. Artera carotidă internă: AB

A. Se desprinde din artera carotidă comună la nivelul bifurcaţiei
B. De la origine se îndreaptă în sus şi înainte şi ajunge pe peretele lateral al faringelui
C. De la origine se îndreaptă în sus şi înainte şi ajunge pe peretele lateral al laringelui
D. Este situată în pachetul vasculonervos al gâtului împreună cu vena jugulară internă
(faţă de care este situată lateral) şi nervul vag.
E. După un traiect ascendent pătrunde prin canalul carotidian în fosa craniană posterioară
21. Sinusurile cavernoase: AC
A. Sunt canale venoase situate în interiorul durei mater
B. Sunt canale arteriale situate în interiorul durei mater
C. Comunică între ele
D. Nu comunică între ele
E. Se continuă cu vena jugulară internă
22.• Canalul nazolacrimal: A

A. Se deschide în meatul nazal al foselor nazale
B. Continuă în sus sacul lacrimal
C. Conţine caruncula lacrimală şi plica semilunară
D. Este situat în vârful celor două proeminenţe ale marginilor libere palpebrale
E. Este un mic spaţiu de formă triunghiulară
23. Corneea prezintă: BE

A. Un orificiu anterior mare
B. O faţă anterioară convexă
C. O suprafaţă exterioară plată
D. Un orificiu posterior mai mic
E. O faţă posterioară concavă
24.• Coroida: C
A. Se întinde între ora serrata şi circumferinţa mare a irisului
B. Face parte din membrana fibroasă a globului ocular
C. Anterior se întinde până la ora serrata
D. Este transparentă
E. Este de culoare albă
25. Cristalinul: ACE
A. Este o lentilă biconvexă
B. Este o lentilă biconcavă
C. Este situat înapoia irisului şi a orificiului pupilar
D. Este situat înaintea irisului şi a orificiului pupilar
E. Prezintă o capsulă care se mai numeşte cristaloidă
26. Pavilionul urechii prezintă: CDE

A. O faţă anteromedială
B. O faţă posterolaterală
C. O faţă anterolaterală
D. O faţă posteromedială
E. O circumferinţă
27.• Peretele anterior al casei timpanului se mai numeşte şi: B

A. Membranos
B. Tubocarotidian
C. Labirintic
D. Mastoidian
E. Tegmental
28. Melcul osos: CD

A. Este situat în urechea medie
B. Este situat în casa timpanului
C. Are formă spiralată
D. Este alcătuit din: modiol, canalul spiral cohlear şi lamina spirală.
E. Reprezintă partea centrală a columelei
29. Celulele mitrale: CE
A. Reprezintă protoneuronul căii gustative
B. Reprezintă protoneuronul căii olfactive
C. Reprezintă deutoneuronul căii olfactive
D. Axonii lor formează nervii olfactivi
E. Axonii lor formează tracturile olfactive
30. Măduva spinării are raporturi posterior cu: AB

A. Lamele vertebrale
B. Ligamentele galbene
C. Găurile de conjugare
D. Discurile intervertebrale
E. Pediculii vertebrali
31.• Conform legii lui Chipault în regiunea toracală inferioară: E

A. Unei apofize spinoase X îi va corespunde neuromerul X+1
B. Unei apofize spinoase X îi va corespunde neuromerul X-1
C. Unei apofize spinoase X îi va corespunde neuromerul X+2
D. Unei apofize spinoase X îi va corespunde neuromerul X-2
E. Unei apofize spinoase X îi va corespunde neuromerul X+3
32. La nivelul cordonului posterior al măduvei spinării se întâlnesc fasciculele: AB

A. Goll
B. Burdach
C. Spinotalamic anterior
D. Piramidal direct
E. Piramidal încrucişat
33. Măduva spinării: AC
A. Este irigată de un sistem arterial dublu cu origine embrionară diferită
B. Este irigată de un sistem arterial dublu cu aceeaşi origine embrionară
C. Este irigată de arterele spinale anterioare şi posterioare cu provenienţă din artera
vertebrală
D. Este foarte slab vascularizată la nivelul intumescenţelor
E. Este slab vascularizată la nivelul intumescenţelor
34. Următorii nuclei aparţin bulbului rahidian: AE

A. Nucleul cardiopneumoenteric
B. Nucleul motor al trigemenului
C. Nucleul lacrimal
D. Nucleul salivator superior
E. Nucleul ambiguu
35. Formaţia reticulată: BDE

A. Este situată strict în trunchiul cerebral
B. Este situată în toate etajele trunchiului cerebral pe care-l depăşeşte atât în sus trecând
în diencefal cât şi în jos trecând spre măduvă
C. În general fibrele sale sunt lungi
D. Fibrele acestei formaţiuni se încrucişează majoritatea pe linia mediană a bulbului
E. Coordonează mecanismul veghe-somn
36. Mezencefalul: BDE

A. Reprezintă porţiunea inferioară a trunchiului cerebral
B. Nu are superior limită netă
C. Anterior este bine delimitat
D. Are ca limite laterale tracturile optice
E. Are ca limită superioară diencefalul
37.• Lobulul central: B

A. Este situat pe faţa anterioară a cerebelului
B. Este situat pe faţa superioară a cerebelului
C. Este situat pe faţa inferioară a cerebelului
D. Corespunde lobulului semilunar superior de pe emisferele cerebeloase
E. Corespunde lobulului semilunar inferior de pe emisferele cerebeloase
38. Aferenţele neocerebelului sunt reprezentate de: DE

A. Fibrele vestibulocerebeloase
B. Tractul spinocerebelos posterior
C. Tractul spinocerebelos anterior
D. Fibrele corticopontocerebeloase
E. Fibrele rubrocerebeloase
39. Nucleul dinţat: AC

A. Este situat în afara nucleului emboliform
B. Este situat înăuntrul nucleului emboliform
C. Este nucleul neocerebelului
D. Este nucleul paleocerebelului
E. Este nucleul arhicerebelului
40.Talamusul: DE
A. Este situat inferior faţă de hipotalamus
B. Descriptiv prezintă două feţe şi două margini
C. Este separat de cel de partea opusă prin ventriculul IV
D. Este separat de cel de partea opusă prin ventriculul III
E. Reprezintă o staţie mare de releu a căilor ascendente
41. Hipotalamusul: CD
A. Este situat deasupra talamusului
B. Este limitat anterior de marginea posterioară a corpilor mamilari
C. Este limitat anterior de chiasma optică
D. Este limitat posterior de marginea anterioară a corpilor mamilari
E. Are forma unui ovoid, prezentând 4 feţe şi 4 extremităţi
42. Ventriculii laterali: BCDE

A. Constituie cavităţile celor două emisfere cerebeloase
B. Constituie cavităţile celor două emisfere cerebrale
C. Comunică fiecare cu ventriculul III prin orificiile Monro
D. Fiecare din ei este format dintr-o parte centrală numită răspântie ventriculară
E. Reprezintă mai mult de 80 % din volumul sistemului ventricular
43•. Ventriculul III: A

A. Reprezintă o cavitate mediană
B. Comunică cu ventriculii laterali prin intermediul apeductului lui Sylvius
C. Comunică cu ventriculul IV prin orificiul lui Monro
D. Reprezintă o dilataţie a canalului ependimar
E. Se aseamănă cu un romb
44. • Girusul parietal ascendent: A

A. Se mai numeşte şi postrolandic
B. Este situat deasupra porţiunii orizontale a şanţului intraparietal
C. Constituie pe faţa internă lobulul cuneat
D. Este limitat de şanţul intraparietal şi scizura lui Sylvius
E. La nivelul său se găseşte pliul lui Jensen
45. Care din următoarele afirmaţii cu privire la ariile corticale sunt adevărate ?
ADE
A. Nu au o delimitare concretă, fiind determinate pe baza funcţiei pe care o are o anumită
zonă din creier
B. Sunt bine delimitate prin şanţuri
C. Ariile corticale psihice sunt situate în lobul occipital
D. Ariile corticale psihice sunt situate în regiunea prefrontală
E. Se împart în arii corticale motorii, senzitive, neurovegetative şi psihice
46. Nucleul amigdalian: DE

A. Este o formaţiune de substanţă albă
B. Reprezintă unul din nucleii arhicerebelului
C. Reprezintă unul din nucleii paleocerebelului
D. Reprezintă unul din nucleii centrali de la nivelul emisferelor cerebrale
E. Este situat deasupra şi anterior de extremitatea anterioară a lobului temporal
47. Corpul calos: AC

A. Este cea mai importantă comisură interemisferică
B. Are faţa superioară situată la 13 cm de marginea superioară a emisferelor
C. Are un trunchi format dintr-un corp şi două extremităţi
D. Are genunchiul situat la 3 cm de polul occipital
E. Are bureletul situat la 7-8 cm de polul frontal
48. Tractul olivospinal: AD

A. Îşi are originea în olivele bulbare
B. Trece de partea opusă la nivelul decusaţiei lui Meynert
C. Trece de partea opusă la nivelul decusaţiei lui Forel
D. Se termină la nivelul măduvei cervicale
E. Se termină la nivelul măduvei lombare
49.• Prin segmentul retrolenticular al capsulei interne trec: B

A. Fasciculul geniculat
B. Radiaţiile optice Gratiolet
C. Fibrele fasciculului temporotalamic Arnold
D. Fasciculul temporopontin Turck
E. Fibre interstriate
50. Căile piramidale: AC

A. Au traiect descendent
B. Au 3 neuroni
C. Sunt căi bineuronale
D. Sunt căi ale motricităţii automate şi semivoluntare
E. Sunt de două feluri, corticonucleare şi spinobulbare
1. • În săptămâna a 4-a de viaţă embrionară fundul cavităţii bucale primitive: D

A. Comunică cu intestinul cefalic
B. Comunică cu intestinul anterior
C. Comunică cu intestinul mijlociu
D. Este obturat de membrana orofaringiană care o separă de intestinul cefalic
E. Este obturat de cloacă
2. Pediculul frontal medial este alcătuit din:AC

A. Artera supratrohleară
C. Ramura medială a nervului frontal
3. Ţesutul celular subcutanat din regiunea temporală cuprinde: BC

A. Muşchi pieloşi
B. Pediculul preauricular
C. Pediculul retroauricular
D. Artera temporală mijlocie
E. Artera temporală profundă anterioară
4. Limitele regiunii labiale sunt date de: ADE

A. Superior un plan tangent la porţiunea mobilă a septului nazal
B. Inferior un plan tangent la porţiunea mobilă a septului nazal
C. Superior şanţul mentolabial
D. Inferior şanţul mentolabial
E. Lateral dreapta-stânga câte o linie verticală dusă la 1 centimetru lateral de comisura
buzelor

6. Regiunea mastoidiană: BC
A. Este o regiune impară şi mediană
B. Este o regiune pereche situată pe părţile laterale ale craniului
C. Este constituită din apofiza mastoidă şi ansamblul părţilor moi care o acoperă
D. Este situată anterior de regiunea auriculară
E. Conţine un strat muscular profund format de componenta posterioară a muşchiului
digastric
7. • Stratul muscular din regiunea palpebrală este format de: D

A. Muşchii oblic superior (mare) şi drept superior
B. Muşchii drept lateral (extern) şi drept medial (intern)
C. Muşchii oblic inferior (mic) şi drept inferior
D. Muşchiul orbicular al ochiului cu o porţiune periferică orbitală şi o porţiune
palpebrală situată în grosimea pleoapelor.
E. Muşchiul orbicular al ochiului cu o porţiune centrală orbitală şi o porţiune
palpebrală situată în grosimea pleoapelor
8. Triunghiul omotrapezian are ca şi limite: AE

B. Anterior marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
C. Posterior marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
D. Posterior marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
E. Inferior pântecele inferior al muşchiului omohioidian
9. Triunghiul prestilohioidian al lui Jean Louis Faure AD

