Capitolul II Influenţa macromediului extern asupra pieţei auto din România

Mediul de marketing în opinia unor autori reprezintă:” un ansamblu de factori ce alcătuiesc o

structură complexă eterogenă”.

În general, mediul de marketing prezintă următoarele caracteristici:

- Este alcătuit dintr-o serie de factori, adică are un caracter complex

- Prezintă şi un caracter de sistem, fiind alcătuit din subsisteme, precum:

 Micromediul, ce afectează direct performanţele întreprinderii

 Macromediul, factori ce afectează întreaga activitate a firmei, aceasta ne având un
control direct asupra lor
 Mondomediul, factori externi necontrolabili la nivel internaţional sau global.

În termeni specifici marketingului, macromediul este o ramură acestuia care exprimă

influenţa exercitată de factorii exteni către starea şi evoluţia firmei, care nu are un control direct
faţă de aceasta

Factori care influenţează macromediul de marketing sunt factori PEST, adică factori:
politici, economici, socio- culturali, tehologici, dar şi factori demografici şi naturali.

2.1. Influenţa demografică

Mediul demografic reprezintă zona de activitate a populaţiei întreprinderi având un interes

aparte pentru piaţa forţei de muncă şi piaţa de desfacere pentru produse şi servicii.

Principali indicatori specifici ai mediului demografic sunt: totalul populaţiei, densitatea

populaţiei, structura (pe vârstă, etnică, numărul de familii, dimensiunea medie a unei familii),
nivelul educaţiei, repartizarea teritorială şi pe medii (urban rural) a populaţiei, rata natalităţii,
gradul de mobilitate.

Întreprinderea este influenţată în privinţa activităţii şi de grupurile educaţionale, cum ar fi

analfabeţii, persoanele cu studii elementare, cu studii medii, cu studii superioare şi cu studii
postuniversitare. Analizarea acestora şi interpretarea tendinţelor mediului reprezintă punctul de
pornire în evaluarea cererii, a pieţei întreprinderii.
 În context apar şi studiile privind dezvoltarea unor pieţe construite pe baza trăsăturilor
grupurilor etnice din şi dintr-o anumită zonă sau ţară.

Pieţele configurate reprezintă un interes deosebit în specificul consumului de produse a altor

etnii existente în ţara noastră, cum ar fi: maghiara, armeană, tătara, germană sau a unor grupuri
constituite în funcţie de credinţele religioase.

Potrivit Asociației Europeană a Producătorilor de Autovehicule (ACEA), investiţiile auto se

fac în locaţiile precum orăşele Sibiu şi Braşov, Mediaş, oraşe cu o forţă de muncă bine pregătită
şi cu o importantă tradiţie, dar şi cu o deschidere spre spaţiul germanofon.

Învestitorii străini au selectat şi alte locaţii situate în judeţele Alba, în special în oraşele Cugir,
Sebeş şi Blaj, unde de asemenea forţă de muncă este specializată şi Mureş, iar într-o mică
măsură în judeţele Covasna şi Harghia.

Economia de piaţă aflată în perioada de tranziţie, a fost o perioadă dificilă pentru sectorul
auto, în urma căruia puţine dintre vechile companii româneşti din industria auto au reuşit să se
menţină condiţiilor de piaţă şi să rămână profitabile.

În România la începuturile anilor 2000, au pătruns firme europene în domeniul auto, acestea
fiind atrase de disponibilitatea forţei de muncă, costurile salariale care se aflau la nivelul scăzut
în momentul respectiv, stabilitatea mediului economic şi dispariţia taxelor vamale după aderarea
României la Uniunea Europeană.

Regiunea Vest şi Regiunea Sud Muntenia, alături de Regiunea Centru reprezintă zonele cu
cea mai dezvoltată şi stabilă creştere a investiţiilor în domeniul auto.

Pe lângă capitalul german, care produce firme precum, Continental Automotive, Mercedez
Benz, se alătură şi companii franceze (Hutchinson, SNR), austriece (Hirschmann Automotive),
spaniole, japoneze sau suedeze (Autoliv), maghiare (Valkes), belgiene, acestea producând
diverse componente precum elemente ale cutiilor de viteze, volane, cabluri electrice, airbag-uri,
tapiţerii auto, anvelope.

Producţia variază foarte mult ca dimensiune şi număr de locuri de muncă, începând de la

unităţi mici cu câţiva salariaţi pentru fiecare unitate, în jur de 3000 salariaţi în cazul fabrici Ina
Schaeffler de la Braşov.

Regiunea Centru deţin instituţii cu o formare profesională în domeniul ingineriei auto, de cel
mai înalt nivel. Majoritatea specialiştilor în domeniul auto s-au format în departamentele de

2
învăţământ superior în cadrul Universităţii Transilvania, la Facultatea de Inginerie Mecanică,
unde funcţionează Departamentul de Autovehicule şi Transporturi.

Sursa: ANAF, media online

Figura 1 Companii active în domeniul auto din județele Brașov, Covasna și Mureș

3
2.2. Influenţa economică

Mediul economic cuprinde totalitatea influenţelor economice ale capacităţii întreprinderii de

participare pe aria de activitate în domeniul pe care activează, oferindu-i şi posibilitatea clienţilor
de a achiziţiona diferite bunuri sau servicii.

Mediul economic este influenţat în principal de o serie de factori importanţi:

- veniturile curente, în funcţie de necesităţile din piramidă lui Masllow

- preţurile, unde dacă preţurile sunt mari, atunci se selectează piaţa, iar când preţurile sunt mici
asigură continuitatea de a cumpăra

- inflaţia, influenţează direct

- fiscalitatea

- înclinaţia spre consum sau economie

- politica de credite

Mediul economic cuprinde o serie de forţe şi grupuri de interese, care participă la viaţa
economică a întreprinderii. Acţiunea acestora se regăseşte atât la nivel economic, cât şi la nivelul
pieţei la care se raportează întreprinderea.

