MANAGEMENTUL INVESTITIILOR

Prof. univ.dr. STOICA

Maricica
 BIBLIOGRAFIE
• Angheluta Vadineanu:Managementul dezvoltarii-o abordare ecosistemica,Ed.ARS Docendi 2004,
• Dumitru Ion,Economia Uniunii Europene,Ed.Luceafarul2002,
• Stoica Maricica,Conceperea,Managementul si auditul performantei proiectelor de investitii,2011
Ed.C.H.Beeck;
• Stoica Maricica,Investitiile si dezvoltarea durabila,2005,Editura Universitara;
M.Stoica ,,Managementul si conceperea,proiectarea,implementarea proiectelor de investitii’’Editura
Lumina Lex, 2009,2010
M. Stoica „Proiect tehnico - economic" - Ed. Economică, Bucureşti, 2001 ,2004

• Stoica Maricica(coord),Capitalul natural-antropic al judetului Bacau in perspectiva elaborarii Strategiei

de dezvoltare durabila;
• Stretegia de dezvoltare 2035;
• Raportul dezvoltarii umane;
• Ioan Popa,Economie Mondiala
• Vasilescu Ion,Romanu Ion Eficienta Investitiilor 1993.
• Raportul dezvoltarii durabile U.E.2014

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 2

 Vasilescu I., Cicea C., Dobrea C., Busu C., Alexandru Gh. (2009): Managementul investițiilor, Ed.
EfiCon Press, București;
Defusco R., McLeavey D., Pinto J., Runkle D., Anson M. (2007): Quantitative investment analysis, Ed.
Wiley, New York;
Vasilescu I., Cicea C., Dobrea C. (2004): Eficiența economică aplicată, Ed. Lumina Lex, București;
Imad M. (2003): Foreign direct investment: Theory, evidence and practice, Palgrave Macmillan, Londra;
Vasilescu I., Romanu I. (coord.) (2003): Dicționar de investiții, Ed. Lumina Lex, București;
Vasilescu I., Romanu I., Cicea C. (2000): Investiții, Ed. Economică, București;
Luenberger D. (1998) : Investment science, Ed. Oxford University Press, New York

11.01.2018 3
 Conceptul de investitie, tipuri, noi oportunitati de
investitii,factorii care stau la baza deciziei de a
investi

Investiţia reprezintă plasarea unor sume de

bani în scopul satisfacerii unor nevoi si
obţinerii unor rezultate sustenabile sub
forma financiara si/sau economice si/sau
sociale.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 4

 CLASIFICARE:
În funcţie de forma sub care se materializează plasamentul,
investiţiile se clasifică astfel:

a) investitii în active corporale (se prezintă sub formă

materială);

b) investiţii în active necorporale (nu au formă materială),

sunt acele active prin a căror utilizare
se produc bunuri şi servicii materiale;

c) investiţii în active financiare (investiţii de portofoliu).

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 5

 Investiţiile în reconstrucţia ecologică şi
protecţia capitalului natural, cât şi cele
pentru producerea activelor necorporale
sunt investiţii care contribuie la siguranţa
şi securitatea oricărei ţări.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 6

 O altă clasificare a investiţiilor este funcţie de
destinaţie si se clasifica in urmatoarele grupe:

investiţii cu caracter social-cultural şi administrativ:

locuinţe, spitale, şcoli, autogări, gări fluviale şi maritime,
aerogări, birouri, muzee, biblioteci, parcuri, cinematografe,
teatre, stadioane, sedii administrative, bănci etc.;

investiţii cu caracter industrial: ferme industriale, ferme

agricole si pentru creşterea animalelor, sere etc.;

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 7

 investiţii hidrotehnice: baraje, cheiuri de încărcare-
descărcare, porturi maritime şi fluviale, canale de navigaţie;

investiţii cu caracter special: mine, sonde de ţiţei, gaze şi

injecţie, centrale nucleare, termoelectrice şi hidrotehnice,
rafinării pentru ţiţei, unităţi militare şi poligoane de tragere;

investiţii pentru infrastructură şi telecomunicaţii: drumuri,

căi ferate, linii de tramvai, poduri, viaducte, tunele, linii
aeriene şi subterane pentru telecomunicaţii, reţele de transport
şi distribuţie aeriene şi subterane a energiei electrice;

11.01.2018 Prof.Univ.Dr Stoica Maricica 8

 investiţii pentru alimentări cu apă şi canalizare: captări de
apă, staţii de epurare, castele şi rezervoare de apă, conducte
pentru alimentări cu apă şi canalizare;

investiţii pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor,

lichidelor industriale, aerului comprimat şi termoficare.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr Stoica Maricica 9

 Elementele definitorii ale investiţiei,
indiferent de forma sub care se materializează,
sunt: riscul, performanţa, durata.