A. Este limitat anterior de muşchiul stiloglos şi ligamentul stilomandibular
B. Este limitat posterior de muşchiul stiloglos şi ligamentul stilomandibular
C. Este limitat anterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian.
D. Este limitat posterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian
E. Conţine glanda parotidă
10. Regiunea sternocleidomastoidiană: BC
A. Are formă de triunghi cu baza orientată înspre claviculă
B. Are formă patrulateră ce corespunde la suprafaţă muşchiului sternocleidomastoidian
C. Prezintă un segment superior (fără elemente anatomice importante) şi unul inferior
(jugulocarotidian) despărţite de muşchiul omohioidian
D. Prezintă un segment superior (jugulocarotidian) şi unul inferior (fără elemente
anatomice importante) despărţite de muşchiul omotrapezoidian
E. Este limitată anterior de margine posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian

12. Obrajii: AB
E. Sunt inervaţi motor de nervul glosofaringian
13. Muşchiul genioglos: AD

A. Este cel mai puternic muşchi al limbii
B. Prezintă un fascicul lateral şi unul transversal
C. Se desprinde din constrictorul superior al faringelui
D. Face parte din muşchii extrinseci ai limbii
E. Face parte din muşchii intrinseci ai limbii

B. Mastoidă
D. Faringe
15. Faringele: ACD

A. Are forma unei pâlnii căreia îi lipseşte peretele anterior
B. Are forma unei pâlnii căreia îi lipseşte peretele posterior
C. Are o bază fixată de faţa inferioară a stâncii temporalului
D. Are un perete posterior în raport cu coloana cervicală
E. Are un perete anterior în raport cu coloana cervicală
16. Baza mică a laringelui: DE

A. Prezintă un orificiu oval, situat pe un plan oblic anteroposterior
B. Este delimitată anterior de epiglotă
C. Este delimitată posterior de epiglotă
D. Se mai numeşte şi vârf
E. Este formată de marginea inferioară a cartilajului cricoid
ABD
tiroidei.
18. Nervul vag: ACDE

A. Reprezintă cea de-a X-a pereche de nervi cranieni
B. Reprezintă cea de-a IX-a pereche de nervi cranieni
C. Se mai numeşte şi pneumogastric
D. Asigură inervaţia miocardului
E. Asigură inervaţia musculaturii netede a plămânului
19. Artera carotidă comună: AD

A. Are raporturi cu marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian.
B. Are raporturi cu marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
C. Este situată în pachetul vasculonervos al gâtului împreună cu vena jugulară externă
(faţă de care este situată medial) şi nervul vag.
D. La nivelul bifurcaţiei este situată la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroidian.
E. La nivelul bifurcaţiei este situată la nivelul marginii inferioare a cartilajului cricoidian.
20. Artera carotidă internă: AC

A. Irigă partea anterioară şi superioară a encefalului
B. Prezintă 4 porţiuni, toracală, cervicală, pietroasă şi intracavernoasă
C. Prezintă 4 porţiuni, cervicală, pietroasă, intracavernoasă şi cerebrală
D. Prezintă 3 porţiuni, toracală, cervicală, şi intracavernoasă
E. Se ramifică în apropierea substanţei perforate posterioare
21. Afluenţii venei jugulare interne sunt reprezentaţi de venele: AB
A. Facială
B. Faringiană
C. Auriculară posterioară
D. Occipitală
E. Jugulară anterioară


24. • Membrana vasculară: B

A. Este tunica externă a globului ocular
B. Este tunica mijlocie a globului ocular
C. Este tunica internă a globului ocular
D. Se împarte în două porţiuni: sclerotica şi corneea
E. Se împarte în 3 porţiuni: coroida, corpul ciliar şi corneea
25. Cristalinul: CDE
A. Are o faţă posterioară care vine în raport cu irisul
B. Este situat înaintea irisului
C. Este situat înapoia irisului
D. Este o lentilă biconvexă
E. Prezintă o capsulă care se numeşte cristaloidă
26.• Conductul auditiv extern: C

A. Se întinde între orificiul extern şi peretele lateral al urechii interne
B. Se întinde între orificiul intern şi peretele lateral al urechii interne
C. Are o direcţie oblică
D. Are o direcţie dreaptă
E. Are un calibru uniform pe toată întinderea sa
27. Ansa scăriţei: AB

A. Prezintă o ramură anterioară
B. Prezintă o ramură posterioară
C. Este fixată în fereastra ovală
D. Este fixată în fereastra rotundă
E. Este înconjurată de ligamentul inelar
28. Sacula: BCE

A. Este situată la nivelul antrului mastoidian
B. Este situată în vestibulul membranos
C. Prezină macule senzoriale
D. De la nivelul său pleacă cele 3 canale semicirculare osoase
E. Este în legătură cu canalul cohlear prin canalul reuniens Hensen
29. Impulsurile de la nivelul celor 2/3 anterioare ale limbii iau calea: AB
A. Nervului lingual (din trigemen)
B. Nervului coarda timpanului (din facial)
C. Nervului glosofaringian
D. Nervului vag
E. Nervului accesor
30.• Din extremitatea inferioară a tubului neural se va constitui: E

A. Telencefalul
B. Diencefalul
C. Mezencefalul
D. Metencefalul
E. Măduva spinării
31. Măduva spinării: BD

A. Are substanţa cenuşie dispusă la periferie
B. Prezintă două intumescenţe
C. Ocupă canalul vertebral în întregime
D. Se găseşte situată în canalul vertebral
E. Are o greutate de aproximativ 600 de grame
32. Coarnele anterioare medulare: AD

A. Au formă aproximativ patrulateră
B. Sunt mai alungite decât cele posterioare
C. Sunt mai subţiri decât cele posterioare
D. Conţin două tipuri de neuroni somatomotori
E. Conţin 3 tipuri de neuroni somatomotori
33. În cordonul medular anterior se găsesc fasciculele: AD
A. Spinotalamic anterior
B. Spinocerebelos direct
C. Rubrospinal
D. Piramidal direct
34. Bulbul rahidian: ABD

B. Este delimitat de măduva spinării de o zonă uşor strâmtată numită coletul bulbului
C. Prezintă pe faţa sa anterioară triunghiul bulbar
D. Faţa sa anterolaterală este divizată în două părţi simetrice de fisura mediană anterioară
E. Este situar posterior de cerebel
35. Următorii nuclei aparţin punţii lui Varolio: ABCE

A. Salivator superior
B. Lacrimal
C. Motor al nervului abducens
D. Cardiopneumoenteric
E. Motor al nervului facial
36. Mezencefalul vine în raport: AE

A. Anterior cu lama patrulateră a sfenoidului
B. Posterior cu lama patrulateră a sfenoidului
C. Anterior cu metatalamusul
D. Anterior cu fanta lui Bichat
E. Lateral cu fanta lui Bichat
37. Faţa inferioară a cerebelului prezintă la nivelul vermisului: BC
A. Culmen
B. Tuber
C. Uvula
D. Declive
E. Folium
38.• Aferenţele arhicerebelului sunt reprezentate de: A

B. Fibrele cerebelovestibulare directe
C. Fibrele cerebelovestibulare încrucişate
D. Tractul cerebeloolivar
E. Tractul cerebelorubric
39. Nucleul dinţat: AC

A. Este situat în afara nucleului emboliform
B. Este situat înăuntrul nucleului emboliform
40. Faţa inferioară a talamusului: DE

A. Este acoperită de membrana ependimară
B. Este traversată de şanţul coroidian
C. Prezintă o parte liberă reprezentând 1/4 din această faţă situată spre anterior
D. Corespunde tijei hipofizare
E. Corespunde hipofizei
A. Are ca şi limită anterioară marginea anterioară a corpilor mamilari
B. Are ca şi limită anterioară marginea posterioară a corpilor mamilari
C Se găseşte în porţiunea mijlocie a bazei creierului
D. Este situat sub talamus
E. Este situat deasupra talamusului
42.• Ventriculul III: B

A. Reprezintă o cavitate mediană impară a telencefalului
B. Reprezintă o cavitate mediană impară a diencefalului
C. Prezintă un corn frontal, un corn occipital şi un corn temporal
D. Reprezintă mai mult de 80% din sistemul ventricular
E. Comunică cu ventriculul IV prin canalul ependimar
43. Peretele posterior al ventriculului IV: BDE

A. Se mai numeşte şi planşeu
B. Se mai numeşte şi acoperiş
C. Este în raport cu faţa anterioară a bulbului şi a punţii
D. Vine în raport cu faţa anterioară a cerebelului
E. Prezintă un versant superior şi unul inferior
44. Girusul parietal 1 (P1): BC

C. Constituie pe faţa internă lobulul patrulater
45. Ariile corticale: AC
A. Sunt determinate pa baza funcţiei pe care o anumită parte din creier o are.
C. Cele motorii sunt reprezentate de arii ale motricităţii voluntare, arii ale motricităţii
automate şi arii supresive
D. Cele senzitive sunt reprezentate de arii ale motricităţii voluntare, arii ale motricităţii
E. Se întâlnesc la nivelul arhicerebelului şi paleocerebelului

A. Este în relaţie cu funcţia auditivă
B. Faţa sa medială delimitează cu nucleul lenticular capsula extremă
C. Reprezintă unul din nucleii cerebelului
D. Reprezintă unul din nucleii centrali ai emisferelor cerebrale
E. Este alcătuit din substanţă cenuşie
47.• Centrul senzitiv al limbajului vorbit este situat: D

A. În partea inferioară a girusului precentral
B. Nu departe de centrii mimicii şi gesticii
C. În extremitatea posterioară a girusului frontal mijlociu
D. În partea mijlocie a girusului temporal superior
E. În regiunea pliului curb
48.• Braţul anterior al capsulei interne: A

A. Este format aproape în întregime din fibre talamofrontale şi frontotalamice
B. Corespunde unghiului superointern al nucleului lenticular
C. Prin el trece fasciculul geniculat
D. Prin el trec radiaţiile optice Gratiolet
E. Prin el trec fibre interstriate
49. Căile proprioceptive inconştiente: ADE

A. Vehiculează sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
B. Vehiculează sensibilitatea proprioceptivă conştientă
C. Sunt reprezentate de fasciculele lui Goll şi Burdach
D. Sunt reprezentate de tracturile spinocerebelos anterior şi posterior
E. Se grupează în două tracturi
50. Căile piramidale: BD

A. Au traiect ascendent
B. Sunt căi bineuronale
C. Au 3 neuroni
D. Sunt de două feluri, corticonucleare şi corticospinale.
E. Sunt căi ale motricităţii automate şi semivoluntare
1. • Perechea a 3-a de arcuri branhiale apare: A

A. La şfârşitul primei luni de viaţă embrionară
B. La începutul primei luni de viaţă embrionară
C. La începutul săptămânii a 7-a de viaţă embrionară
D. La şfârşitul săptămânii a 7-a de viaţă embrionară
E. La începutul săptămânii a 8-a de viaţă embrionară
2. Pediculul frontal lateral este alcătuit din:AC

3. Ţesutul celular subcutanat din regiunea temporală cuprinde: BC

A. Muşchi pieloşi
B. Pediculul preauricular
C. Pediculul retroauricular
E. Artera temporală profundă anterioară
4. Limitele regiunii bucale sunt date de: ABD

A. Superior linia ce uneşte tragusul cu aripa nazală
B. Medial o linie dusă la nivelul şanţurilor nazolabial şi nazogenian
C. Medial o linie dusă la nivelul marginii anterioare a muşchiului maseter
D. Lateral o linie dusă la nivelul marginii anterioare a muşchiului maseter
E. Lateral o linie dusă la nivelul şanţurilor nazolabial şi nazogenian

7. • Stratul muscular profund din regiunea mastoidiană este format de: A

A. Porţiunea de inserţie a componentei posterioare a muşchiului digastric.
B. Porţiunea de inserţie a componentei anterioare a muşchiului digastric
C. Capetele de inserţie ale muşchilor lung al capului şi splenius al capului.
D. Fibre din muşchiul sternocleidomastoidian
E. Muşchi cu inserţie la nivelul aponevrozei epicraniene
8. Triunghiul hioidian are ca şi limite: AD