În România dezvoltarea sectorului auto este stric legată de factorii care o influenţează în
mod direct, cum ar fi, venitul familie, scaderea somajului, calitatile producatorilor auto de pe
piaţa românească, impozitare mare a autoturismelor noi şi second hand şi nu în ultimul rând
oferta creditelor pentru bunuri cu o folosinta, respectiv a vehiculelor.

Calitatea infrastructurii rutiere reprezintă un factor major ce reprezinta modul de alocare a

investitiilor pe piaţa autovehiculelor.

Indicatorul prin care se observă o uşoară influenţa a crizei economice pe piaţa auto este cifra
de afaceri aflată într-o scădere de 43,5%. În industria auto au păşit nenumărate companii care
ulterior au intrat în pragul de insolvenţă ce a arătat menţinerea influenţelor.

Automobile Dacia este lider pe piaţă reflectând 64,2% din cifra de afaceri acumulată din cei
zece jucători ai sectorului.

Ford este urmatorul jucător de top de pe piaţa auto, care a înregistrat o cifră de afaceri de
16,4% din cei zece jucători ai sectorului.

4
 Evoluţia inflaţiei este reprezentată prin indicele preţurilor de consum din România, stabilit
de Comisia Naţională de Statistică:

Figura 2 Evoluţia preţurilor de consum

Sursă: APIA

După o perioadă de doi ani în care rata inflaţiei a scăzut cu 0%, în anul 2017 s-a înregistrat o
creştere a acesteia ajungând la 3,32%.

2.3. Influenţa tehnologică

Influenta tehnologică influenţează în mod direct preţul, oferta de produse prin diversitatea
acestora, calitatea şi distribuţia lor.

Factori tehnologici cu impact asupra firmei sunt:

- investiţii în cercetare şi dezvoltare ştiinţifică

- brevetelor înregistrate, nivelul licentelor , dar si numarul;

- procesul de inovare caracterizat prin capaciatate si creativitate;

- lansarea de produse noi (robotică).

5
 Iniţializarea proiectului pentru întroducerea pe piaţa auto a maşinilor electrice, nu a reuşit sa
se observe , din cauza nivelului redus al ofertei, Tesla fiind singuri producători de astfel de
automobile.

Producători Kia şi Volkswagen au mizat pe tehnologi ecologice în anul 2017, prin modelele
Soul şi e-Golf, care preconizează o usoara scadere a pretului de achizitie . Tesla va adopta acest
proiect prin lansarea primului model de maşină electrică, numită Tesla Model 3, la un preţ
convenabil , care va avea o concurenţă directă .

Prin studierea acestor ideii, Google şi Tesla, au iniţiat construirea autovehiculelor

autonome, adică a maşinilor care se conduc singure, prin îmbunătăţirea tehnologiei cu radar,
GPS şi a camerelor video o tehnologie care a avansat în mod rapid.

În prezent în România peste 70.000 de şoferi folosesc opţiunea de pilot automat disponibilă
pe modele existente pe piaţă. Lansarea pe piaţa largă a primelor vehicule complet autonome este
estimată în anul 2019.

Un alt model de tehnologie avansată este printarea 3D. Pe piaţa actuală un autovehicul bazat
pe tehnologia avansata prin care poate sa faca fata mai multor accidente, însă prin printarea 3D,
producătorii auto pot construi maşini solide prin care face fata unui singur accident si să poată fi
înlocuită rapid, păstrându-se scheletul solid.

În anul 2017, tehnologia s-a dezvoltat prin realizarea dispozitivelor, care îi oferă
capacitatea unui autovehicul să comunice cu anumite maşini din trafic. Aceste model se numeşte
Cadillac CTS, care va avea dispozitive care va avea ca obiectiv schimbul de informatie
referitoare la situatia meteo, frânări, o anume viteze sau depasirea acesteia şi accidente. Acestea
sunt construite pe baza tehnologiei de wi-fi, având numele de „comunicare vehicul cu vehicul „şi
estimând aşteptările ca acesta sa devină o noua inovatie pentru toata industria din domeniul auto.

Varietatea aceasta de tehnologii din industria auto are la baza iscusinta si calitatile unui
şofer la volan, atat in cazul maşinilor electrice, printarea 3D , dar si a modelele Cadillac CTS,
toate aceste noi tehnologii au ca obiectiv principal transformarea modului în care o persoană
foloseşte acest mijloc de transport.

6
2.4. Influenţa culturală

Mediul cultural reprezintă factorii care încearcă să definească o societate, aducându-i un

plus de valoare prin anumite calităţii ale sistemului propriu de valori, norme, dar şi obceiuri şi
traditi, ce realizează un comportament etic, moral şi cultural pentru toţi membri săi.

Dintre caracteristicile mediului cultural cele mai importante sunt: valorile culturale, adică
percepţia oamenilor despre ei însăşi, despre cei din jur, stabilitatea lor in timp , universul , natura
. Mediul cultural mai cuprinde şi coexistentă diferenţelor subculturi, religiei, etnii etc.

În zilele noastre autovehiculul este o necesitate şi nu un moft. Maşina a devenit un prim

accesoriu de plecare la drum pentru un cetăţean, indiferent de uzură sau stabilitatea acesteia. Din
acest motiv taxele de înscriere sunt din ce în ce mai mari, iar programul Rabla este deja foarte
cunoscut în rândul oamenilor. Acest program se adresează tuturor „consumatorilor” de
autovehicule, indiferent de cultură, religie sau etnie, punându-le şi în acelaşi timp oferindu-le
şansa unui trai decent, deoarece un autovehicul, în prezent, nu numai că face parte din traiul de zi
cu zi, dar îl completează în definitiv.

2.5. Influenţă naturală

În prezent, mediul natural influenţează proiectarea şi desfăşurarea activităţii economice.

Condiţiile naturale, precum relieful sau clima determină modul de distribuţie şi localizare a
activităţilor economice. Importanţa creştere a acestei influenţe a macromediului este reprezentată
de reducerea de materii prime, poluarea etc.

Criză a materiilor prime, creşterea gradului de poluarea, creşterea costului energiei,

creşterea mediului înconjurător reprezintă o serie de tendinţe ale influenţei naturale asupra
activităţii întreprinderii.