Riscul reprezintă probabilitatea de a nu obtine

rezultatele avute în vedere în momentul
plasării banilor.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr Stoica Maricica 10

 Performanţa unei investiţii reprezintă acel nivel al
rezultatelor tehnice, economico-sociale şi financiare pe care le
poate genera un activ pe perioada exploatării, functionării sau
pe durata de viaţă, rezultate care satisfac investitorii si/sau
beneficiarii investiţiei.

Rezultatele, de cele mai multe ori, trebuie să fie mai mari

decât valoarea plasamentului. Rezultatele îmbracă diverse
forme funcţie de tipul investiţiei si pot fi cuantificate diferit.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr Stoica Maricica 11

 În cazul investiţiilor în active corporale,
rezultatele pot fi :

cuantificabile monetar:profit,cifra de
afaceri,etc.
cuantificabile nemonetar : reducerea riscului la
inundatii pe o supraf. de X ha,etc.
Necuantificabile monetar: reducerea poluarii
de CO2 prin reforestarea unor suprafete de teren,etc.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 12

 În cazul investiţiilor în active necorporale,
rezultatele pot fi :

cuantificabile monetar:reducerea cheltuielilor

valutare prin utilizarea unor rezultate ale cercetarii
autohtone,etc.
cuantificabile nemonetar: reducerea cu x%
a incidentei unor boli infectioase datorita unor
vaccinuri realizate in copilarie,etc.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 13

 Durata investiţei diferă funcţie de tipul
investiţiei, de la câteva ore (în cazul
plasamentelor pe piaţa interbancară) până la
ordinul anilor, sau pe durată nedeterminată,
permanenetă în cazul investiţiilor în educaţie,
cultură, sănătate etc.

11.01.2018 Prof.Univ.Dr. Stoica Maricica 14

 Noi oportunitati de investitii
A.Investiţii în resursa umană
• Functia de productie Coob-Douglas(1928) sta la
baza planificării producţiei de tip intensiv sau
extensiv Q = a Lα Kβ, in care:a > 0; α > 0; β > 0,
Q-productia,L-muna,K-capitalul,a – factor de
proportionalitate care arata proportia cresterii
productiei peste cresterea determinata de sporirea
masei factorilor L si K;
• α, β – coeficienti de elasticitate a productiei in
raport cu factorul munca, respectiv capital.

11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 15

 • Functia se productie Coob-Douglas fost
amendată de către Solow în 1974 şi Stiglitz
în 1979, care au recunoscut că între
deteriorarea mediului şi dezvoltarea
economică există o relaţie directă.
• Georgescu-Roegen Nicolas, fondatorul
economiei ecologice (cea care a dat un
răspuns definitiv la problema capitalului
natural) a scris varianta Solow-Stiglitz în
1975 a funcţiei de producţie Cobb-Douglas
astfel:
11.01.2018 Prof Univ..dr.Stoica Maricica 16
 • Q = Ka1 Ra2 La3, unde Q – producţia de
bunuri şi servicii
• K – stocul de capital
• R – fluxul de resurse şi energie folosită în
procesul de producţie
• L - munca
• a1 + a2 + a 3 = 1
• ai > 0, i = 1, 2, 3

11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 17

 • Procesul de producţie este un proces de
transformare a resurselor în produse,
servicii şi deşeuri prin intermediul
capitalului fix şi a forţei de muncă.(FIG)
• Creşterea productiei se poate realiza pe
două căi:
• - fie prin creşterea stocului de capital fix,
ceea ce ar conduce la un flux suplimentar
de energie şi resurse din supraexploatarea
capitalului natural;

11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 18

 • - fie prin creşterea eficienţei stocului de
capital fix pe seama forţei de muncă –
variantă acceptată unanim chiar şi de
economişti şi politicieni, ca urmare a
conştientizării crizei mediului.Inovatia-
sursa de profit.

11.01.2018 19
 • Regula lui Hardwick „o ţară trebuie să
utilizeze rentele din resursele naturale la
finanţarea diversificării activităţii
economice, în domenii din ce în ce mai
dependente de muncă şi capitalul fix şi tot
mai puţin dependente de capitalul natural”.
Pornind de la această teză, dezvoltarea
durabilă, adică o economie sănătoasă,
presupune investiţii în resursa umană
pentru perfecţionarea capitalului fix, pentru
a menţine sau a face faţă consumului în
11.01.2018
creştere de bunuri şi servicii.
Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 20
 • O creştere economică sănătoasă este atunci
când diferenţa dintre toate creşterile şi toate
diminuările de capital, inclusiv cel natural,
este pozitivă. Resursa umană denumită
„ultima resursă” de Banca Mondială, se
dovedeşte a fi singura şi cea mai preţioasă
resursă în rezolvarea crizei dintre om-
mediu-dezvoltare, pentru imaginaţia
resursei umane nu există bariere.