A. Superior marginea inferioară a corpului mandibulei
B. Superior marginea inferioară a corpului maxilei
C. Inferior marginea inferioară a corpului mandibulei
D. Lateral (de o parte şi de alta) marginile anterioare ale muşchilor sternocleido-mastoidieni.
E. Lateral (de o parte şi de alta) marginile posterioare ale muşchilor sternocleido-mastoidieni
9. Care din următoarele triunghiuri fac parte din triunghiurile profunde ale gâtului? BC
B. Triunghiul faringian
C. Triunghiul intermusculomastoidian
D. Triunghiul tiroidian
E. Triunghiul omoclavicular
10. Regiunea cervicală anterioară: AD

A. Este o regiune cervicală mediană, impară, de formă triunghiulară, cu vârful orientat inferior
B. Este o regiune cervicală mediană, impară, de formă triunghiulară, cu vârful orientat superior
C. Este de formă patrulateră şi corespunde la suprafaţă muşchiului sternocleidomastoidian
D. Este situată între marginile anterioare ale muşchilor sternocleidomastoidieni
E. Este situată între marginile posterioare ale muşchilor sternocleidomastoidieni

12. Vălul palatin prezintă următoarele elemente: AD

A. O faţă bucală (anteroinferioară) concavă, orientată în jos şi înainte
B. O faţă bucală (anterosuperioară) concavă, orientată în sus şi înainte
C. O faţă bucală (anteroinferioară) convexă, orientată în jos şi înainte
D. O faţă nazală (posterosuperioară, faringiană) convexă, orientată în sus şi înapoi
E. O faţă nazală (posterosuperioară, faringiană) concavă, orientată în jos şi înapoi
13. Muşchiul genioglos: AC

A. Se împrăştie ca un evantai în toată limba
B. Este un muşchi nepereche
C. Aplică limba pe planşeul bucal
D. Duce limba în sus şi înapoi
E. Asigură mobilizarea posterosuperioară a limbii

B. Mastoidă
D. Faringe
15. Faringele: ACE

C. Se continuă cu esofagul
16. Laringele vine în raport: AD

A. Superior cu osul hioid
B. Anterior cu osul hioid
C. Inferior cu osul hioid
D. Anterior cu lobii glandei tiroide şi muşchii subhioidieni
E. Posterior cu lobii glandei tiroide şi muşchii subhioidieni
17. Care din următoarele afirmaţii cu privire la glanda tiroidă sunt adevărate? ABD
C. Nervul laringeu recurent este situat între capsula peritiroidiană şi capsula proprie a tiroidei.
D. Glandele paratiroide şi vasele sanguine sunt situate între capsula peritiroidiană şi capsula
proprie a tiroidei
18. Nervul glosofaringian: BCDE

A. Asigură inervaţia muşchilor faringelui şi esofagului
B. Este un nerv cranian mixt
C. Fibrele sale vegetative pornesc de la nucleul salivar inferior
D. De la origine se dirijează spre gaura jugulară
E. Asigură secreţia glandei parotide
19. Artera carotidă externă: AE

A. De la marginea superioară a cartilajului tiroid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
B. De la marginea inferioară a cartilajului tiroid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
C. De la marginea superioară a cartilajului cricoid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
D. De la marginea inferioară a cartilajului cricoid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
E. Este situată profund fiind acoperită de mandibulă şi de parotidă
20. Porţiunea cervicală a arterei carotide interne: AB

A. Este aşezată posterolateral de carotida externă
B. Nu dă ramuri colaterale.
C. Este situată în sinusul cavernos
D. Vine în raport cu nervii oculomotor, trohlear, oftalmic şi abducens
E. Perforează dura mater şi ajunsă la nivelul substanţei perforate anterioare dă naştere ramurilor
sale terminale
21. Afluenţii venei jugulare externe sunt reprezentaţi de venele: DE

A. Facială
B. Faringiană
C. Linguală
D. Occipitală
22. • Care din următoarele afirmaţii privind sacul lacrimal este adevărată ? A
A. Este situat în fosa lacrimală în porţiunea medială a orbitei
B. Este situat în fosa lacrimală în porţiunea laterală a orbitei
C. Este aşezat sub pleoapa superioară
D. Este situat într-o depresiune mică în unghiul superoextern al orbitei
E. Din sacul lacrimal lacrimile se scurg prin ductul nazolacrimal în cavitatea bucală.
23. Sclerotica: CDE

A. Este transparentă
B. Nu are vase de sânge
C. Aparţine de tunica externă a globului ocular
D. Aparţine de tunica fibroasă a globului ocular
E. Este albă şi opacă
24. Camera anterioară de la nivelul compartimentului anterior al globului ocular are

următoarele limite: AD
A. Faţa anterioară a irisului
B. Faţa posterioară a irisului
C. Faţa anterioară a corneei
D. Faţa posterioară a corneei
E. Faţa posterioară a cristalinului
25. • La nivelul chiasmei optice: B

A. Toate fibrele se încrucişează
B. Se produce o încrucişare parţială a fibrelor
C. Fibrele externe se încrucişează
D. Fibrele externe îşi continuă drumul de partea opusă
E. Fibrele interne îşi continuă drumul de aceeaşi parte
26.• Peretele medial al casei timpanului: E

A. Este alcătuit dintr-o lamelă osoasă subţire numită tegmen tympani
B. Vine în porţiunea superioară în raport cu golful venei jugulare
C. Prezintă un orificiu de comunicare cu cavităţile mastoidiene.
D. Este alcătuit din membrana timpanică
E. Conţine fereastra ovală şi fereastra rotundă
27. Modiolul (columela): ADE

A. În jurul său se răsuceşte de 2 ori şi jumătate canalul spiral cohlear
B. În jurul său se răsuceşte de 3 ori şi jumătate canalul spiral cohlear
C. Conţine ganglionul spinal Scarpa
D. Reprezintă partea centrală a melcului osos
E. Baza sa este perforată de o serie de orificii prin care pătrund filetele nervului cohlear
28. Utricula şi sacula: BC

A. Sunt vezicule mici situate în canalele semicirculare membranoase
B. Sunt vezicule mici ce aparţin vestibulului membranos
C. Înregistrează poziţia statică a capului şi corpului.
D. Sunt sensibile pentru mişcările giratorii
E. Reprezintă componenta esenţială a aparatului auditiv
29. Mugurii gustativi: AD

A. Se găsesc localizaţi pe întreaga mucoasă bucofaringiană
B. Se găsesc localizaţi doar în mucoasa bucală
C. Se găsesc localizaţi doar în mucoasa faringiană
D. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor de nervi
cranieni VII, IX, X.
E. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor de nervi
cranieni VI, IX, X.
30. În săptămâna a 5-a de viaţă embrionară din prozencefal se vor forma: DE
A. Mielencefalul
B. Rombencefalul
C. Mezencefalul
D. Diencefalul
E. Telencefalul
31. Măduva spinării: BC

A. Are un traiect rectiliniu
B. Nu are un traiect rectiliniu
C. Prezintă o curbură cervicală convexă anterior
D. Prezintă o curbură cervicală convexă posterior
E. Este absentă sub corpul vertebrei T2
32.• Conform legii lui Chipault în regiunea toracală superioară: C

D Unei apofize spinoase X îi va corespunde neuromerul X-2

34. Trunchiul cerebral: BD
A. Este situat în etajul anterior al bazei cutiei craniene
B. Este situat în fosa craniană posterioară
C. Vine în raport anterior cu solzul occipitalului
D. Vine în raport anterior cu clivusul
E. Vine în raport posterior cu solzul temporalului
35. Bulbul rahidian: CE

A. Reprezintă porţiunea superioară a trunchiului cerebral
B. Reprezintă porţiunea mijlocie a trunchiului cerebral
C. Reprezintă porţiunea inferioară a trunchiului cerebral
D. Este situat puţin deasupra emergenţei primului nerv toracal
E. Este separat de punte prin şanţul bulbopontin
36. Care din următoarele afirmaţii privind coliculii cvadrigemeni sunt adevărate? BD
A. Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt mai voluminoşi decât cei superiori
B. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt mai voluminoşi decât cei inferiori
C. Se continuă medial cu braţele conjunctivale superioare, respectiv inferioare
D. Se continuă lateral cu braţele conjunctivale superioare, respectiv inferioare
E. Sunt despărţiţi prin şanţul calcarin
37. Cerebelul are: BE

A. O formă rotundă
B. O formă ovală
C. Trei feţe: anterioară, posterioară şi inferioară
D. Trei feţe: posterioară, superioară şi inferioară
E. Trei feţe: anterioară, superioară şi inferioară
38. Şanţurile de ordinul II de la nivelul cerebelului: BD
A. Ajung la nivelul substanţei albe
B. Nu ajung la nivelul substanţei albe
C. Delimitează lamelele sau foliile
D. Delimitează lobulii
E. Delimitează lobii

40.• Nucleul lateroventral posterior al talamusului: E

A. Este situat pe căile extrapiramidale
B. Este în conexiune cu nucleii striaţi
C. Reprezintă un releu pentru fibrele dentotalamice
D. Aparţine nucleilor de asociaţie
E. Reprezintă un centru al somesteziei abordat de lemiscul medial, de tracturile
spinotalamice, de fibrele gustative şi de fibrele trigemenului.
42. Ventriculii laterali prezintă: CE
A. Un corn inferior în interiorul lobului parietal
B. Un corn anterior în interiorul lobului parietal
C. Un corn anterior în interiorul lobului frontal
D. O răspântie ce ocupă lobul frontal
E. O răspântie ce ocupă lobul parietal
43. Ventriculul III : CDE

A. Comunică cu ventriculii laterali prin apeductul lui Sylvius
B. Comunică cu ventriculul IV prin orificiul lui Monro
C. Comunică cu ventriculii laterali prin orificiile lui Monro
D. Comunică cu ventriculul IV prin apeductul lai Sylvius
E. Reprezintă o cavitate mediană, impară a diencefalului
44. Emisferele cerebrale prezintă: AB

A. O faţă internă netedă
B. O faţă inferioară concavă
C. O faţă externă netedă
D. O margine posterioară
E. O margine anterioară
45. Ariile corticale: ACDE

C. Se împart în arii motorii, senzitive, neurovegetative şi psihice
D. Cele motorii sunt reprezentate de arii ale motricităţii voluntare, arii ale motricităţii automate şi
arii supresive
E. Cele senzitive se împart în arii ale sensibilităţii generale şi arii senzoriale
46. Trigonul cerebral: ABD

A. Face parte din fasciculele interemisferice
B. Este constituit dintr-un corp şi 4 pilieri
C. Are genunchiul situate la 3 cm de polul occipital
D. Are un corp de formă triunghiulară
47.• Lobul frontal are: D

A. 6 şanţuri
B. 5 şanţuri
C. 4 şanţuri
D. 3 şanţuri
E. Două şanţuri
48. •Fibrele comisurale: E

A. Conectează arii diferite ale aceluiaşi emisfer cerebral
B. Au o direcţie ascendentă
C. Au o direcţie descendentă
D. Au o orientare sagitală
E. Au o orientare transversală
49. Tractul spinocerebelos anterior: ADE

A. Aparţine de căile proprioceptive inconştiente
B. Aparţine de căile proprioceptive conştiente
C. Se mai numeşte şi direct, Flechsig
D. Se mai numeşte şi încrucişat, Gowers
E. Este situat în cordonul lateral al măduvei spinării
50. Căile descendente: CD

A. Realizează legăturile centrilor corticali şi subcorticali doar cu neuronii motori din coarnele
anterioare ale măduvei spinării
B. Realizează legăturile centrilor corticali şi subcorticali doar cu neuronii motori din nucleii
nervilor cranieni din trunchiul cerebral
C. Realizează legăturile centrilor corticali şi subcorticali cu neuronii motori din nucleii nervilor
cranieni din trunchiul cerebral sau din coarnele anterioare ale măduvei spinării
D. Sunt de două feluri
E. Sunt de 3 feluri
1. • Perechea a 4-a de arcuri branhiale apare în săptămâna: C

A. A 3-a de viaţă embrionară
B. A 4-a de viaţă embrionară
C. A 5-a de viaţă embrionară
D. A 6-a de viaţă embrionară
E. A 7-a de viaţă embrionară
2. Pediculul retroauricular este alcătuit din: CD