Proiectarea ecologică pe piaţa automobilelor înseamnă producerea unor autovehicule

ecologice, care pe toată durata de funcţionare a acestora, mediul înconjurător să fie protejat.

Preocupările în domeniul auto, pentru dezvoltarea proiectelor de natura ecologică fără a

avea impact negativ asupra mediului, dezvoltă o serie de strategii orientate asupra proceselor
urmate de studierea produsului pe tot parcursul ciclului de viaţă, de la proiectarea
autovehiculului până la casarea acestuia.

7
 În proiectarea ecologică a autovehiculelor trebuie să se folosească materiale nepoluante,
orientându-se spre materiale care se reciclează în timp rapid, reducându-se materialele reziduale
şi evitând materialele ne reciclabile.

Procesul de arderea combustibilului fosil în motorul cu ardere internă reprezintă

diferenţierea gradului de poluare în funcţie de geneză categoriei de carburant.

Ca o soluţie la această proiectarea ecologică a autovehiculelor vine Kia, care propune

folosirea puterii vântului în propulsia modelelor proprii de autovehicule. Această soluţie
determină un consum redus de 30%, faţă de un alt vehicul fără acest sistem.

În general, atât în România, cât şi în alte ţări, au apărut din ce în ce mai mult vehiculele
integral electrice şi maşinile hibride, ca o uşoară alternativă şi soluţie pentru scăderea gradului de
poluare la nivelul populaţiei.

În România în ultimii ani, se înregistrează tot mai multe maşini vechi, acest lucru reprezintă
un prim factor ar gradului ridicat de poluare. În alte ţări precum Germania, se dezvoltă forţe
multe tehnologii, dar în acelaşi timp curate.

Spre exemplu, maşinile electrice pentru Germania este un proces în dezvoltare şi o soluţie
pentru scăderea gradului de poluare, în timp ce în România, acest proces nu se poate iniţializa, în
primul rând din cauza lipsei tehnologiei, maşinile electrice ne putând fii încărcate, iar în al doilea
rând, lipsa legislaţie care prevede folosirea acestora. Compania Dacia, pe locul al cincilea în
categoria celor mai poluante mărci, cu emisii medii de dioxid de carbon 148grame\kilometru în
anul 2010.

În anul 2009, în topul clasamentului se situează Mercedez Benz, cu o emise de dioxid de

carbon 173 CO2\kilometru. Clasamentul maşinilor poluante continuă cu Volvo, cu o emisie de
158 grame\kilometru, acesta fiind primul producător auto care în urma situaţiilor a reuşit să
diminueze emisiile de dioxid de carbon, dar şi Audi şi BMW, ambele cu 157 grame\kilometru.

Potrivit Ziarului Financiar, Fiat produce cele mai multe maşini cu emisii scăzute de dioxid
de carbon de 124 grame\kilometru, urmat de Toyota şi Seat. În topul ţărilor cu cel mai mare grad
de poluare se regăsesc: Suedia, Elveţia şi Germania. Un record considerabil în domeniul pieţei
auto în statistica topului ţărilor poluante, îl realizează Portugalia, care reuşeşte să-şi obţină titlul
de cea mai verde ţară din Europa, prezentându-se cu cele mai scăzute emisii de dioxid de carbon
de aproximativ 122 grame\kilometru.

8
 Capitolul III Analiza producator

3.1. Prezentarea companiei Dacia\ Ford

Comapnia a luat naştere în anul 1966 la Colibaşi în judeţul Argeş, în urma unui contract
cu producătorul francez Renault şi autorităţile comuniste. Uzina în care îşi desfăşura activitatea
compania, a început a fi construită tot în anul 1943. În perioada aceea de graţie, primele clădirii
erau destinate fabricaţiei de motoare şi de echipamente pentru avioane unde se produceau la
uzină din Iar de la Braşov.

Groupe Renault este prezent în 127 de ţări, fiind constructor de automobile din anul 1898,
a vândut 3,76 milioane de vehicule în 2017.

În 2016 Grupul este lider de piaţă locală cu mărcile Dacia şi Renault, depăşind cu 5
miliarde de euro cifra de afaceri. Angajaţi Groupului Renault România fiind intr0un număr de
17.700 performez cu profesionalismul

Istoric companie

Grupul Renault este de peste 50 de ani pe piaţa de automobile, dobândind experienţa în

domeniu, ulterior dezvoltându-se ca lider de piaţă.

- 1966 Semnarea contractului între statul român şi Regia Naţională a Uzinelor Renault la
Bucureşti. Contract cu o durată de 10 ani.
- 1967 Începerea construcţiei a uzinei de Automobile de la Piteşti.
- 1968 Primele maşini care au ieşit din fabrică
- 1968 Inaugurarea uzinei şi lansarea primului brand de maşini, Dacia 1100.
- 1969 Decizia finală de a fabrica modelul R8, preferat de parte română, vehicul cu un preţ
accesibil de achiziţie pentru clienţii romani
- 1971 Lansarea modelului Dacia 1300
- 1972 Realizarea unei producţii de 37 000 de exemplare
- 1973 Lansarea modelului Dacia 1300 Break, un model care va avea o dezvoltare continua
timp de 35 de ani.
- 1975 Lansarea noului model Dacia 1302.

9
 - 1980 Se renunţa la cooperarea cu Renault. Între timp Întreprinderea de autoturisme
Piteşti, produce 300 de vehicule pe zi. Gama începe se evolueze prin lansarea modelului
dacia 1310. Modelul care a care s-a dezvoltat atât în materie de design, cât şi la nivel
mecanic.
- 1981 Dacia dezvoltă două derivate, printre care versiune sport care va avea succes în
România, în ciuda preţului ridicat, faţă de Daciza 1310.
- 1983 Lansarea Daciei 1304, primul pick-up adevărat Dacia, în versiunea cu o cabină de 5
pasageri şi o masă de 1000 kg.
- 1991 lansarea modelului Dacia 1325 Liberta, cu o producţie de 5 200 exemplare
- 1992 Apare modelul Dacia 1309, derivat din modelul dacia 1310 Breck, o nouă utilitară,
destinată exportului către piaţa chineză
- 1995 Apare modelul Dacia Nova. Model proiectat în întregime de Dacia, cu un motor
vechi în gama Dacia de 25 ani.
- 1996 modernizarea modelului Dacia Novă în Dacia Nova 524.
- 1999 Semnarea contractului dintre statul român şi Grupul Renault referitor la preluarea
companiei Dacia de către grupul francez.