11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 21

 • Profesii noi şi specialişti noi:
• Arhitecţii de mediu;
• Inginerii de reciclare;
• Agronomi specializaţi în reconstrucţia
ecosistemelor agricole şi în culturi multiple
şi alternative.
• Fermieri capabili să gestioneze ferme
multifuncţionale.
• Forestieri specialişti în reconstrucţia
ecosistemelor forestiere.
11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 22
 • Forestieri specialişti în reconstrucţia
ecosistemelor forestiere.
• Eco-economişti care să gândească ecologic
în elaborarea strategiilor de firmă, la
nivelul sistemelor complexe sau la nivel
regional şi naţional.
• Specialişti pentru gestionarea deşeurilor
urbane în producerea de biogaz şi
incinerare cu recuperare de energie.
• Specialisti in utilizarea sustenabila a
resurselor mediului-in functii de decizii.
11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 23
 B. Decuplarea de la resursele neregenerabile
Sursele regenerabile de energie: biomasă,
vânt, hidrogen, soare, surse nepoluante şi
inepuizabile.
C. Creşterea metabolismului industrial
al sistemelor proiectate şi construite (FIG.)
Creşterea metabolismului industrial al
infrastructurii economice se poate face pe
două căi:

11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 24

 • a) utilizarea propriilor deşeuri în procesul
de fabricaţie, prin realizarea unor procese
de fabricaţie în care, deşeul rezultat într-un
proces să constituie materie primă în alt
proces de fabricaţie. Model preluat din
natură, deşeul unei fabrici constituie
subzistenţa alteia se realizează prin
consorţii strategice rezultate prin
organizarea IMM-urilor pe lanţul trofic
industrial, permit valorificarea integrată a
materiilor prime şi a deşeurilor.
11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 25
 • b) reciclarea şi reutilizarea deşeurilor din
oţel, cupru, aluminiu, impune reproiectarea
produselor care trebuie să fie uşor de
dezasamblat şi reciclat.Inca din proiectare
trebuie sa li se fixeze proportia de
reciclare,pe baza caruia se stabileste
volumul de exploarare a materiilor prime.
• C) Recalibrarea infrastructurii
economice pe capacitatea de
productie şi de suport a capitalului
natural.
11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 26
 impune planificarea utilizării resurselor
naturale în termeni fizici, în limitele
capacităţii productive şi de suport determinate
cu ocazia investigării şi diagnosticării
ecosistemelor.(FIG)

11.01.2018 27
 • Analiza fluxurilor de materiale permite
estimarea resurselor regenerabile şi
neregenabile care pot fi folosite sustenabil
pentru funcţionarea infrastructurii
economice a unui sistem complex,
evaluarea metabilismului infrastructurii
economice, identificarea posibilităţilor de
creştere a capacităţii infrastructurii
economice de a metaboliza deşeurile,
evaluarea capacităţii de asimilare,
procesare şi retenţie a deşeurilor de către
11.01.2018
cpitalul natural.
Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 28
 • Factorii care stau la baza deciziei de a
investi:
- durata de recuperare a capitalului investit;
- performanta;
- valoarea investiţiilor de protecţia mediului −nu
aduc valoare, creşte valoarea investiţiei şi
durata de recuperare a capitalului investit;
- costurile de reconstrucţie a mediului afectat de
investiţie;
-sustenabilitatea;
11.01.2018 Prof.Univ.dr.Stoica Maricica 29
• -durata de aducere a mediului la parametrii
de funcţionare naturali după închiderea
investiţiei;
• -siguranţa şi securitatea
naţională::asigurarea în permanenţă a
calităţii vieţii,a climatului de pace,linişte şi
încredere faţă de orice riscuri şi ameninţări,a
stabilităţii ,politice,economice,
financiare,sociale şi de mediu pentru toţi
cetăţenii de pe teritoriul ţării în condiţiile
create de cadrul unional European.
30
 - interesul naţional:preocuparea permanentă
a ROMÂNIEI de a fi pe o traictorie
economico-financiară-socială-culturală din
a cărei evoluţie să ciştige toţi cetaţenii
români, atît generaţiile prezente cît şi
generaţiile viitoare,respectînd generaţiile
trecute.

11.01.2018 Prof.Dr.Univ.Stoica Maricica 31