B. Anterior marginea supraorbitară dreaptă, protuberanţa occipitală externă, marginea anterioară
stângă
4. Limitele regiunii parotidiene sunt date de: ADE

A. Superior arcul zigomatic
B. Inferior arcul zigomatic
C. Anterior procesul mastoidian şi meatul acustic extern
D. Posterior procesul mastoidian şi meatul acustic extern
E. Anterior marginea posterioară a ramurii ascendente a mandibulei
5. Regiunea mastoidiană vine în raport: AD

A. Superior şi posterior cu regiunea frontoparietoocciptală
B. Posterior şi inferior cu regiunea frontoparietooccipitală
C. Anterior cu regiunea cefei
D. Anterior cu regiunea auriculară
E. Posterior cu regiunea auriculară
6. Regiunea zigomatică: BE
B. Este o regiune laterală şi pereche a feţei
C. Se mai numeşte şi regiunea geniană
D. Este situată în porţiunea superolaterală a gâtului.
E. Corespunde proeminenţei obrajilor
7. • Stratul muscular superficial din regiunea bucală este reprezentat de muşchiul: B

A. Frontal
B. Buccinator
C. Zigomatic mic
D. Zigomatic mare
E. Rizorius
8. Triunghiul omotrapezian are ca şi limite: AE

B. Anterior marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
C. Posterior marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
D. Posterior marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
E. Inferior pântecele inferior al muşchiului omohioidian.
9. Triunghiul prestilohioidian al lui Jean Louis Faure AD

A. Este limitat anterior de muşchiul stiloglos şi ligamentul stilomandibular
B. Este limitat posterior de muşchiul stiloglos şi ligamentul stilomandibular
C. Este limitat anterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian.
D. Este limitat posterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian
E. Conţine glanda parotidă
10. Regiunea cervicală posterioară (nucală):AC

A. Este o regiune topografică impară şi mediană
B. Este o regiune topografică pară şi laterală
C. Este formată din totalitatea părţilor moi care se găsesc înapoia coloanei cervicale
D. Este formată din totalitatea părţilor moi care se găsesc înaintea coloanei cervicale
E. Este limitată inferior de protuberanţa occipitală externă
11. • Care din următoarele afirmaţii privind dezvoltarea embrionară a cavităţii bucale este
adevărată? C
A. Gura embrionară primitivă este o depresiune largă mezodermală
B. Gura embrionară primitivă este o depresiune largă endodermală
C. Gura embrionară primitivă merge în profunzime până la membrana orofaringiană
D. Membrana orofaringiană se resoarbe la sfârşitul săptămânii a 6-a şi începutul
săptămânii a 7-a de viaţă embrionară
E. Membrana orofaringiană se resoarbe la sfârşitul săptămânii a 7-a şi începutul
12. Arcurile palatine: AD

A. Se desprind de la baza luetei
B. Se desprind de la vârful luetei
C. Sunt situate pe marginea aderentă a vălului palatin
D. Sunt situate pe marginea liberă a vălului palatin
E. Sunt reprezentate de fiecare parte de un arc palatin superior şi unul inferior
13. Muşchiul stiloglos: BD

B. Prezintă un fascicul lateral şi unul transversal

B. Mastoidă
D. Faringe
15. Pereţii laterali a nazofaringelui prezintă: CDE

A. Tonsila palatină
B. Tonsila faringiană
C. Orificiul faringian al tubei auditive
D. Torusul tubar
E. Plicile salpingofaringiană şi salpingopalatină
16. Vestibulul laringelui: AD

A. Reprezintă porţiunea superioară a cavităţii laringelui
B. Este zona centrală, mai îngustă a cavităţii laringelui
C. Prezintă plicile vocale şi vestibulare
D. Este situat între aditusul laringelui şi glotă.
E. Reprezintă spaţiul dintre corzile vocale şi faţa medială a cartilajelor aritenoide
17. Care din următoarele afirmaţii cu privire la glanda tiroidă sunt adevărate? ABD
C. Nervul laringeu recurent este situat între capsula peritiroidiană şi capsula proprie a tiroidei.
D. Glandele paratiroide şi vasele sanguine sunt situate între capsula peritiroidiană şi capsula
proprie a tiroidei
18. Nervul facial asigură: BCDE

A. Secreţia glandelor salivare parotide
B. Inervaţia musculaturii mimicii
C. Secreţia glandelor lacrimale
D. Sensibilitatea gustativă
E. Secreţia glandelor submandibulare şi sublinguale
19. Artera carotidă externă: AE

A. De la marginea superioară a cartilajului tiroid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
B. De la marginea inferioară a cartilajului tiroid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
C. De la marginea superioară a cartilajului cricoid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
D. De la marginea inferioară a cartilajului cricoid ajunge până în vecinătatea colului mandibulei.
E. Este situată profund fiind acoperită de mandibulă şi de parotidă
20. Porţiunea pietroasă a arterei carotide interne: BD

A. Reprezintă prima porţiune a arterei carotide interne
B. Reprezintă a doua porţiune a arterei carotide interne
C. Reprezintă a treia porţiune a arterei carotide interne
D. Este cuprinsă în canalul carotidian
E. Perforează dura mater şi ajunsă la nivelul substanţei perforate anterioare dă naştere ramurilor
sale terminale

22.• Muşchii extrinseci ai globului ocular sunt în număr de: D

A. 2
B. 4
C. 5
D. 7
E. 8
23.• Muşchiul ciliar are următoarele roluri: C

A. Asigură formarea umorii apoase
B. Asigură formarea umorii vitroase
C. Participă la procesele de acomodare
D. Menţine forma globului ocular
E. Asigură motilitatea globului ocular
24. Retina propriuzisă are următoarele raporturi: AB

A. Posterior cu coroida
B. Anterior cu corpul vitros
C. Îmbracă toate anfractuozităţile zonei ciliare
D. Coboară în văile ciliare
E. Căptuşeşte faţa posterioară a irisului
25. Cristalinul: ACD

A. Face parte din mediile transparente şi refringente ale globului ocular
C. Este o lentilă biconvexă
D. Este situat înapoia irisului
E. Prezintă o capsulă care se mai numeşte şi orbiculus ciliaris
26. Conductul auditiv extern: ACD

A. Se întinde între orificiul extern şi peretele lateral al urechii medii
B. Se întinde între orificiul extern şi peretele lateral al urechii interne
C. Are o direcţie oblică dinafară-înăuntru
D. Prezintă un traiect ondulat
E. Prezintă un traiect drept
27.• Peretele posterior al casei timpanului se mai numeşte şi: D

A. Membranos
B. Tubocarotidian
C. Labirintic
D. Mastoidian
E. Tegmental
28. Placa bazală de la nivelul scăriţei: BC

A. Este fixată în fereastra rotundă
B. Este fixată în fereastra ovală
C. Este înconjurată de un ligament inelar
D. Prezintă o ansă
E. Se articulează cu ciocanul
29. Sacula: BE
A. Este situată la nivelul antrului mastoidian
B. Este situată în vestibulul membranos
C. Se găseşte lipită de peretele lateral al casei timpanului
D. De la nivelul său pleacă cele 3 canale semicirculare osoase
E. Este în legătură cu canalul cohlear prin canalul reuniens Hensen
30.• Planşeul metencefalului va forma: D

A. Nucleul roşu
B. Locus niger
C. Coliculii cvadrigemeni superiori
D. Protuberanţa (puntea)
E. Cerebelul
31. Coada de cal este constituită de o parte şi de alta a conului medular şi a filumului
terminale de: DE
A. Nervii spinali dorsali
B. Nervii spinali cervicali
C. Nervii spinali toracali
D. Nervii spinali lombari
E. Nervii sacrali

A. Goll
B. Burdach
D. Piramidal direct

C. Este irigată de arterele spinale anterioare şi posterioare cu provenienţă din artera vertebrală
34. În porţiunea anteroinferioară a fosei cerebrale posterioare bulbul are raporturi: AD

A. Anterior cu şanţul vertebrobazilar
B. Posterior cu şanţul vertebrobazilar
C. Anterior cu cerebelul
D. Posterior cu cerebelul
E. Lateral cu şanţul vertebrobazilar
35. • În şanţul preolivar se vede originea aparentă a nervului: D

A. VIII
B. XI
C. IX
D. XII
E. X
36. Puntea lui Varolio: BD

B. Are la fel ca şi bulbul rahidian o faţă anterolaterală şi una posterioară
C. Este separată de măduva spinării printr-un şanţ bine conturat
D. Faţa sa posterioară este vizibilă doar prin ridicarea cerebelului şi secţionarea pedunculilor
cerebeloşi
E. Posterior prin intermediul ventriculului III vine în raport cu cerebelul

38. Nucleul globulos: BD

A. Face parte din nucleii centrali (ganglionii bazali)
B. Face parte din nucleii cerebelului
C. Este situat în vermis deasupra ventriculului III
D. Aparţine paleocerebelului

40. Ventriculii laterali prezintă: CE

A. Un corn inferior în interiorul lobului parietal
B. Un corn anterior în interiorul lobului parietal
C. Un corn anterior în interiorul lobului frontal
D. O răspântie ce ocupă lobul frontal
E. O răspântie ce ocupă lobul parietal
41. Ventriculul III : CDE

B. Comunică cu ventriculul IV prin orificiul lui Monro
D. Comunică cu ventriculul IV prin apeductul lai Sylvius
42. Talamusul prezintă: ACE

A. O faţă superioară traversată de şanţul coroidian
B. O faţă inferioară traversată de şanţul coroidian
C. O extremitate anterioară plasată în concavitatea nucleului caudat
D. O extremitate inferioară plasată în concavitatea nucleului caudat
E. O extremitate posterioară voluminoasă reprezentată de pulvinar
44. Emisferele cerebrale prezintă: AB

A. O faţă internă netedă
C. O faţă externă netedă
45. Ariile corticale: ACDE

C. Se împart în arii motorii, senzitive, neurovegetative şi psihice
D. Cele motorii sunt reprezentate de arii ale motricităţii voluntare, arii ale motricităţii automate şi
arii supresive
E. Cele senzitive se împart în arii ale sensibilităţii generale şi arii senzoriale
46. Substanţa cenuşie de la nivelul emisferelor cerebrale formează: BC
A. Scoarţa cerebrală, în profunzime
B. Scoarţa cerebrală, la suprafaţă
C. Nucleii bazali, în profunzime
D. Nucleii bazali, la suprafaţă
E. Centrul oval

48. Căile proprioceptive inconştiente: BD

A. Sunt reprezentate de fibre nervoase intens mielinizate
B. Sunt reprezentate de fibre nervoase parţial mielinizate
C. Au viteză de conducere lentă
D. Fac parte din căile ascendente destinate trunchiului şi membrelor
E. Se grupează în două tracturi: Goll şi Burdach
49. Tractul spinocerebelos încrucişat: ADE

A. Se mai numeşte şi tractul spinocerebelos anterior
B. Se mai numeşte şi tractul spinocerebelos posterior
C. Se mai numeşte şi fasciculul lui Gowers
D. Se mai numeşte şi fasciculul lui Flechsig
E. Are deutoneuronul situat în nucleul lui Bechterew

50. • Căile descendente: C
A. Realizează legăturile centrilor corticali şi subcorticali doar cu neuronii motori din
coarnele anterioare ale măduvei spinării
C. Realizează legăturile centrilor corticali şi subcorticali cu neuronii motori din nucleii
nervilor cranieni din trunchiul cerebral sau din coarnele anterioare ale măduvei spinării
D. Au direcţie ascendentă
E. Sunt de 3 feluri
1. •Mugurii nazali se diferenţiază: C

A. În săptămâna a 3-a de viaţă embrionară
B. În săptămâna a 4-a de viaţă embrionară
C. La sfârşitul săptămânii a 5-a de viaţă embrionară
D. La începutul săptămânii a 7-a de viaţă embrionară
E. La sfârşitul săptămânii a 7-a de viaţă embrionară
2. Pediculul occipital este alcătuit din: BE

B. Vasele occipitale
C. Nervul auriculotemporal
D. Ramurile anterioare ale primilor 3 nervi cervicali

B. Anterior marginea supraorbitară dreaptă, protuberanţa occipitală externă, marginea
anterioară stângă
4. Limitele regiunii maseterine sunt date de: ADE