Scurt istoric Dacia

2000: Lsarea modelului Dacia SuperNovă, fiind primul model fabricat de Dacia, după preluarea
acesteia de grupul francez.

2002: Dezvoltarea utilitarelor prin modelul Dacia pick-up Diesel

2003: Are loc lansarea modelului Solenza.

2004: Obiectivele de vânzări vor fi depăşite prin lăsarea modelului Logan, care va fi distribuit în
cantităţi industriale în România

2005: Inaugurarea Grupului Renault pentru susţinerea modelului Logan la nivel internaţional în
ţări precum, Rusia, Columbia, Iran

2006: Modelul Logan MCV, prezentat la salonul de la Geneva şi care a înregistrat vânzări mari
în Europa Occidentală

2007: Apariţia modelului derivat Logan MCV, respectiv Logan VAN.

10
2008: Dacia lansează un pick-up, un model fabricat şi în Africa de Sub, sub marca Nissan. În
aceiaşi perioada apare şi modelul Sandero, care este cel mai exportat vehicul produs la Mioveni.
În anul 2008 are loc şi inagurarea noului logo al mărcii.

2010: Lansarea modelului Duster, ca un răspuns al tendinţelor de pe piaţa europeană, având o

producţie de 1 milion de unităţi.

2011: Infiintarea unei noi companii Renault

2012: Apare generația de modele Logan. Are loc şi inaugurarea uzinei de la Tanger şi fabricarea
modelelor Dokker.

2013: Dezvoltarea gamei prin Noul Logan MCV, un breck spaţios la un preţ accesibil şi un
model nou de Duster lansat la Salonul Auto de la Frankfurt.

2016: Dacia are o gamă completă, aceasta fiind reînnoită.

2017: Lansarea unui model nou Duster, model ce va obţine titlul de Maşina Anului 2018 în
România.

Automobile Dacia este cea mai cunoscută marcă de automobile din România, înregistrând
vânzări totale de 584 219 unităţi, iar în România vânzări de 38 861 unităţi. În economia locală,
Automobile Dacia s-a impus ca un factor structurant al economiei româneşti, cu un procent de
3% din PIB-ul ţării şi 7% din exporturi.

În România Automobile Dacia este lider de piaţă pe plan industrial şi comercial. Fiind
prezent pe 4 continent în 44 de pieţe.

Figura 3 Cifra de afaceri şi profitul net Automobile Dacia 2017

11
 Compania Automobile Dacia, a avut o creştere a cifrei de afaceri de 11% fără de anul 2016,
depăşind în premieră pragul de 5 miliarde de euro. Potrivit Ziarului Financiar, profitul înainte de
impozitare a crescut cu 9%, până la 120 milioane euro.

Prezentarea companiei Ford

Compania Ford a fost înfiinţată în anul 1903 şi şi-a început activitatea în România în anul
1928. În anul 1931, compania ford înfiinţeze o firmă având obiectul de activitate în vânzări în
România, iar anul 1932, Guvernul României transmite companiei Ford care activează în Anglia,
şansa de a inagura o linie de asamblare la Bucureşti.

În anul 1935, Ford a achiziţiona un teren in zona centrala din Bucuresti, unde a demarat
toate procedurile de construire a unei uzine moderne, odată cu primul garaj de ansamblare
operaţional din Europa de Est, cu peste 100 de muncitori, care avea performanţa de a asambla
anual 2.600 de automobile.

Ford le asigură inginerilor săi cursuri de specializare, deoarece toate producţia de piese care
erau fabricate urmate de procesul de montare în întregime în fabrică, se realiza sub atenta
observaţie a specialiştilor. Răspândirea automobilelor Ford, a fost realizată în urma fiabilităţii,
preţului, dar şi versatilităţii extraordinare.

În anul 1940 se face prezent importul piese de schimb şi vehicule din SUA, determinând lipsa
de lichidităţi. În urma acestei probleme financiare şi materiale, Ford a început să-şi vândă toate
autoturismele pe care le deţinea în momentul respectiv, epuizând şi stocul de camioane.

Compania Ford a intrat sub influenţa Germaniei, iar importurile României au încetat.
Fabrica a continuat să fie condusă de austriacul Wachner. În anul 1944, fabrica Ford
România era clasificată de către Guvernul României ca fiind utilaje şi construcţii reprezentate de
concurenta, supusa controlului militar. Fabrica îşi continuă activitatea în colaborare cu armata
romană şi rusă, prin servicii de reparare a vehiculelor, de unde s-a ales cu pierderi din cauza
ofertei facute armatei ruse ca urmare a unei gratuititi pentru despagubirile de razboi.

În anul 1966, Ford trimite către Guvernul României o propunere de joint-venture, prin
încercarea de a revenii în România prin filiala din Germania.

12
 În anul 2007, Ford Motor Comapy a revenit în România, la Craiova, realizând tranzacţia de
cumpărare a pechtului majoritar de acţiuni al Automobile Craiova. Iar în 2008 a preluat
activitatea uzinei Automobile Craiova.

În anul 2009 dupa 74 de ani de la construirea si fabricarea primului Ford din România, a
ieşit de pe linia de fabricaţie din Craiova ,Fordul Transit Connect, care ulterior a fost donat
spitalului din Craiova.

Figura 4 Cifra de afaceri şi profitul net Ford Motor Company

Sursa: APIA

Ford a înregistrat un profit net în creştere cu 13,04%, la 2,6 miliarde de dolari, peste
aşteptările analiştilor economici.