A. Superior arcada zigomatică
B. Inferior arcada zigomatică
C. Posterior marginea anterioară a muşchiului maseter
D. Anterior marginea anterioară a muşchiului maseter
E. Posterior marginea posterioară a mandibulei


8. Triunghiul supraclavicular mare are ca şi limite: AE

9. Hiatul scalenic anterior (prescalenic) AD

A. Este limitat anterior de muşchiul sternocleidomastoidian
B. Este limitat anterior de muşchiul scalen anterior
C. Este limitat posterior de muşchiul sternocleidomastoidian
D. Este limitat posterior de muşchiul scalen anterior
E. Conţine artera tiroidiană inferioară
10. Regiunea cervicală laterală: AE

A. Este o regiune de tranzit între gât şi mediastin, respectiv gât şi membrul superior
D. Este limitată superior de protuberanţa occipitală externă
E. Ajunge până la planul prevertebral
11. • Care din următoarele afirmaţii privind dezvoltarea embrionară a cavităţii
bucale este adevărată? C
C. Gura embrionară primitivă merge în profunzime până la membrana
orofaringiană
12. Diafragma gurii: CD

A. Se mai numeşte şi vălul palatin
B. Delimitează cavitatea bucală de faringe
C. Delimitează cavitatea bucală (situată deasupra ei) de regiunea suprahioidiană (situată
dedesubtul ei).
D. Este formată din cei 2 muşchi milohioidieni ce formează o chingă musculară
E. Este formată din cei 2 muşchii tensori ai palatului ce formează o chingă musculară
13. Muşchiul stiloglos: AD

A. Este un muşchi alungit şi subţire
B. Este un muşchi nepereche
C. Aplică limba pe planşeul bucal
D. Duce limba în sus şi înapoi
E. Îngustează limba în sens transversal

B. Mastoidă
D. Faringe
15. Orofaringele: ACE

A. Formează porţiunea mijlocie a cavităţii faringelui
B. Formează porţiunea inferioară a cavităţii faringelui
C. Este situat la nivelul vertebrelor C1-C3
D. Este situat la nivelul vertebrelor C4-C6
E. Este situat între vălul palatin şi un plan orizontal care trece prin osul hioid
16. Glota: BC
A. Reprezintă porţiunea superioară a cavităţii laringelui
B. Este zona centrală, mai îngustă a cavităţii laringelui
C. Prezintă formaţiuni cu rol în respiraţie şi fonaţie.
D. Reprezintă porţiunea cea mai dilatată a cavităţii laringelui
E. Are aspect de pâlnie lărgită inferior
ABD
tiroidei.
B. Drept inferior
C. Oblic inferior
E. Drept extern
19. Ramurile colaterale anterioare ale arterei carotide externe sunt reprezentate de:
AB
A. Artera tiroidiană superioară
B. Artera linguală
C. Artera occipitală
D. Artera auriculară posterioară
E. Artera temporală superficială
20. Porţiunea intracavernoasă a arterei carotide interne: CD

A. Reprezintă prima porţiune a arterei carotide interne
B. Reprezintă a doua porţiune a arterei carotide interne
C. Reprezintă a treia porţiune a arterei carotide interne
D. Este situată în sinusul cavernos
E. Vine în raport cu nervii oculomotor, trohlear, oftalmic şi glosofaringian

A. Facială
B. Faringiană
D. Occipitală
22.• Conjunctiva palpebrală: C

A. Este traversată de cute transversale profunde
B. Formează un şanţ adânc numit fundul de sac oculopalpebral
C. Este aderentă de tarsuri
D. Prezintă caruncula lacrimală
E. Prezintă plica semilunară
23. Umoarea vitroasă: BCE

A. Este un lichid clar
B. Este un gel hidratat la maximum
C. Este înconjurată de membrana hialoidiană
D. Este situată în camera anterioară
E. Este situată în compartimentul posterior



27. • Ansa scăriţei: A

A. Prezintă o ramură anterioară
B. Se articulează cu mânerul ciocanului
C. Este fixată în fereastra ovală
D. Este fixată în fereastra rotundă
E. Este înconjurată de ligamentul inelar

29. Melcul membranos (ductul cohlear) prezintă un perete: AD

A. Anterior alcătuit din membrana vestibulară Reissner
B. Posterior alcătuit din membrana vestibulară Reissner
C. Extern alcătuit din membrana vestibulară Reissner
D. Posterior format de membrana spirală
E. Posterior format de membrana tectoria
30.• Curbura pontină: D

A. Este situată la nivelul mezencefalului
B. Este situată la unirea măduvei cu bulbul rahidian
C. Este determinată de greutatea cerebelului
D. Apare la nivelul rombencefalului
E. Se dezvoltă prima



C. Rubrospinal
D. Piramidal direct
34. În porţiunea anteroinferioară a fosei cerebrale posterioare bulbul are raporturi:

AD
35. Foveea superior: BD

A. Reprezintă zona mijlocie a triunghiului bulbar
B. Reprezintă zona mijlocie a triunghiului pontin
C. Reprezintă zona externă a triunghiului pontin
D. Corespunde nucleului motor al trigemenului
E. Se mai numeşte şi foseta vagului

37. • Faţa inferioară a cerebelului prezintă la nivelul vermisului: C

A. Culmen
B. Lingula
C. Uvula
D. Declive
E. Folium


40. Talamusul: DE
A. Formează planşeul ventriculului IV
B. Este despărţit de cel de partea opusă prin ventriculul IV
C. Este situat sub hipotalamus
D. Face parte din diencefal
42. Ventriculul III: BCDE

C. Pereţii săi laterali aproape se ating
D. Comunică cu ventriculul IV prin intermediul apeductului lui Sylvius
E. Comunică cu ventriculii laterali prin orificiile lui Monro
43. •Ventriculul IV : D
B. Comunică cu ventriculul III prin orificiul lui Monro
D. Comunică cu ventriculul III prin apeductul lai Sylvius
44. Emisferele cerebrale prezintă: BC

A. O faţă internă convexă
C. O faţă externă convexă
45. Girusul frontal 3 (F3): BE

A. Se mai numeşte şi precentral
B. Este situat pe feţele externă şi inferioară a emisferelor
C. Este limitat înauntru de scizura calosomarginală
D. Este străbătut în porţiunea inferioară de un şanţ în forma literei H
E. Pe faţa externă prezintă o porţiune posterioară în care este localizat centrul vorbirii

A. Este o formaţiune de substanţă albă
B. Reprezintă unul din nucleii arhicerebelului
C. Reprezintă unul din nucleii paleocerebelului
D. Reprezintă unul din nucleii centrali de la nivelul emisferelor cerebrale
E. Este situat deasupra şi anterior de extremitatea anterioară a lobului temporal
47.• Centrul senzitiv al limbajului vorbit este situat: D

A. În partea inferioară a girusului precentral
B. Nu departe de centrii mimicii şi gesticii
C. În extremitatea posterioară a girusului frontal mijlociu
D. În partea mijlocie a girusului temporal superior
E. În regiunea pliului curb

49. Tractul spinocerebelos încrucişat: ADE

50. Căile piramidale: ACE

B. Au 3 neuroni
E. Sunt de două feluri, corticonucleare şi corticospinale
1. • În săptămâna a 7-a de viaţă embrionară: D

B. Apar primele 3 perechi de somite
C. Apar primele două perechi de arcuri branhiale
D. Se diferenţiază pleoapele
E. Ochii sunt încă acoperiţi.
2. Grupul lateral al pediculilor scalpului este format din pediculii:CD

A. Frontal medial
B. Frontal lateral
C. Preauricular
D. Retroauricular
E. Occipital
3. Aponevroza epicraniană: AE
4. Limitele regiunii zigomatice sunt date de: BCE

A. Superior linia ce uneşte tragusul cu aripa nasului
B. Inferior linia ce uneşte tragusul cu aripa nasului
C. Anterior linia ce urmăreşte procesul maxilar al osului zigomatic
D. Posterior linia ce urmăreşte procesul maxilar al osului zigomatic
E. Posterior linia verticală dusă anterior de tragus


A. Frontal
B. Buccinator
C. Zigomatic mic
D. Zigomatic mare
E. Rizorius
8. Limita inferioară a triunghiului lui Pirogov (supradigastric) este dată de: CD

A. Pântecul superior al muşchiului omohioidian
B. Pântecul superior al muşchiului omohioidian
C. Pântecul posterior al muşchiului digastric
D. Tendonul intermediar al muşchiului digastric
E. Cornul mare al osului hioid
9. Triunghiul retrostilohioidian al lui Jean Louis Faure (triunghiul stilodigastric)

AD
A. Este limitat anterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian
B. Este limitat anterior de pântecul posterior al muşchiului digastric
C. Este limitat posterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian
D. Este limitat posterior de pântecul posterior al muşchiului digastric
E. Conţine nervul glosofaringian
10. Regiunea trigonului carotic:BD

A. Face parte din regiunile suprahioidiene
B. Face parte din regiunile infrahioidiene
C. Se mai numeşte şi regiune omotraheală
D. Are ca şi limită superioară pântecul posterior al muşchiului digastric
E. Are ca şi limită superioară pântecul superior al muşchiului omohioidian

12. Vestibulul bucal: BC

A. Este separat de cavitatea bucală propriuzisă prin istmul bucofaringian
B. Comunică cu exteriorul prin orificiul bucal
C. Comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile interdentare şi prin spaţiul
situat înapoia ultimului molar.
D. Comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile interdentare şi prin spaţiul
situat înapoia ultimului premolar
E. Este circumscris anterior şi pe părţile laterale de arcadele alveolodentare
13. Muşchiul hioglos: BD

B. Urcă pe faţa laterală a genioglosului
14.• Peretele medial al lojei parotidiene este format de: D

B. Mastoidă
D. Faringe
15. Orofaringele: ACE

A. Formează porţiunea mijlocie a cavităţii faringelui
B. Formează porţiunea inferioară a cavităţii faringelui
C. Este situat la nivelul vertebrelor C1-C3
D. Este situat la nivelul vertebrelor C4-C6
E. Este situat între vălul palatin şi un plan orizontal care trece prin osul hioid
16. Fanta glotică: AC

A. Reprezintă spaţiul dintre corzile vocale şi faţa medială a cartilajelor aritenoide
B. Reprezintă spaţiul dintre corzile vocale şi faţa laterală a cartilajelor aritenoide
C. Poate fi divizată într-o porţiune anterioară intermembranoasă (limitată de corzile
vocale) şi o porţiune posterioară intercartilaginoasă
D. Poate fi divizată într-o porţiune anterioară intercartilaginoasă şi o porţiune posterioară
intermembranoasă (limitată de corzile vocale)
E. Este situată la nivelul etajului inferior al cavităţii laringelui
ABD
tiroidei.

19. Artera tiroidiană superioară: AD

A. Reprezintă una din ramurile colaterale anterioare ale arterei carotide externe
B. Reprezintă una din ramurile colaterale mediale ale arterei carotide externe
C. Reprezintă una din ramurile colaterale posterioare ale arterei carotide externe
D. Se distribuie glandei tiroide, muşchilor infrahioidieni şi sternocleidomastoidieni
E. Are originea deasupra arterei linguale
20. Ramurile colaterale ale arterei carotide interne sunt reprezentate de: AB
A. Arterele caroticotimpanice
B. Artera oftalmică
C. Artera coroidiană anterioară
D. Artera cerebrală anterioară
E. Artera cerebrală mijlocie

A. Facială
B. Faringiană
C. Linguală
D. Occipitală
22. • Care din următoarele afirmaţii privind sacul lacrimal sunt adevărate ? A
A. Este situat în fosa lacrimală în porţiunea medială a orbitei
B. Este situat în fosa lacrimală în porţiunea laterală a orbitei
C. Este aşezat sub pleoapa superioară
D. Este situat într-o depresiune mică în unghiul superoextern al orbitei
E. Din sacul lacrimal lacrimile se scurg prin ductul nazolacrimal în cavitatea bucală.
23. Sclerotica: CDE

A. Este transparentă
B. Nu are vase de sânge
C. Aparţine de tunica externă a globului ocular
D. Aparţine de tunica fibroasă a globului ocular
E. Este albă şi opacă
24. Camera anterioară de la nivelul compartimentului anterior al globului ocular

are următoarele limite: AD
A. Faţa anterioară a irisului
B. Faţa posterioară a irisului
C. Faţa anterioară a corneei
D. Faţa posterioară a corneei
E. Faţa posterioară a cristalinului


27.• Peretele lateral al casei timpanului se mai numeşte şi: A

A. Membranos
B. Tubocarotidian
C. Labirintic
D. Mastoidian
E. Tegmental

D. Nervului vag
E. Nervului accesor
30. Măduva spinării are raporturi anterior cu: AD

A. Corpii vertebrali
31.• Conform legii lui Chipault în regiunea cervicală : A

32. În cordoanele laterale ale măduvei spinării se întâlnesc fasciculele: AB

A. Spinotalamic lateral
C. Goll
D. Burdach
E. Tectospinal anterior

34. Următorii nuclei aparţin mezencefalului: AE

A. Nucleul trohlear
C. Nucleul lacrimal
E. Nucleul oculomotor

36. Care din următoarele afirmaţii privind coliculii cvadrigemeni sunt adevărate? BDE
E. Sunt despărţiţi prin şanţul cruciform
37.• Lobulul patrulater anterior: B

38. Aferenţele paleocerebelului sunt reprezentate de: BC

39. Nucleul fastigial: AE

A. Este situat în vermis desupra ventriculului IV
B. Este situat în vermis desupra ventriculului III
40. Talamusul: DE
42. Ventriculii laterali: BCDE

A. Constituie cavităţile celor două emisfere cerebeloase
B. Constituie cavităţile celor două emisfere cerebrale
C. Comunică fiecare cu ventriculul III prin orificiile Monro
D. Fiecare din ei este format dintr-o parte centrală numită răspântie ventriculară
E. Reprezintă mai mult de 80 % din volumul sistemului ventricular
43•. Ventriculul III: A

A. Reprezintă o cavitate mediană
B. Comunică cu ventriculii laterali prin intermediul apeductului lui Sylvius
C. Comunică cu ventriculul IV prin orificiul lui Monro
D. Reprezintă o dilataţie a canalului ependimar
E. Se aseamănă cu un romb
44. • Girusul frontal ascendent: A

A. Se mai numeşte şi prerolandic
B. Pe faţa medială corespunde lobului paracentral în porţiunea sa posterioară.
C. Constituie pe faţa internă lobulul cuneat
45. Care din următoarele afirmaţii cu privire la ariile corticale sunt adevărate ?
ADE
A. Nu au o delimitare concretă, fiind determinate pe baza funcţiei pe care o are o anumită
zonă din creier
C. Ariile corticale psihice sunt situate în lobul occipital
D. Ariile corticale psihice sunt situate în regiunea prefrontală
E. Se împart în arii corticale motorii, senzitive, neurovegetative şi psihice
46. Nucleul lenticular: BE
A. Are aspect de virgulă
B. Are forma unei piramide triunghiulare
D. Este alcătuit din substanţă albă
47. Artera cerebrală mijlocie: BD

A. Se desprinde deasupra ramurei oftalmice
B. Pãtrunde în şanţul lateral al lui Sylvius
C. Se anastomozează cu ramura omonimă prin ramura comunicantă anterioară
D. În dreptul insulei se împarte într-un mare număr de ramuri
E. Dupã ce întâlneşte scizura calosomarginală se termină la precuneus
48. Tractul olivospinal: AD

A. Îşi are originea în olivele bulbare
B. Trece de partea opusă la nivelul decusaţiei lui Meynert
C. Trece de partea opusă la nivelul decusaţiei lui Forel
D. Se termină la nivelul măduvei cervicale
E. Se termină la nivelul măduvei lombare
49.• Prin segmentul retrolenticular al capsulei interne trec: B

A. Fasciculul geniculat
B. Radiaţiile optice Gratiolet
C. Fibrele fasciculului temporotalamic Arnold
D. Fasciculul temporopontin Turck
E. Fibre interstriate
1. • În săptămâna a 8-a de viaţă embrionară capul reprezintă: D

A. 1/10 din lungimea embrionului
B. 2/10 din lungimea embrionului
C 3/10 din lungimea embrionului
D 1/2 din lungimea embrionului
E. 2/3 din lungimea embrionului
2. Pediculul frontal medial este alcătuit din:AC

A. Artera supratrohleară
C. Ramura medială a nervului frontal
3. Planul muscular superficial al regiunii temporale este alcătuit din: AB

A. Muşchi pieloşi
B. Muşchi rudimentari
C. Muşchiul temporal
E. Nervul temporal anterior
4. Limitele regiunii nazale sunt date de: ACE
A. Superior o linie trasată prin rădăcina nasului
B. Superior o linie dusă prin marginea posterioară a septului nazal
C. Inferior o linie dusă prin marginea posterioară a septului nazal
D. Inferior o linie trasată prin rădăcina nasului
E. Lateral o linie trasată la nivelul şanţurilor nazogenian şi nazoorbital

6. Loja geniană: CE

A. Frontal
B. Buccinator
C. Zigomatic mic
D. Zigomatic mare
E. Rizorius
8. Triunghiul lui Liébault (precarotidian) are aceeaşi limită superioară ca şi: CD
A. Triunghiul carotidian (trigonul carotic)
C. Triunghiul lui Farabeuf
D. Triunghiul lui Pirogov (supradigastric)
E. Triunghiul lui Béclard (subdigastric)

10. Regiunea cervicală anterioară: AD

A. Este o regiune cervicală mediană, impară, de formă triunghiulară, cu vârful orientat
inferior
B. Este o regiune cervicală mediană, impară, de formă triunghiulară, cu vârful orientat
superior
C. Este de formă patrulateră şi corespunde la suprafaţă muşchiului sternocleidomastoidian
D. Este situată între marginile anterioare ale muşchilor sternocleidomastoidieni
E. Este situată între marginile posterioare ale muşchilor sternocleidomastoidieni

orofaringiană
12. Obrajii: AB
E. Sunt inervaţi motor de nervul glosofaringian
13. Muşchiul palatoglos: AD

A. Ajunge la baza limbii
B. Se împrăştie ca un evantai în toată limba

B. Mastoidă
D. Faringe
15. Pereţii laterali a nazofaringelui prezintă: CDE
A. Tonsila palatină
B. Tonsila faringiană
C. Orificiul faringian al tubei auditive
D. Torusul tubar
E. Plicile salpingofaringiană şi salpingopalatină
16. Cartilajul epiglotic: BD

A. Are formă de inel
B. Are formă ovalară
C. Face parte din cartilajele pereche ale laringelui
D. Este situat în partea anterosuperioară a laringelui
E. Este situat în partea anteroinferioară a laringelui
ABD
tiroidei.
18. Nervul glosofaringian: BCDE

A. Asigură inervaţia muşchilor faringelui şi esofagului
B. Este un nerv cranian mixt
C. Fibrele sale vegetative pornesc de la nucleul salivar inferior
D. De la origine se dirijează spre gaura jugulară
E. Asigură secreţia glandei parotide
19. Artera linguală: AE

D. Se distribuie glandei tiroide, muşchilor infrahioidieni şi sternocleidomastoidieni
E. Se distribuie muşchilor suprahioidieni, părţii posterioare a suprafeţei dorsale a limbii,
faringelui, planşeului cavităţii bucale
20. Ramurile orbitopalpebrale ale arterei oftalmice sunt reprezentate de: AB

A. Artera etmoidală anterioară
B. Artera supratrohleară
C. Artera centrală a retinei
D. Arterele ciliare anterioare
E. Arterele ciliare posterioare

22.• Muşchii extrinseci ai globului ocular sunt în număr de: D

A. 2
B. 4
C. 5
D. 7
E. 8
23.• Muşchiul ciliar are următoarele roluri: C

A. Asigură formarea umorii apoase
B. Asigură formarea umorii vitroase
C. Participă la procesele de acomodare
D. Menţine forma globului ocular
E. Asigură motilitatea globului ocular

25. Cristalinul: ACD

A. Face parte din mediile transparente şi refringente ale globului ocular
C. Este o lentilă biconvexă
D. Este situat înapoia irisului
E. Prezintă o capsulă care se mai numeşte şi orbiculus ciliaris
26.• Conductul auditiv extern: C

A. Se întinde între orificiul extern şi peretele lateral al urechii interne
B. Se întinde între orificiul intern şi peretele lateral al urechii interne
C. Are o direcţie oblică
D. Are o direcţie dreaptă
E. Are un calibru uniform pe toată întinderea sa
27. Placa bazală de la nivelul scăriţei: BC

A. Este fixată în fereastra rotundă
B. Este fixată în fereastra ovală
C. Este înconjurată de un ligament inelar
D. Prezintă o ansă
E. Se articulează cu ciocanul

A. În jurul său se răsuceşte de 2 ori şi jumătate canalul spiral cohlear
B. În jurul său se răsuceşte de 3 ori şi jumătate canalul spiral cohlear

D. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor
de nervi cranieni VII, IX, X.
E. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor de
nervi cranieni VI, IX, X.
30.• Din extremitatea inferioară a tubului neural se va constitui: E
A. Telencefalul
B. Diencefalul
C. Mezencefalul
D. Metencefalul
E. Măduva spinării
31. Coada de cal este constituită de o parte şi de alta a conului medular şi a filumului
terminale de: DE
A. Nervii spinali dorsali
B. Nervii spinali cervicali
C. Nervii spinali toracali
D. Nervii spinali lombari
E. Nervii spinali sacrali


C. Goll
D. Burdach
34. Bulbul rahidian: ABD
B. Este delimitat de măduva spinării de o zonă uşor strâmtată numită coletul bulbului
C. Prezintă pe faţa sa anterioară triunghiul bulbar
D. Faţa sa anterolaterală este divizată în două părţi simetrice de fisura mediană anterioară
E. Este situar posterior de cerebel
35. Următorii nuclei aparţin punţii lui Varolio: ABCE

A. Salivator superior
B. Lacrimal
C. Motor al nervului abducens
D. Cardiopneumoenteric
E. Motor al nervului facial
36. Care din următoarele afirmaţii privind coliculii cvadrigemeni sunt adevărate? BD
E. Sunt despărţiţi prin şanţul calcarin

B. O formă ovală

40. Talamusul: DE
43. Peretele posterior al ventriculului IV: BE

C. Este tapetat de membrana ependimară
D. Pe linia mediană prezintă şanţul median al ventriculului IV
44. Scizura lui Rolando: ACE

A. Se mai numeşte şi şanţul central
B. Se mai numeşte şi şanţul lateral
C. Pleacă de pe faţa internă a emisferelor cerebrale
D. Conţine în profunzimea sa lobul insulei
E. Înconjură marginea superioară a feţei externe

46. Substanţa cenuşie de la nivelul emisferelor cerebrale formează: BC

A. Scoarţa cerebrală, în profunzime
B. Scoarţa cerebrală, la suprafaţă
C. Nucleii bazali, în profunzime
D. Nucleii bazali, la suprafaţă
E. Centrul oval


49. Tractul spinocerebelos încrucişat: ACE

50. • Căile descendente: C

A. Realizează legăturile centrilor corticali şi subcorticali doar cu neuronii motori din
coarnele anterioare ale măduvei spinării
C. Realizează legăturile centrilor corticali şi subcorticali cu neuronii motori din nucleii
nervilor cranieni din trunchiul cerebral sau din coarnele anterioare ale măduvei spinării
D. Au direcţie ascendentă
E. Sunt de 3 feluri
1.• Faţa embrionului are înfăţişare umană în săptămâna: E

A. A 3-a de viaţă embrionară
B. A 4-a de viaţă embrionară
C. A 5-a de viaţă embrionară
D. A 6-a de viaţă embrionară
E. A 8-a de viaţă embrionară
2. Pediculul frontal lateral este alcătuit din:AC