Compania Ford a gestionat o cifră de afaceri de 31.3 miliarde de dolari, în creştere cu

15,07% faţă de anul 2016. În general pieţele preconizau o cifră de afaceri a companiei de 29,97
miliarde de dolari.

3.2. Import\Export

Valoarea exporturilor din România de 57 de miliarde de euro se datorează în principal

industriei auto.

13
 În România lider pe piaţa auto în momentul actual se află Compania Dacia, urmată de
Compania Ford, iar în jurul lor activează sute de fabrici împărţite prin România, situaţie la care
se recurge la exporturile României în străinătate şi importurile, deoarece anumite componente
vin de afară şi se dezvoltă în România.

În prezent exporturile pe piaţa auto s-a extins cu 5%, faţă de anul 2016 la o producţie de
184.987 de unităţi. Un procent relativ de 91 %, au fost distribuite către export în anul respectiv.
Estimarea unui preţ de 13.000 Euro reprezentând maşinile exportate, determină o creştere a
valorii lor de 20%.

Modelul Dacia Duster a fost lider pe piaţa exporturilor cu o producţie de 100.200 de maşini,
reflectând o creştere considerabilă faţă de anul anterior. În urma unei statistici, după Dacia
Duster, imediat în topul exporturilor s-a clasat, Ford B-Max cu 23.000 de unităţi, Dacia Sandero
cu 27.800 de unităţi, Logan MCV cu 12.000 de unităţi.

Confrom APIA, în anul 2017 s-au fabricat 5,4% mai puţin cu 201.567 de maşini şi cu 15,8%
mai mult. Din respectiva producţie, Dacia a comercializat 178,017 de autovehicule, iar Ford
23,768 de autovehicule.

În anul 2017, se simte o înregistrare a unei creşteri minore de 10% a pieţei totale, de 10,2%,
faţă de anul precedent care a înregistrat o creştere de 6,3 %.

O producţie de 12,600 de autoturisme produse noi, o reprezentat o perioadă de graţie faţă

de ultimii doi ani în care producţia a a fost de 13,600 de autovehicule.

Figura 5 Buletin statistic cu datele privind exportul - Ford

Sursă APIA

14
 În ceea ce privesc importurile, situaţia degenerează în mod favorabil pentru importurile
second-hand, cu o creştere semnificativă de 25%. Clasificat după tipul de consumabil şi de topul
pieţei de consum, autoturismele diesel în prezent stăpânesc piaţa cu procent de 53%, dar cu
nesemnificativă scădere faţă de anul precedent în care creşterea avea un procent de 54%.

Din privinţa consumatorilor de autoturisme, împotriva poluării, această piaţă a crescut cu

50%, fiind reprezentată de mâinile electrice şi hibride a căror emisii de dioxid de carbon sunt
zero.

Topul autoturismelor de provenienţă, conform APIA, care a prezentat o situaţie de 30%

maşini autohtone este: Germania cu o producţie de 21.8%, Cehia cu o producţie de 12,3 %,
Spania cu o producţie de 8,5% şi nu în ultimul rând în acest top se clasează şi Franţa cu o
producţie de 8,2%.

Figura 6 Buletin statistic cu datele privind importul

Sursă:APIA

În România sunt înmatriculate 6,4 milioane de autoturisme dintre care sub 550.000 au cel mult cinci
ani vechime și peste 3 milioane au peste 15 ani vechime, arată datele DRPCIV. În doi ani ponderea
mașinilor mai vechi de zece ani a crescut de la 71%, la 79%. În parcul auto național sunt 1,32 milioane
de mașini Dacia și peste 1,1 milioane Volkswagen. În articol puteți vedea cifre detaliate pe mărci și
categorii de vehicule.

Timbrul de mediu a fost scos la 1 februarie 2017 și de atunci au venit în medie peste 40.000 de mașini second-hand
lunar și datorită lor și vânzărilor de mașini noi parcul auto a crescut cu aproape 20%. Oficialii au spus că lucrează la o
nouă taxă, dar nu se știe cum va fi și nici când.

La final de 2016 erau înscrise în circulație 5,47 milioane de autoturisme, iar la final de 2018 s-a ajuns la 6,45
milioane, adică un milion mai mult. Acum, 235.000 de mașini au între 0 și 2 ani vechime și 302.000 sunt în categoria
3-5 ani. Intervalul cu cele mai multe mașini este 11-15 ani, cu 2,08 milioane, iar 1,37 milioane sunt mai vechi de 20
de ani.

15
 Raportul în funcție de carburant arată că 54% dintre mașini sunt pe benzină și aproape 46% pe motorină. Acum doi
ani benzina avea pondere de 61%. Acum, 24.000 de mașini sunt hibride și electrice, dublu față de acum doi ani.

Dacă facem comparație între ponderi, 2016 vs 2018, lucrurile stau astfel.

Câte mașini din cele mai răspândite mărci sunt înscrise în circulație

Dacia 1.320.249
Volkswagen 1.102.903
Opel 719.820
Ford 488.306
Renault 345.803
Skoda 315.262
Audi 292.324
BMW 276.700

Socotind toate categoriile de vehicule rutiere (inclusiv scutere, autobuze, remorci, etc… dar fără tramvaie), parcul
auto al României număra la finalul anului trecut 8,19 milioane vehicule.

Datele DRPCIV arată că în țară sunt înmatriculate 911.000 autoutilitare, dintre care o zecime sunt mai noi de cinci ani
și 385.000 sunt mai vechi de 15 ani.

În țară sunt înscrise în circulație 24.000 de autobuze, dintre care doar 856 au între 0 și doi ani vechime și peste
14.000 sunt mai vechi de 15 ani.

Numărul total de microbuze este de 26.769, o treime fiind mai vechi de 15 ani.

Datele mai arată că în țară sunt înmatriculate peste 40.000 de tractoare.

Analiza cererii

Cererea şi oferta de automobile face posibilă cunoaşterea pieţei în care activează companiile
destinate domeniului auto. Cererea din privinţa cumpărătorilor este principala bază de influenţare
a cumpărării în economia de piaţă ce reprezintă fenomenul de schimb.

16
 Cererea reprezintă volumul cantităţii unui bun ce urmează a fii achiziţionat la un preţ stabilit
de respectiva companie realizat pe piaţa în care îşi desfăşoară activitatea.

Oferta, în schimb reprezintă consumul de produse şi servicii pe care un producător este

disponibil să-l ofere, pe o anumită piaţă şi la un anumit preţ stabilit în funcţie de calităţile
produselor şi de influenţele din jur.

În prezent, în urma unor studii pe piaţa auto din România, cererea de automobile este mai
mică decât oferta. Producătorii auto dezvoltându-se în mod real pe această ramură a industriei
auto.

O relaţie importanta în mediul organizării pe piaţa o reprezintă aceea dintre furnizor şi client.
În urma acestei relaţii, se construieşte segmentul de piaţă în care se analizează cererea, în
concordanţă cu ofertă şi invers. Ca această relaţie să funcţioneze ca urmare a unei soluţii pentru
analizarea cereri, trebuie să îndeplinească anumite caracteristici şi calităţii de bază, printre care
încrederea, contractele pe termen lung, interacţiunea dintre părţi, acestea reprezentând nişte
valori esenţiale.

Consumul productiv realizează satisfacerea nevoilor permanente şi în acelaşi timp creşte

nivelul forţei de muncă. Consumul productiv în creştere determina o cerere pe piaţa mult mai
mare din partea clienţilor.

3.3. Situaţia vânzărilor

Livrările reprezentate de autoturisme şi vehicule comerciale, au înregistrat în anul 2016 o

creştere majoră de 18,7% faţă de anul 2015.

Conform APIA, prin analizarea datelor înregistrate anual şi periodic, vânzările din anul
2016 sunt cele mai mari vânzări de pe piaţa auto înregistrate în decursul anilor 2010-2016. Şi în
ceea ce privesc vânzările pe plan european, se remarcă o creştere a acestora de 9,3%, fapt ce a
degenerat o creştere a tuturor statelor membre UE, cu excepţia unei singure ţări.

Pe piaţa auto din UE în anul 2015, se înregistrează creşteri uriaşe în centrul autoturismelor:
Franţa 3,9%, Germania 3.3%, Italia 17.4%, Spania 12,1% şi nu în ultimul rând UK cu 2,9%.

17
 În România, vânzările realizate de către persoanele juridice realizate prin achiziţia de
autoturisme reprezintă o creştere de 88%, în concurenţă directă cu persoanele fizice care au
înregistrat vânzării în urma achiziţie de autoturisme în procent de 12%. Vânzările în anul 2016,
au avut o creştere de 18.7%, în urma unui volum de 6.607 de unităţi vândute.

În luna ianuarie a anului 2016, vânzările totale erau de 77%, dintre care autoturismele cu
o producţie de 5.111 de unităţi vândute a înregistrat o creştere de 13,8%, iar vehiculele
comerciale, adică distribuţie de marfă şi transport comun de persoane, o creştere de 39,7%.

Figura 7 Buletin statistic, vânzări auto 2016

Sursă: APIA

În anul 2017, volumul vânzărilor a debutat cu o creştere semnificativă de 12,6%.

Viitoarele vânzări pot fi influenţate în mod direct de eliminarea taxei pentru automobilele cu o
rulare foarte veche şi a celora care au emisii poluante, ajungând în ultima fază şi evaziunea
fiscală. În ceea ce privesc vânzările pe plan european, acestea au avut o creştere de 10.2%, dar şi
cu creşteri semnificative în ţările UE: Franţa cu o creştere de 10,6%, Germania cu o creştere de
10.5%, Italia cu 10,1% şi nu în ultimul rând UK cu o creştere de 2,9%.

Volumul total al vânzărilor în luna ianuarie a fost de 12,6% în urma vânzării a 7.436 de
unităţi, unde autoturisme o producţie de 5.943 şi vehicule de distribuţie marfă şi transport comun
persoane, adică comerciale cu o producţie de 1.493.

18
 Caracterizată după modul de alimentare în anul 2017, câştigătoare sunt autoturismele
realizate pentru consumul pe motorină care realizează o creştere de 54%, faţă de anul precedent.
În această situaţie o importantă a creşterii volumului vânzărilor o au motoarele diesel.

Figura 8 Clasificare in functie de modul de alimentare

În situaţia prezentată, vânzările anului 2017 au o creştere majoră, faţă de anul 2016 la
categoria autoturismelor cu o producţie autohtonă crescută.

În anul 2018, volumul vânzărilor reprezintă un real succes estimând o creştere de 20,5%.
Conform analiştilor economici, anul 2018 va fi anul de creştere a producţie vânzărilor, ca urmare
a crizei economice din anul 2009, preconizând un volum viitor al vânzărilor de 175.000, o cifră
de afaceri care o să devină top, iar celelalte categorii de autovehicule încercând să se menţină pe
piaţa în care activează.

Volumul vânzărilor de maşini noi, reprezintă o creştere de 21,8%, din care autoturisme
20,5%, cu o producţie de 7.164 de unităţi vândute şi vehicule de distribuţie marfă şi transport
persoane în comun de 27% co o producţie de 1.892 de unităţi vândute.

Top-ul în urma clasificării acestuia în funcţie de marca autoturismelor este reprezentat de

Dacia cu o producţie de 1.829 unităţi, urmat de Volkswagen, iar pe locul 3 situându-se Ford cu o
producţie de 886 unităţi.

19
Figura 9 Clasificare in functie de marca

Sursă :APIA

În urma clasamentului. în funcţie de marca autoturismului, lider de piaţă este Dacia cu o

cotă de 23.9%, cu o producţie de 1.715, Volkswagen cu o cotă de piaţă de 11,4%, cu o producţie
de 820 de unităţi, Skoda cu o cotă de piaţă de 10.6%, Ford situându-se pe locul 4 realizând o cotă
de piaţă de 7,8%, şi nu în ultimul rând Renault cu o estimare a cotei de piaţă de 5,9%.