A. Muşchi pieloşi
4. Limitele regiunii mentale sunt date de: ACE

A. Superior o linie trasată la nivelul şanţului mentolabial
B. Superior o linie trasată la nivelul şanţului nazogenian
C. Inferior o linie dusă la nivelul marginii inferioare a mandibulei
D. Inferior o linie dusă la nivelul marginii inferioare a nasului
E. Lateral linii duse la 1cm de comisura bucală până la nivelul marginii inferioare a
mandibulei

6. Loja geniană: CE
8. Triunghiul lui Liébault (precarotidian) are ca şi limite: AC

A. Superior nervul hipoglos
B. Inferior nervul hipoglos
C. Anterior trunchiul venos tiro-linguo-facial
D. Posterior trunchiul venos tiro-linguo-facial
E. Anterior artera carotidă externă
9. Triunghiul retrostilohioidian al lui Jean Louis Faure (triunghiul stilodigastric)

AD
A. Este limitat anterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian
B. Este limitat anterior de pântecul posterior al muşchiului digastric
C. Este limitat posterior de muşchiul stilohioid şi ligamentul stilohioidian
D. Este limitat posterior de pântecul posterior al muşchiului digastric
E. Conţine nervul glosofaringian
10. Regiunea sternocleidomastoidiană: BC

A. Are formă de triunghi cu baza orientată înspre claviculă
D. Prezintă un segment superior (jugulocarotidian) şi unul inferior (fără elemente
anatomice importante) despărţite de muşchiul omotrapezoidian
E. Este limitat anterior de margine posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian

orofaringiană
12. Vălul palatin prezintă următoarele elemente: AD

A. O faţă bucală (anteroinferioară) concavă, orientată în jos şi înainte
B. O faţă bucală (anterosuperioară) concavă, orientată în sus şi înainte
C. O faţă bucală (anteroinferioară) convexă, orientată în jos şi înainte
D. O faţă nazală (posterosuperioară, faringiană) convexă, orientată în sus şi înapoi
E. O faţă nazală (posterosuperioară, faringiană) concavă, orientată în jos şi înapoi
13. Muşchiul faringoglos: AD

A. Se desprinde din constrictorul superior al faringelui
B. Se desprinde din constrictorul mijlociu al faringelui
C. Se desprinde din constrictorul inferior al faringelui

B. Mastoidă
D. Faringe
15. Nazofaringele: CDE

A. Este situat între baza cavităţii faringiene şi vălul medular
B. Prezintă tonsila palatină la nivelul peretelui superior
C. Prezintă tonsila faringiană la nivelul peretelui superior
D. Este neted şi nu prezintă detalii deosebite la nivelul peretelui posterior
E. Prezintă orificiul faringian al tubei auditive pe pereţii laterali
16. Cartilajele pereche ale laringelui sunt reprezentate de: AB

A. Cartilajele aritenoide
B. Cartilajele corniculate
C. Cartilajele tiroide
D. Cartilajele cricoide
E. Cartilajele epiglotice
ABD
tiroidei.
18. Nervul facial asigură: BCDE

A. Secreţia glandelor salivare parotide
B. Inervaţia musculaturii mimicii
C. Secreţia glandelor lacrimale
D. Sensibilitatea gustativă
E. Secreţia glandelor submandibulare şi sublinguale
19. Artera faringiană ascendentă: AE

A. Are originea situată deasupra bifurcaţiei carotidei
B. Are originea situată dedesubtul bifurcaţiei carotidei
C. Face parte din ramurile colaterale anterioare ale arterei carotide externe
D. Face parte din ramurile colaterale posterioare ale arterei carotide externe
E. Se distribuie musculatorii şi mucoasei faringelui, durei mater şi cavităţii timpanice.
20. Artera coroidiană anterioară: BC

A. Reprezintă o ramură colaterală a arterei carotide interne
B. Reprezintă o ramură terminală a arterei carotide interne
C. Urmează traiectul lobulul temporal în interiorul prelungirii temporale a ventriculului
lateral
D. Urmează traiectul lobulul occipital în interiorul prelungirii occipitale a ventriculului
lateral
E. Prezintă o porţiune precomunicantă şi una postcomunicantă
22.• Conjunctiva palpebrală: C

A. Este traversată de cute transversale profunde
B. Formează un şanţ adânc numit fundul de sac oculopalpebral
C. Este aderentă de tarsuri
D. Prezintă caruncula lacrimală
E. Prezintă plica semilunară
23. Pata galbenă: BD

A. Este o formaţiune situată la nivelul coroidei
B. Corespunde aproape axului optic al globului ocular
C. Corespunde locului de trecere a fibrelor nervului optic prin canalul scleral
D. Are în centru o depresiune numită foveea centrală.
E. Reprezintă zona de unde fibrele nervului optic iau naştere din retină
24. Sclerotica: ACE

A. Se subţiază progresiv dinspre posterior spre cornee
B. Se îngroaşă progresiv dinspre posterior spre cornee
C. Anterior este acoperită de conjunctiva bulbară
D. Posterior este acoperită de conjunctiva bulbară
E. Posterior este traversată de nervul optic, arterele şi nervii ciliari.
25. • Arterele ciliare scurte posterioare: D
A. Irigă corpul ciliar
B. Iriă irisul
C. Irigă retina
D. Se distribuie coroidei
E. Se distribuie corneei

27.• Peretele lateral al casei timpanului se mai numeşte şi: A

A. Membranos
B. Tubocarotidian
C. Labirintic
D. Mastoidian
E. Tegmental

D. Nervului vag
E. Nervului accesor
30. Măduva spinării are raporturi anterior cu: AD

A. Corpii vertebrali


A. Goll
B. Burdach
D. Piramidal direct
C. Este irigată de arterele spinale anterioare şi posterioare cu provenienţă din artera
vertebrală
34. Următorii nuclei aparţin bulbului rahidian: AE

A. Nucleul cardiopneumoenteric
C. Nucleul lacrimal
E. Nucleul ambiguu


37. • Faţa inferioară a cerebelului prezintă la nivelul vermisului: C

A. Culmen
B. Lingula
C. Uvula
D. Declive
E. Folium


40. Talamusul: DE






A. 6 şanţuri
B. 5 şanţuri
C. 4 şanţuri
D. 3 şanţuri
E. Două şanţuri



E. Sunt de 3 feluri
1. • Primele 3 perechi de somite apar: B

A. În zilele 10-11 de viaţă embrionară
B. În zilele 20-21 de viaţă embrionară
C. În zilele 30-31 de viaţă embrionară
D. În săptămâna a 5-a de viaţă embrionară
E. în săptămâna a 6-a de viaţă embrionară
2. Pediculul retroauricular este alcătuit din: CD
3. Aponevroza epicraniană: AE
4. Limitele regiunii maseterine sunt date de: ADE

A. Superior arcada zigomatică
B. Inferior arcada zigomatică
C. Posterior marginea anterioară a muşchiului maseter
D. Anterior marginea anterioară a muşchiului maseter
E. Posterior marginea posterioară a mandibulei

6. Regiunea nazală: AE
B. Este o regiune mediană şi pereche a feţei
D. Cuprinde mentonul şi părţile moi care îl acoperă.
E. Vine în raport lateral cu regiunile palpebrală şi geniană

A. Frontal
B. Buccinator
C. Zigomatic mic
D. Zigomatic mare
E. Rizorius
8. Triunghiul lui Farabeuf are aceeaşi limită superioară ca şi: CD

A. Triunghiul carotidian (trigonul carotic)
C. Triunghiul lui Liébault (precarotidian)
D. Triunghiul lui Pirogov (supradigastric)
E. Triunghiul lui Béclard (subdigastric)

10. Regiunea cervicală laterală: AE
A. Este o regiune de tranzit între gât şi mediastin, respectiv gât şi membrul superior
D. Este limitată superior de protuberanţa occipitală externă
E. Ajunge până la planul prevertebral

12. Arcurile palatine: AD

A. Se desprind de la baza luetei
B. Se desprind de la vârful luetei
C. Sunt situate pe marginea aderentă a vălului palatin
D. Sunt situate pe marginea liberă a vălului palatin
E. Sunt reprezentate de fiecare parte de un arc palatin superior şi unul inferior
13. Muşchiul vertical al limbii: CE

A. Este un muşchi cuprins în arcul palatin anterior
B. Are originea pe proceul stiloid
C. Turteşte limba de sus în jos
B. Mastoidă
D. Faringe
15. Faringele: ACE

E. Se contină cu esofagul
16. Baza mică a laringelui: DE

A. Prezintă un orificiu oval, situat pe un plan oblic anteroposterior
B. Este delimitată anterior de epiglotă
C. Este delimitată posterior de epiglotă
D. Se mai numeşte şi vârf
E. Este formată de marginea inferioară a cartilajului cricoid
ABD
tiroidei.

B. Drept inferior
C. Oblic inferior
E. Drept extern
19. Ramurile colaterale posterioare ale arterei carotide externe snt reprezentate de:
CD
A. Artera tiroidiană superioară
B. Artera linguală
C. Artera occipitală
D. Artera auriculară posterioară
E. Artera temporală superficială
20. Artera cerebrală anterioară: AB

A. Înconjură corpul calos
B. Prezintă o porţiune precomunicantă şi una postcomunicantă
C. Este cea mai voluminoasă ramură a carotidei interne
D. Trece inferior de tracturile optice
E. Se termină anastomozându-se cu artera cerebrală posterioară

A. Facială
B. Faringiană
D. Occipitală
22. Sprâncenele: AD
A. Prezintă un cap (extremitate medială) de formă ovoidală
B. Prezintă un cap (extremitate laterală) de formă ovoidală
C. Prezintă o coadă (extremitate medială) prelungită şi subţire
D. Prezintă o coadă (extremitate laterală) prelungită şi subţire
E. Unesc pleoapele cu bulbul ocular
23•. Orbiculus ciliaris reprezintă o zonă de trecere între: C

A. Sclerotică şi cornee
B. Muşchiul ciliar şi procesele ciliare
C. Corpul ciliar şi coroidă
D. Coroidă şi iris
E. Coroidă şi retină
24.• Coroida: C
A. Se întinde între ora serrata şi circumferinţa mare a irisului
B. Face parte din membrana fibroasă a globului ocular
C. Anterior se întinde până la ora serrata
D. Este transparentă
E. Este de culoare albă
25. Cristalinul: ACE

A. Este o lentilă biconvexă
C. Este situat înapoia irisului şi a orificiului pupilar
D. Este situat înaintea irisului şi a orificiului pupilar
E. Prezintă o capsulă care se mai numeşte cristaloidă
26.• Peretele medial al casei timpanului: E

A. Este alcătuit dintr-o lamelă osoasă subţire numită tegmen tympani
B. Vine în porţiunea superioară în raport cu golful venei jugulare
C. Prezintă un orificiu de comunicare cu cavităţile mastoidiene.
D. Este alcătuit din membrana timpanică
E. Conţine fereastra ovală şi fereastra rotundă

A. În jurul lui se răsuceşte de 2 ori şi jumătate canalul spiral cohlear
B. În jurul lui se răsuceşte de 3 ori şi jumătate canalul spiral cohlear


D. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor de nervi
cranieni VII, IX, X.
E. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor de nervi
cranieni VI, IX, X.
30. În săptămâna a 5-a de viaţă embrionară din prozencefal se vor forma: DE

A. Mielencefalul
B. Rombencefalul
C. Mezencefalul
D. Diencefalul
E. Telencefalul


C. Rubrospinal
D. Piramidal direct
34. În porţiunea anteroinferioară a fosei cerebrale posterioare bulbul are raporturi:

AD

36. Care din următoarele afirmaţii privind coliculii cvadrigemeni sunt adevărate? BDE
E. Sunt despărţiţi prin şanţul cruciform
B. O formă ovală


40. Talamusul: BDE

B. Este despărţit de cel de partea opusă prin ventriculul III





A. 6 şanţuri
B. 5 şanţuri
C. 4 şanţuri
D. 3 şanţuri
E. Două şanţuri



E. Sunt de 3 feluri
1. • Mugurii nazali se diferenţiază: C

A. În săptămâna a 3-a de viaţă embrionară
B. În săptămâna a 4-a de viaţă embrionară
C. La sfârşitul săptămânii a 5-a de viaţă embrionară
D. La începutul săptămânii a 7-a de viaţă embrionară
E. La sfârşitul săptămânii a 7-a de viaţă embrionară
2. Pediculul occipital este alcătuit din: BE