Faţă de anul 2017, în anul 2018 câştigătoare sunt motoarele pe benzină la clasificarea
acestora după tipul de combustibil, care realizează pe jumătate din segmentul pieţei, un procent
de 50.9%.

Ponderea autoturismelor, clasificate după ţară de provenienţă este următoarea: autoturisme

fabricate în România 13.6%, în Cehia 6,1%, în Turcia 5,7%, în Spania 3,9% şi cel mai mare
procent de fabricaţie îl deţine Germania cu 22,4%.

În urma analizei de piaţă, în ceea ce privesc vânzările, se observă o creştere considerabilă a

producţie de autoturisme autohtone de 19,3%, faţă de ultimii ani, debutând în acelaşi timp şi
producţia autoturismelor din import cu o creştere de 20,9%.

20
 Concluzii și recomandări

Prin iniţierea acestei teme şi anume „Analiza pieţei auto în România”, mi-am propus să
realizez o analiză în prim plan din privinţa consumatorilor şi a mediului în care aceasta activează
şi în plan secundar evoluţia veniturilor companiei Dacia şi Ford.

În primul capitol m-am axat pe informaţii teoretice despre piaţa, prin dezvoltarea şi
definirea cât mai corectă şi mai clară a acestui concept de „piaţă”. Pentru o definiţie completă a
conceptului de piaţă, am analizat sfera pieţei, dimensiunile pieţei întreprinderi în cadrul cărora
am dezvoltat mai multe puncte importante ale acesteia, precum aria de extindere a pieţei ce-i
oferă întreprinderii şansa de a-şi dezvolta activitatea în zona în care deja activează, structura
pieţei, capacitatea pieţei, dinamica pieţei care reprezintă etapa de evoluţie a pieţei tinta. Toate
aceste aspecte şi multe alte informaţii au fost dezbătute pentru înţelegerea şi aprofundarea
conceptului de analiză a pieţei.

În ceea ce priveşte capitolul al doilea, am încercat să analizez şi situaţiile de declin

financiar şi economic al pieţei auto, prin analizarea influenţelor macromediului extern asupra
acesteia. O uşoară îmbunătăţire în ceea ce priveşte piaţa auto, dar nu cea din România, am
observat la influenţa tehnologică prin iniţierea diverselor proiecte, în primul rând destinate
împotriva poluării şi în al doilea rând în dezvoltarea capacităţii umane în ceea ce priveşte
iscusinţa la volan.

Obiectivul principal a fost urmărit în ultimul capitol, unde am prezentat informaţii despre
Compania Dacia şi Ford. În primă fază am cercetat dezvoltarea companie Dacia pe piaţa auto
încă de la începutul înfiinţării acesteia şi până în prezent. În fiecare an prin analizarea pieţei, am
descoperit că Dacia a fost liber de piaţă, având însă şi perioade de declin, dar în urma cărora s-a
menţinut pe piaţa în care activează şi actual.

În ceea ce priveşte compania Ford, aceasta a avut un început de dezvoltare

compromiţător încă de la înfiinţare, urmând apoi să rămână fără lichidităţii şi încercând să-şi
revină prin soluţionarea problemei cu vânzarea tuturor autovehiculelor aflate în stoc în momentul
respectiv. Motiv pentru care Dacia rămâne în topul preferinţelor consumatorilor şi în acelaşi timp
lider de piaţă, Ford neputând s-o detroneze, clasându-se în top pe locurile secundare.

21
 Tot în acest capitol am analizat şi cererea în strânsă legătură cu oferta, în urma căruia am
descoperit că în prezent pe piaţa auto din România tot mai mulţi „consumatori” de automobile
încearcă să renunţe la a achiziţiona un autoturism sau prin păstrarea celui deja existent, prin
concluzionarea faptului că cererea este mai mică decât oferta.

Un alt obiectiv a fost acela de a analiza evoluţia veniturilor de pe piaţa auto, în principal
pentru companiile Dacia şi Ford. Analiza acestora a fost efectuată în funcţie de vânzările totale,
tipul de combustibil consumat, după marca şi topul maşini, dar şi după maşinile care au gradul
zero de poluare, respectiv maşinile electrice şi cele hibride.

Vânzările din anul 2016 au înregistrat o creştere semnificativă, faţă de ani precedenţi, dar
o un nivel medium pentru anii viitori, deoarece anul 2017 a debutat cu o rată a vânzărilor mai
mare cu 10% decât în anul precedent, deşi eliminarea taxei autovehiculelor urma să reprezinte o
influenţă directă asupra veniturilor. În prezent, anul 2018 este un real succes în privinţa
veniturilor, specialişti estimând că veniturile din acest an vă acoperii criză economică instaurată
în anul 2009, clasându-se în topul vânzărilor.

Consider ca atât compania Dacia, cât şi compania Ford, trebuie să iniţializeze procesele
necesare pentru punerea în practică a proiectului de instaurare în România a maşinilor electrice şi
a celor hibride, astfel aduce un plus atât companiei prin creşterea vânzărilor urmate de un volum
mare al vânzărilor, cât şi pentru populaţie prin scăderea gradului de poluare, acesta aflându-se în
momentul respectiv la cote maxime.

O a doua recomandare ar fi ca firma să producă maşini care să fie eficiente din toate
punctele de vedere atât al mediul economic şi natural pentru potenţiali cumpărători, dar şi din
punct de vedere al profitabilităţii companiei.

În concluzie, prin încheierea acestei lucrări, obiectivul principal a fost atins, iar posibilele
ipoteze de la începutul acesteia s-au dovedit a fi adevărate, prin faptul că, compania Dacia este
cunoscută şi preferată în rândul cumpărătorilor, aceasta prezentându-se în prezent cu un profit
sesizabil, dominând piaţa auto prin poziţionarea pe primul loc în top, urmat desigur de compania
Ford, cu un profit uşor remarcabil, dar prezenţa în cerinţele şi preferinţele cumpărătorilor şi ea.

22
Bibliografie:

1. Ali Kara, Erdener Kaynak, (1997) "Markets of a single customer: exploiting conceptual
developments in market segmentation", European Journal of Marketing, Vol. 31 Issue:
11/12, pp.873-895
2. Anca Francisca Cruceru, (2006), Marketing, Strategii Concurențiale, Editura
Universitară, București
3. Anghel,D.(2006), Business to Business Marketing, Editura ASE, Bucureşti;
4. Aron O’Cass, (2001) "Political marketing ‐ An investigation of the political marketing
concept and political market orientation in Australian politics", European Journal of
Marketing, Vol. 35 Issue: 9/10, pp.1003-1025
5. Berry, S., Levinsohn, J., & Pakes, A. (1999),” Voluntary export restraints on
automobiles: Evaluating a trade policy”, The American Economic Review, 89(3),
pp.400–430
6. Bird, D. (2007). Marketing direct pe înţelesul tuturor, Bucureşti: Ed. Publica
7. Blithe, J. (1998). Comportamentul consumatorului, Bucureşti: Ed. Teora;
8. Cătoiu, I. (2009). Cercetări de marketing: tratat, Bucureşti: Ed. Uranus
9. Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, editura Univers enciclopedic,
Bucureşti, 1998.
10. Fisk, P. (2008). Geniu în marketing. Bucureşti: Ed. Meteor Pres
11. Gratiel Ghic, Carmen Judith Grigorescu, (2013), Analiza Economico-Financiară,
Editura Universitară, București
12. Konishi, H., Sandfort, M., (2002),”Existence of stationary equilibrium in the markets for
new and used durable goods. Journal of Economic Dynamics & Control” 26, pp.1029–
1052
13. Kotler, (1997), Managementul Marketimgului , Editura Teora , Bucuresti
14. Kotler, P.(2008.) Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucureşti,
15. Maite Barneto, Juan F. Franco, (2004) "Determining Factors of the Intensity of
Assembler‐Supplier Relationships in the Automobile Industry", Management Research:
Journal of the Iberoamerican Academy of Management, Vol. 2 Issue: 1, pp.65-79
16. Michael Porter, (2008) , Despre concurenta , Editura Meteor Press

23
17. Pascu, L. (2007). Marketingul şi publicitatea societăţilor comerciale, Bucureşti: Ed.
Tribuna economică
18. Popescu, I.C. (2001). Comunicarea în marketing: concepte, tehnici, strategii, Bucureşti:
Ed. Uranus
19. Popescu I. C.(2003), Comunicarea în marketing – concepte, tehnici, strategii, ediţia a II-
a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti;
20. Prihoancă, D. (2008). Televiziune, marketing, comunicare, Bucureşti: Ed. Uranus
21. Saggi, K., Vettas, N., (2000),” Leasing versus selling and firm efficiency in oligopoly”.
Economics Letters 66, pp.361–368
22. Sergiu A. Berceanu, Dictionar explicativ al limbii romane , Editutra Bogdana

23. Virgil Balaure, (2002), Marketing, Editura Uranius, București

24
Webgrafie

1. „Grup Renault” ,disponibil online la https://www.gruprenault.ro/despre-noi/grup-

renault-romania accesat la data de 28.04.2018
2. „ Ford.ro”, disponibil online la http://www.ford.ro/Despre/Prezentare accesat la data
de 28.04.2018
3. „Dacia, lider absolut pe piata auto, de la vanzari pana la exporturi”, disponibil
online la http://www.ziare.com/dacia/vanzari/dacia-lider-absolut-pe-piata-auto-de-la-
vanzari-pana-la-exporturi-1273234 accesat la data de 10.05.2018
4. „Cea mai mare companie din România, Automobile Dacia, a depăşit pragul de 5
mld. euro cifră de afaceri ajutată de SUV-ul Duster”, disponibil online la
http://www.zf.ro/companii/cea-mai-mare-companie-din-romania-automobile-dacia-a-
depasit-pragul-de-5-mld-euro-cifra-de-afaceri-ajutata-de-suv-ul-duster-17215762,
accesat la data 12.05.2018
5. „Cererea de autovehicule la inceput de an este la un nivel ridicat”, disponibil la
http://www.apia.ro/wp-content/uploads/2018/02/Comunicat_piata_auto_Ianuarie-
2018.pdf , accesat la data de 20.05.2018
6. „Piața auto din România rămâne pe creștere ușoară.”,disponibil online la
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/piata-auto-din-romania-
ramane-pe-crestere-usoara-vanzarile-dacia-in-scadere-dramatica-insa-afectate-serios-
de-concedii-avansul-marcilor-de-import-si-scaderea-exporturilor-mascate-17216837 ,
accesat la data de 23.05.2018
7. „Industria auto îşi continuă galopul: Ford România şi-a dublat producţia în primele
trei luni ale anului”, disponibil online la http://www.zf.ro/auto/industria-auto-isi-
continua-galopul-ford-romania-si-a-dublat-productia-in-primele-trei-luni-ale-anului-
17142760, accesat la data de 25.05.2018
8. „Dacia, Volkswagen și Ford, cele mai bine vândute mărci auto în România”,
disponibil online la http://www.capital.ro/dacia-volkswagen-si-ford-cele-mai-bine-
vandute-marci.html, accesat la data de 01.06.2018
9. „Buletin Statistic Auto – APIA”, disponibil online la 10.
http://www.apia.ro/publicatii/buletin-statistic/ , accesat la data de 01.06.2018
10. „Dex online”, disponibil la http://dexonline.ro/definitie/gadget, accesat în data de
01..06.2018
11. „Dacia şi Ford: România are prea multe maşini vechi, iar gradul de poluare creşte
în fiecare an”, disponibil online la http://www.zf.ro/auto/dacia-si-ford-romania-are-
prea-multe-masini-vechi-iar-gradul-de-poluare-creste-in-fiecare-an-14863728,
accesat la data de 08.06.2018
12. „Trenduri care vor influenta industria auto in 2017”, disponibil online la
http://www.business24.ro/auto/piata-auto/trenduri-care-vor-influenta-industria-auto-
in-2017-1581039 , accesat la data de 09.06.2018

25