B. Vasele occipitale
C. Nervul auriculotemporal
D. Ramurile anterioare ale primilor 3 nervi cervicali

A. Muşchi pieloşi
4. Limitele regiunii zigomatice sunt date de: BCE

A. Superior linia ce uneşte tragusul cu aripa nasului
B. Inferior linia ce uneşte tragusul cu aripa nasului
C. Anterior linia ce urmăreşte procesul maxilar al osului zigomatic
D. Posterior linia ce urmăreşte procesul maxilar al osului zigomatic
E. Posterior linia verticală dusă anterior de tragus

6. Regiunea nazală: AE
B. Este o regiune mediană şi pereche a feţei
D. Cuprinde mentonul şi părţile moi care îl acoperă.
E. Vine în raport lateral cu regiunile palpebrală şi geniană

A. Frontal
B. Buccinator
C. Zigomatic mic
D. Zigomatic mare
E. Rizorius
8. Triunghiul lui Farabeuf are ca şi limite: CE

A. Superior pântecul posterior al muşchiului digastric
B. Inferior pântecul posterior al muşchiului digastric
C. Anterior trunchiul venos tiro-linguo-facial
D. Posterior trunchiul venos tiro-linguo-facial
E. Posterior vena jugulară internă

10. Regiunea cervicală posterioară (nucală):AC

A. Este o regiune topografică impară şi mediană
B. Este o regiune topografică pară şi laterală
C. Este formată din totalitatea părţilor moi care se găsesc înapoia coloanei cervicale
D. Este formată din totalitatea părţilor moi care se găsesc înaintea coloanei cervicale
E. Este limitată inferior de protuberanţa occipitală externă

12. Diafragma gurii: CD

A. Se mai numeşte şi vălul palatin
B. Delimitează cavitatea bucală de faringe
C. Delimitează cavitatea bucală (situată deasupra ei) de regiunea suprahioidiană (situată
dedesubtul ei).
D. Este formată din cei 2 muşchi milohioidieni ce formează o chingă musculară
E. Este formată din cei 2 muşchii tensori ai palatului ce formează o chingă musculară
13. Muşchiul vertical al limbii: CE

A. Este un muşchi cuprins în arcul palatin anterior
B. Are originea pe procesul stiloid
C. Turteşte limba de sus în jos
B. Mastoidă
D. Faringe
15. Faringele: ACE

C. Se contină cu esofagul
16. Laringele vine în raport: AD

A. Superior cu osul hioid
B. Anterior cu osul hioid
C. Inferior cu osul hioid
D. Anterior cu lobii glandei tiroide şi muşchii subhioidieni
E. Posterior se găsesc lobii glandei tiroide şi muşchii subhioidieni
ABD
tiroidei.

19. Artera occipitală: CE

D. Are originea situată deasupra arterei auriculare posterioare
E. Se distribuie muşchilor cefei şi sternocleidomastoidian, durei mater şi pavilionului
auricular
20. Artera comunicantă posterioară: DE

A. Înconjură corpul calos
B. Prezintă o porţiune precomunicantă şi una postcomunicantă
C. Este cea mai voluminoasă ramură a carotidei interne
D. Trece inferior de tracturile optice
E. Se termină anastomozându-se cu artera cerebrală posterioară

A. Facială
B. Faringiană
C. Linguală
D. Occipitală


24. • Membrana vasculară: B

A. Este tunica externă a globului ocular
B. Este tunica mijlocie a globului ocular
C. Este tunica internă a globului ocular
D. Se împarte în două porţiuni: sclerotica şi corneea
E. Se împarte în 3 porţiuni: coroida, corpul ciliar şi corneea
25. Cristalinul are următoarele raporturi: CDE

A. Faţa sa posterioară vine în raport cu irisul
B. Este situat înaintea irisului
C. Este situat înapoia irisului
D. Este situat înapoia orificiului pupilar
E. Ecuatorul este situat la distanţă de procesele ciliare
26. Conductul auditiv extern:ADE

A. Se întinde între orificiul extern şi peretele lateral al urechii medii
B. Se întinde între orificiul extern şi peretele lateral al urechii interne
C. Se întinde între peretele lateral şi peretele medial al urechii medii
D. Prezintă un traiect ondulat
E. Face parte din urechea externă
27.• Peretele superior al casei timpanului se mai numeşte şi: E

A. Membranos
B. Tubocarotidian
C. Labirintic
D. Mastoidian
E. Tegmental
28. Urechea internă: BD

A. Conţine oscioarele auzului
B. Conţine formaţiuni specializate în realizarea funcţiei auditive
C. Conţine formaţiuni specializate în realizarea funcţiei olfactive
D. Este formată dintr-o serie de cavităţi săpate în grosimea stâncii temporalului
E. Se mai numeşte şi casa timpanului

D. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor
de nervi cranieni VII, IX, X.
E. Sunt înconjuraţi de o bogată reţea de fibre nervoase senzitive care aparţin perechilor de
nervi cranieni VI, IX, X.
30.• Curbura pontină: D

A. Este situată la nivelul mezencefalului
B. Este situată la unirea măduvei cu bulbul rahidian
C. Este determinată de greutatea cerebelului
D. Apare la nivelul rombencefalului
E. Se dezvoltă prima
31. Măduva spinării are raporturi posterior cu: AB

A. Lamele vertebrale

C. Goll
D. Burdach
33. Arterele spinale: BC

A. Sunt în număr de două
B. Sunt în număr de 4, din care două anterioare şi două posterioare
C. Cele anterioare se termină la nivelul vertebrelor C5 şi C6
D. Cele anterioare sunt reunite prin anastomoze, formând cercuri perimedulare şi coloane
vasculare.
E. Urmează rădăcina nervilor spinali în gaura de conjugare.
34. Puntea lui Varolio: BD

B. Are la fel ca şi bulbul rahidian o faţă anterolaterală şi una posterioară
C. Este separată de măduva spinării printr-un şanţ bine conturat
D. Faţa sa posterioară este vizibilă doar prin ridicarea cerebelului şi secţionarea pedunculilor
cerebeloşi
E. Posterior prin intermediul ventriculului III vine în raport cu cerebelul

36. • Mezencefalul: B
D. Are ca limite laterale tracturile olfactive
E. Este format în porţiunea sa anterioară de pedunculii cerebeloşi
37. Cerebelul: ABCD
A. Prezintă 3 porţiuni distincte, vermisul şi cele două emisfere cerebeloase
B. Prezintă 3 feţe: anterioară, superioară şi inferioară
C. Din punct de vedere filogenetic prezintă 3 porţiuni: arhi, paleo şi neocerebelul
D. Prezintă substanţa cenuşie atât la periferie cât şi în interiorul cerebelului
E. Prezintă substanţa cenuşie doar la periferie


40. Talamusul: DE
42. Răspântia ventriculară: BCD

A. Este porţiunea cea mai îngustă a ventriculului IV
B. Este porţiunea cea mai largă a ventriculului lateral
C. Anterior înconjură convexitatea posterioară a nucleului caudat
D. Posterior răspunde cornului occipital
E. Posterior răspunde porţiunii posterioare a punţii
43. Peretele posterior al ventriculului IV: BE

C. Este tapetat de membrana ependimară
D. Pe linia mediană prezintă şanţul median al ventriculului IV
44. Scizura lui Rolando: ACE

A. Se mai numeşte şi şanţul central
B. Se mai numeşte şi şanţul lateral
C. Pleacă de pe faţa internă a emisferelor cerebrale
D. Conţine în profunzimea sa lobul insulei
E. Înconjură marginea superioară a feţei externe
45.• Girusul frontal 3 (F3): E
A. Se mai numeşte şi precentral
B. Este situat de-a lungul marginii superioare pe faţa externă şi internă
C. Este limitat înauntru de scizura calosomarginală
D. Este străbătut în porţiunea inferioară de un şanţ în forma literei H
E. Pe faţa externă prezintă o porţiune posterioară în care este localizat centrul
vorbirii
46. Nucleul lenticular: BE

A. Are aspect de virgulă
B. Are forma unei piramide triunghiulare
D. Este alcătuit din substanţă albă
47. Artera cerebrală mijlocie: BD

A. Se desprinde deasupra ramurei oftalmice
B. Pãtrunde în şanţul lateral al lui Sylvius
C. Se anastomozează cu ramura omonimă prin ramura comunicantă anterioară
D. În dreptul insulei se împarte într-un mare număr de ramuri
E. Dupã ce întâlneşte scizura calosomarginală se termină la precuneus

49.• Tracturile olfactive sunt alcătuite din : D

A. Dendritele celulelor olfactive
B. Axonii celulelor olfactive
C. Dendritele celulelor bipolare
D. Axonii celulelor mitrale
E. Dendritele celulelor mitrale
50. Căile piramidale: ACE

B. Au 3 neuroni
E. Sunt de două feluri, corticonucleare şi corticospinale

Grile TOT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile TOT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Nucleul anterolateral al maduvei inerveaza muschii:

2. *Singurul os mobil al craniului este:

3. Cerebelul prezinta urmatorii nuclei:

D) Emboliform/ interpositus anterior

E) Globulos/ interpositus posterior

4. Nervul mandibular inerveaza muschii:

C) Temporal (portiunea mijlocie)

B) Pantecul posterior al digastricului

6. Bolta craniana este formata de:

7. Vascularizatia maduvei este asigurata de arterele:

E) Apinala (Spinala) circumflexa

8. La nivelul fetei anterolaterale a trunchiului se observa originea aparenta a nervilor cranieni:

B) Strabate fisura orbitala inferioara

10. In portiunea pietroasa din carotida interna iau nastere arterele:

11. Care afirmatii sunt corecte :

B) Nervul trigemen ia nastere din facial

C) Nervul maxilar ia nastere din trigemen

D) Nervul V este trigemen

E) Exista 12 nervi cranieni

12. Nervul trigemen paraseste cutia craniana prin:

C) Fisura orbitala inferioara

E) Fisura orbitala superioara

14. Nervul facial este un nerv:

15. *Regiunea labiala se invecineaza inferior cu:

16. Triunghiul pontin al ventriculului IV prezinta:

A) Aripa alba mediana

C) Tija calamusului scriptor (theoretic intra si ea)

D) Valul medular inferior

D) Nucleilor nervilor spinali

E) Nucleului habenular lateral

A) Carotida externa (SIGUR NU)

B) Oftalmica (theoretic da, asa scrie pe net  )

C) Carotida interna (SIGUR)

E) Subclaviculara (maybe, e cam complicate treaba)

19. *La cate ramuri da nastere carotida interna la nivel cervical:

20. Regiunea zigomatica se invecineaza superior cu:

22. La nivel sacral coloana intermediara prezinta centrul:

23. *Artera linguala se ligatureaza in triunghiul:

24. Muschii trunchiului sunt inervati de la nivelul urmatorilor nuclei ai maduvei:

26. Fata anterolaterala a bulbului prezinta:

A) Fasciculul lui Goll

27. Portiunea occipitala a muschiului occipitofrontal isi are originea pe:

B) Linia nucala inferioara

C) Linia nucala suprema

D) Protuberanta occipitala interna

E) Linia nucala superioara

28. Regiunea labiala este limitata superior de:

B) Marginea anterioara a aripii nasului

D) Extremitatea anterioara a subcloazonului nazal

E) Marginea posterioara a narinei

B) Arte (are) un trunchi anterior si unul posterior

D) Este nerv spinal

E) Inerveaza arcada dentara superioara

30. La nivelul bifurcatiei carotidiene se gaseste:

31. *Cate straturi prezinta regiunea palpebrala:

32. Hiatul interscalenic/intercalenic este strabatut de:

B) Muschiul lui Riolan

D) Muschiul lui Horner

34. Carotida comuna vine in raport medial cu:

E) Muschiul scalen anterior

35. Care gauri sunt situate la nivelul etajului mijlociu al endobazei:

36. *Limita inferioara a regiunii temporale este: