"Situaţia pe piaţa monetară şi valutară din Republica Moldova”, informaţie prezentată de

Guvernatorul BNM Leonid Talmaci la şedinţa plenară a Parlamentului RM

Politica monetară şi valutară aprobată de către Banca Naţională a Moldovei pentru anul 2008 a fost îndreptată
spre îndeplinirea obiectivului său fundamental – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest scop, s-a
planificat ca nivelul inflaţiei (indicele preţurilor de consum) să nu depăşescă 10 la sută către finele anului.

Cu privire la nivelul inflaţiei (preţurile de consum)*

În perioada ianuarie – august 2008 indicele preţurilor de consum s-a majorat cu 6.0 la sută.

În evoluţia indicelui preţurilor de consum în perioada ianuarie-august 2008 s-au evidenţiat două etape:

a) De la începutul anului până la finele lunii mai 2008 indicele inflaţiei s-a majorat rapid şi a atins nivelul de
7.4 la sută şi de 16.9 la sută faţă de luna similară a anului 2007. Creşterea preţurilor în perioada dată a fost
determinată de:

– scumpirea semnificativă a produselor alimentare (în special, a cărnii şi preparatelor din carne, a orezului,
produselor de panificaţie, uleiului vegetal) drept consecinţe secundare ale condiţiilor climaterice nefavorabile
din anul 2007 în Republica Moldova şi în regiune;

– majorarea tarifelor la servicii condiţionată, în mare parte, de creşterea preţurilor mondiale la resursele
energetice.

b) Deflaţia de 2.0 la sută înregistrată în lunile iunie–iulie şi creşterea moderată a indicatorului inflaţiei de doar
0,7 la sută în luna august 2008 a condiţionat reducerea ratei inflaţiei cumulative de la începutul anului până la
6,0 la sută şi a ratei inflaţiei anuale până la 11,7 la sută. Ca rezultat al aplicării unor măsuri comune de către
Banca Naţională şi Guvernul Republicii Moldova şi anume: înăsprirea politicii monetare şi a politicii bugetar-
fiscale, asigurarea activităţii pieţei bazate pe principiile concurenţei libere, a devenit posibilă consemnarea
deflaţiei pe parcursul lunilor iunie – iulie şi inversarea trendului inflaţiei anuale.

Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni demonstrează corectitudinea politicilor în domeniu
aprobate şi promovate de către Banca Naţională şi Guvernul Republicii Moldova, precum şi faptul readucerii
treptate a ratei inflaţiei în limitele programate.

Evoluţia ratei de schimb

De la începutul anului şi până la 03.09.2008 cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA
s-a apreciat cu 14.7 la sută, de la 11.3 până la 9.65 lei moldoveneşti pentru un dolar SUA, în urma majorării
volumului lichidităţii în valută străină pe piaţa valutară internă, pe fundalul persistenţei afluxurilor
semnificative de valută în ţară.

De menţionat că, luând in consideraţie ponderea semnificativă a dolarului SUA pe piaţa valutară internă a
Republicii Moldova, cursul de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină în baza
tranzacţiilor de cumpărare / vânzare a dolarilor SUA pe piaţa inter - şi intrabancară. Concomitent, cursul oficial
al leului moldovenesc faţă de alte valute străine inclusiv faţă de euro se determină prin cross-cursul faţă de
dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională. Astfel, evoluţia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc faţă
de alte valute străine, este influenţat atît de evoluţia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de
dolarul SUA, cît şi de evoluţia cursului de schimb al altor valute faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale.

Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de euro s-a apreciat cu 15.9 la sută, de la 16.6 până la 13.9
lei moldoveneşti pentru un euro la situaţia din 03.09.2008. Aprecierea mai pronunţată a leului moldovenesc faţă
de euro în lunile iulie-august a avut loc ca urmare a aprecierii în această perioadă a dolarului SUA faţă de Euro
pe piaţa financiară internaţională.

Actualmente, Republica Moldova menţine un regim valutar flotant, fapt ce presupune efectuarea unor
intervenţii pe piaţa valutară doar pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar, cursul de schimb fiind
determinat de cererea şi oferta de valută străină pe piaţa valutară internă. În condiţiile unor intrări semnificative
de capital de peste hotare, care nu pot fi totalmente absorbite prin intervenţiile BNM pe piaţa valutară, are loc o
apreciere a monedei naţionale.
Astfel, în primele 6 luni ale anului 2008 s-au înregistrat următoarele intrări de capital, care au avut un impact
semnificativ asupra pieţei valutare a Republicii Moldova:

- majorarea în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a ofertei nete de valută
străină de la persoanele fizice cu 66.7 la sută până la 1.2 miliarde dolari SUA,[1]

- sporirea cu 25.0 la sută în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului net
de credite externe private, granturi şi asistenţă tehnică până la 130 mil. dolari SUA.

- creşterea de 2.4 ori (până la 127 mil dolari SUA) în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a
anului 2007 a fluxului net de investiţii străine şi de credite contractate de la persoanele afiliate.

În prezent nu sunt identificate fluxuri speculative de valută semnificative, ponderea nerezidenţilor fiind de circa
8 la sută, cifră practic constantă pe o perioadă destul de îndelungată. Concomitent, Banca Naţională a Moldovei
permanent monitorizează aceste fluxuri şi conform Legii privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din
21.03.2008, care va intra în vigoare începând cu 18.01.2009. Din această dată Banca Naţională va putea aplica
măsuri de salvgardare în cazul în care circulaţia capitalului în/din Republica Moldova cauzează sau poate cauza
dificultăţi serioase în promovarea politicii monetare şi/sau valutare.

În condiţiile unui aflux semnificativ de valută Banca Naţională a efectuat intervenţii mai masive pe piaţa
valutară a Republicii Moldova, în special în lunile iulie-august, când a fost înregistrată o încetinire a ritmului de
creştere a inflaţiei. Astfel, de la începutul anului Banca Naţională a procurat 320 milioane dolari SUA faţă de
184 milioane dolari SUA în perioada respectivă a anului precedent.

Aprecierea monedelor naţionale reprezintă un fenomen global, cu care s-au confruntat mai multe ţări din
regiune. Astfel, începând cu anul 2000 coroana cehă s-a apreciat faţă de dolarul SUA cu 52.1 la sută, koruna
slovacă – cu 49.6 la sută, zlota poloneză – cu 43.5 la sută, litul lituanian – cu 39.3 la sută. În perioada respectivă
leul moldovenesc s-a apreciat numai cu 17.5 la sută.

De menţionat că aprecierea monedei naţionale nu este un factor distructiv din următoarele considerente. În
primul rând, conform estimărilor, ponderea mărfurilor importate (materie primă, resurse energetice, părţi
componente etc.) constituie circa 80 la sută din mărfurile exportate. Astfel, aprecierea leului nu afectează
semnificativ exportatorii din Republica Moldova.

Aprecierea monedei naţionale contribuie la încetinirea ritmului de creştere a preţurilor la resursele energetice
importate, fapt care are un impact benefic asupra temperării ritmului de creştere a inflaţiei.

Pot fi menţionaţi şi alţi factori pozitivi aferenţi aprecierii monedei naţionale cum ar fi reducerea preţului la
importul de utilaje, tehnologii etc., creşterea nivelului general de trai al populaţiei.

La situaţia din 24.09.2008 activele oficiale de rezervă ale BNM au constituit 1.78 miliarde USD (acoperire a
circa 4 luni de import) majorându-se cu 454.0 mil. USD faţă de finele anului 2007 (1.3 miliarde USD) şi cu
1.56 miliarde USD faţă de finele anului 2000 (222.6 mil. USD).

Începând cu 4 septembrie 2008 cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi-a inversat
trendul, depreciindu-se cu 7.7 la sută, de la 9.65 la 03.09.2008 până la 10.39 lei moldoveneşti pentru un dolar
SUA la 24.09.2008. Această depreciere a fost condiţionată de cererea sporită de valută străină din partea unor
importatori principali de resurse energetice, amplificată de aşteptările apărute ca urmare a evoluţiei crizei
financiare intrenaţionale. În acest context începând cu 19 septembrie 2008, BNM a intervenit prompt pe piaţa
valutară prin vânzarea a 37.1 milioane dolari SUA.

Cursul de schimb la casele de schimb valutar al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA a fost mai volatil, dată
fiind ponderea semnificativă a pieţei valutare în numerar în rulajul total al pieţei valutare interne (circa 25.0 la
sută din rulajul total).

Piaţa creditelor şi a depozitelor

Soldul creditelor acordate de băncile comerciale în perioada ianuarie-august 2008 s-a majorat cu 3.5 miliarde lei
sau cu 16.7 la sută şi a atins cifra de 24.4 miliarde lei. Creditele în moneda naţională s-au majorat cu 3.1
miliarde. lei (26.1 la sută), iar creditele în valută străină – cu 415 mil. lei (4.6 la sută). Rata medie la creditele
acordate în lei s-a majorat cu 3.76 puncte procentuale (de la 19.00 la sută în decembrie 2007 până la 22.76 la
sută în august 2008). Rata medie la creditele în valută străină a crescut cu 1.73 puncte procentuale, de la 10.66
la sută până la 12.39 la sută.

Soldul depozitelor în sistemul bancar a constituit 24.4 miliarde lei, majorându-se cu 3.8 miliarde. lei, sau cu
18.2 la sută faţă de 31 decembrie 2007. Din totalul depozitelor cele denominate în valută străină s-au majorat cu
784.6 mil. lei (8.8 la sută), iar cele în lei moldoveneşti au înregistrat o creştere mai accelerată – cu 3.0 miliarde
lei (25.4 la sută). Ratele medii la depozitele la termen în lei moldoveneşti s-au majorat de la 15.71 la sută până
la 18.84 la sută, iar la depozitele la termen în valută străină – de la 6.49 la sută anual în luna decembrie 2007
până la 10.81 la sută anual în luna august 2008. Dolarizarea depozitelor s-a diminuat cu 3.4 puncte procentuale
comparativ cu luna decembrie 2007 şi a constituit 39.9 la sută la sfârşitul lunii august 2008.

Marja bancară (rata medie la credite minus rata medie la depozite ) a constituit la operaţiunile în lei 2.76 puncte
procentuale (în diminuare de la începutul anului cu 0.53 puncte procentuale) şi la operaţiunile în valută străină
1.58 puncte procentuale (în diminuare cu 2.59 puncte procentuale).

Sistemul bancar

La situaţia din 31 august 2008 pe teritoriul Republicii Moldova funcţionau 16 bănci pe acţiuni autorizate de
Banca Naţională a Moldovei, dintre care 3 sucursale ale băncilor străine.

În primele 8 luni ale anului 2008 sistemul bancar al Republicii Moldova s-a consolidat în continuare,
înregistrând o dinamică ascendentă. Activele totale ale sistemului bancar au constituit 37.7 miliarde lei, în
creştere de la începutul anului cu 5.7 miliarde lei (17.9 la sută), iar capitalul de gradul I a totalizat 6.3 miliarde
lei, majorându-se cu 1.1 miliarde lei (20.8 la sută) faţă de sfârşitul anului 2007. Rentabilitatea activelor
sistemului bancar la 31 august 2008 a constituit 4.1 la sută, majorându-se cu 0.2 puncte procentuale comparativ
cu sfârşitul anului precedent, iar rentabilitatea capitalului acţionar a atins 23.7, fiind în descreştere cu 0.3 puncte
procentuale.

Dinamica indicatorilor monetari

Baza monetară (include banii în circulaţie (în afara sistemului bancar), rezervele bancare (rezervele băncilor
în lei menţinute în conturile corespondente la Banca Naţională a Moldovei şi numerarul în casele băncilor) şi
depozitele la vedere ale altor organizaţii la Banca Naţională a Moldovei) s-a majorat cu 25.0 la sută (2.4
miliarde lei) faţă de sfârşitul lunii decembrie 2007, constituind 11.9 miliarde lei la 31 august 2008.

Masa monetară M2 (masa monetară în lei, include banii în circulaţie, depozitele în lei şi instrumentele pieţei
monetare) pe parcursul perioadei de referinţă s-a majorat cu 3.6 miliarde lei sau cu 19.8 la sută, până la 22.0
miliarde lei. Creşterea indicatorului M2 a fost determinată de majorarea depozitelor în moneda naţională cu
2972.6 mil. lei (25.4 la sută) şi a banilor în circulaţie cu 663.7 mil. lei (10.0 la sută), în timp ce soldul
instrumentelor pieţei monetare s-a redus cu 1.7 mil. lei (9.9 la sută).

Masa monetară M3 (include agregatul monetar M2 şi depozitele în valută străină) a crescut cu 4.4 miliarde lei
sau cu 16.2 la sută şi a constituit 3.2 miliarde lei la 31 august 2008.

Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni demonstrează corectitudinea politicilor în domeniu
aprobate şi promovate de către Banca Naţională şi Guvernul Republicii Moldova, care au permis inversarea
trendului inflaţiei în condiţiile existenţei unor presiuni inflaţioniste externe şi interne pronunţate.

Analiza factorilor care au influenţat majorarea preţurilor de consum pe parcursul ultimului an, precum şi a
evoluţiei eventuale a acestor şi altor factori pentru perioada ce urmează, permit de a prognoza o micşorare în
continuare a indicatorului inflaţiei anuale cu readucerea lui treptată în limitele programate.

În aceste condiţii, Banca Naţională a Moldovei consideră că perioada actuală de înăsprire a politicii monetare s-
a finisat şi pot fi examinate măsurile care ar facilita accesul la resursele de credit.

Este necesar de menţionat că deprecierea leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi euro, care s-a înregistrat pe
parcursul ultimii săptămâni nu a avut la bază factori obiectivi, dar, în opinia noastră, a fost cauzată de
tentativele extrapolării consecinţelor crizei financiare internaţionale pe piaţa din Republica Moldova. La
moment, însă, nu există pericol pentru resimţirea consecinţelor crizei pe piaţa internă, dat fiind că sistemul
bancar din Republica Moldova dispune de resurse destule pentru a-şi onora obligaţiunile şi a extinde în
continuare operaţiunile de creditare. La rândul său, Banca Naţională dispune de rezerve valutare suficiente
pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb.

În încheiere, doresc să Vă aduc la cunoştinţă că astăzi Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a aprobat
hotărîrea de a micşora rata de bază cu 1,5 puncte procentuale (pînă la 17.0 la sută) şi norma rezervelor
obligatorii la fel cu 1,5 puncte procentuale (pînă la 20,5 la sută). Aceste hotărîri demonstrează încrederea
Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale în evoluţia pozitivă în continuare a indicatorilor stabilităţii
macroeconomice

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna aprilie 2010 1)

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în aprilie faţă de
martie 2010 a constituit 100,3 %, iar faţă de aprilie 2009 – cu 108,1 % (informativ: în aprilie 2009 faţă
de martie 2009 IPC a marcat 100,3 % şi faţă de aprilie 2008 – 99,7%). De la începutul anului(în luna
aprilie a.c. faţă de decembrie 2009) preţurile s-au majorat cu 5,8 la sută.

Creşterea preţurilor medii de consum în aprilie faţă de martie a.c. a fost determinată de majorarea
preţurilor la produsele alimentare cu 0,1 la sută, nealimentare cu 0,5 la sută şi a tarifelor pentru
prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2 la sută (tabelul 1).

În perioada de analiză mai semnificativ au crescut preţurile la: zahăr – cu 1,8%, legume proaspete –
cu 1,2% (inclusiv: varză – cu 8,8%, ceapă – cu 1,7%,), ulei vegetal – cu 1,1%, bere – cu 2,0%,
ciocolata şi produse din ciocolată cu 2,6%.

Totodată, este de menţionat că în luna de analiză au scăzut preţurile la:ciuperci – cu 10,5%, ouă
dietetice – cu 9,6%, cartofi – cu 4,3%, struguri – cu 1,1% şi fructe proaspete – cu 0,8%.

În perioada de raport mai considerabil s-au majorat preţurile la următoarele produse nealimentare:
carburanţi pentru transportul auto – cu 3,0%, articolele de tutungerie – cu 2,8%, medicamente şi la
vesela din porţelan, ceramică şi sticlă – cu cîte 1,2%.

La serviciile prestate populaţiei în luna de raport a fost înregistrată o majorare a tarifelor la: biletele
pentru vizitarea spectacolelor teatrale – cu 8,8% şi a cinematografelor – cu 2,8%, serviciile
transportului urban – cu 4,0% şi pentru serviciile prestate de creşe şi grădiniţe – cu 1,8%.

În aprilie au fost reduse tarifele pentru transportarea pasagerilor cu transportul aerian – 2,3% şi la
serviciile turismului peste hotarele ţării – cu 2,0%.

Tabelul 1. Rata inflaţiei în aprilie 2010

Informativ:
Coeficientu Aprilie 2010 (+/-) faţă de:
Aprilie 2009 (+/-) faţă de:
l de
Mărfuri şi Mart
ponderare
servicii ie Decembri Aprilie Martie Decembri Aprilie
(în
201 e 2009 2009 2009 e 2008 2008
decimile)
0
TOTAL 10000 0,3 5,8 8,1 0,3 -1,7 -0,3
Mărfuri
3487 0,1 7,1 6,8 0,3 -3,5 -6,8
alimentare
Pîine 270 0,3 1,2 2,8 -0,5 -7,0 -3,5
Legume 284 1,8 42,9 42,2 5,2 5,6 -37,3
Fructe 122 -0,8 18,4 11,9 2,2 -0,3 -38,9
Carne,
preparate şi
778 0,3 -1,0 -3,4 0,0 -2,4 6,8
conserve
din carne
Lapte şi 408 0,0 5,3 3,8 -1,3 -3,0 -0,6
produse
lactate
Zahăr 79 1,8 23,2 70,5 -1,5 -14,1 -17,6
Ouă 70 -9,6 -23,9 -8,4 6,9 -34,1 -29,4
Ulei
83 1,1 8,6 -3,3 -3,6 -20,5 -37,1
vegetal
Mărfuri
nealimenta 3792 0,5 4,2 8,7 0,3 -1,7 -0,8
re
Confecţii 761 -0,1 -0,2 2,3 -0,2 -2,4 1,5
Încălţămin
470 0,3 -0,3 -1,4 1,3 -0,3 3,9
te
Medicam
497 1,2 9,5 26,4 1,8 3,5 6,0
ente
Combusti
597 1,1 12,1 23,9 0,2 -9,1 -19,1
bili
Materiale
de 298 0,5 0,3 0,4 0,2 -3,3 -0,9
construcţie
Servicii 2721 0,2 6,3 8,0 0,1 0,6 10,4
Servicii
comunal- 1134 0,0 12,7 12,6 0,0 0,3 23,5
locative:
Apeduct
şi 88 0,0 0,0 21,5 0,0 0,9 31,5
canalizare
Energie
409 0,0 20,4 21,5 0,0 0,0 11,7
electrică
Gaze
naturale
prin 287 0,0 10,4 -0,8 0,0 0,0 22,4
conducte
centralizate
Încălzire
170 0,0 13,0 13,0 0,0 0,0 75,9
centralizată
Transport
ul de 270 1,8 2,1 11,6 0,0 -3,9 -1,4
pasageri
Alimentaţi
237 0,1 4,7 6,5 0,2 2,3 6,1
a publică

Indicii parţiali 2), calculaţi prin excluderea din IPC a anumitor componente, se prezintă astfel:

Aprilie 2010 în % faţă de:

Indicator Decembrie
Martie 2010 Aprilie 2009
2009
Total IPC 100,3 105,8 108,1
Total IPC exclusiv
produse alimentare şi
băuturi, combustibili, 100,4 102,5 105,4
produse şi servicii cu
preţuri reglementate
Total IPC exclusiv
produse alimentare şi 100,4 105,1 108,5
băuturi
Total IPC exclusiv
produse şi servicii cu 100,3 105,1 107,4
preţuri reglementate
Total IPC exclusiv
100,3 105,4 107,1
combustibili
Analiza: Tendintele inflatiei si politicile antiinflationiste
Inflaţia este unul dintre cele mai perverse dezechilibre macroeconomice actuale, fiind
inamicul numărul unu al dezvoltării şi progresului economic. Guvernul şi Banca Naţională
au prognozat pentru acest an o inflaţie de până la 10%, comparativ cu 14,1% în anul
2006, în timp ce FMI prognozează pentru acelaşi an o rată de 10,5%. După cum
precizează Biroul Naţional de Statistică, în Republica Moldova în luna mai curent rata
inflaţiei a constituit 0,9%, iar cumulativ în perioada ianuarie-mai inflaţia s-a apropiat de
4%. În acest context apare întrebarea: în ce măsură prognozele corespund situaţiei din
sectorul real al economiei şi ce instrumente de politică economică sunt utilizate pentru
menţinerea inflaţiei sub plafonul menţionat anterior?

Care este tendinţa puterii de cumpărare a leului?

Analizând rata inflaţiei în perioada ianuarie-mai 2007, şi extrapolând tendinţele pentru a

doua jumătate a anului, este probabil ca prognozele Guvernului, BNM şi FMI să se
adeverească.

Evolutia valutei Euro fata de Leul moldovenesc

În Republica Moldova inflaţia are mai degrabă un caracter sezonier, care se manifestă,
cu precădere, în perioadele ianuarie-aprilie şi august-octombrie al fiecărui an. Acest
fenomen este legat de dependenţa sporită a economiei autohtone de agricultură, de
dominanţa crescîndă a importurilor, cît şi de pieţele de desfacere.

Totuşi, evoluţiile viitoare ale ratei inflaţiei vor depinde de tendinţele din lunile
următoare: dacă va fi înregistrat fenomenul deflaţiei, atunci limita de 10% ar putea fi
respectată. Dacă însă, din cauza condiţiilor climaterice extrem de nefavorabile
nefavorabile inflaţia va continua să crească şi în perioada estivală (cum a fost de
exemplu în 2004), atunci limita de 10% va fi depăşită.

De asemenea, până în prezent nu putem spune că există o corelaţie importantă între

evoluţia agregatelor monetare şi cea a inflaţiei. Deci, inflaţia în Moldova nu are un
caracter preponderent monetar, fiind generată în principal de factori nemonetari. Unii
economişti numesc inflaţia din Moldova „inflaţie importată”.

În acelaşi timp este destul de straniu că în condiţiile diminuării producţiei industriale, în

special la întreprinderile industriei vinicole (de ex., reducerea de 3 ori a exportului de
vinuri în Belarus în primul trimestru al acestui an), şi respectiv, al numărului angajaţilor
precum şi a încetinirii ritmurilor de creştere economică, rata inflaţiei rămîne moderată.

Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie raportul leu/dolar şi leu/euro menţinut la

un nivel scăzut. Conform estimărilor noastre, cursul real de schimb ar trebui să
constituie circa 16-17 lei pentru un dolar şi 22-23 lei pentru un euro. Rata de schimb
valutar se stabileşte ca rezultat al interacţiunii cererii şi ofertei de valută străină. Pentru
Republica Moldova oferta de valută provine din export, banii remişi de emigranţi,
investiţiile străine şi asistenţa oficială externă. Cererea de valută o constituie cheltuielile
pentru import. În linii mari, cursul leu/dolar trebuie să reflecte raportul dintre nivelul
preţurilor din ţară şi exterior, respectându-se echilibrul dintre puterea de cumpărare
internă şi externă a mijlocului de plată respectiv. Asupra parităţii puterii de cumpărare
influenţează toate modificările preţurilor. Adică, inflaţia sau deflaţia trebuie să modifice
cursul de schimb valutar.
Pe de altă parte, inflaţia este influenţată şi de intensificarea anticipărilor inflaţioniste în
rândul populaţiei, ceea ce, pe termen scurt, conduce la sporirea consumului curent. Un
factor major al acestor aşteptări ţine şi de seceta din acest an (prezentă şi în Bulgaria şi
România), care deja a dus la afectarea serioasă a peste 22% din terenurile agricole, iar
prognozele negative se înmulţesc. Ca urmare, recolta de cereale va fi mai scăzută decât
în anul precedent cu circa 400 mii tone, ceea ce va duce inevitabil la creşterea preţurilor
la grâu pe pieţele interne, regionale şi mondiale.

Un alt pericol în ceea ce priveşte creşterea preţurilor în a doua jumătate a anului vine şi
dinspre piaţa resurselor energetice, o eventuală scumpire a petrolului urmând să
provoace scumpirea mărfurilor şi serviciilor.

Evolutia Dolarului american fata de Leul moldovenesc

Cît priveşte preţurile la imobil, se manifestă o discrepanţă enormă între creşterea lor
continuă, nivelul efectiv al calităţii vieţii şi evoluţia economiei reale. Constatăm că
preţurile la imobil nu reflectă decât fluxul imens de remitenţe, subdezvoltarea pieţei
financiare (adică lipsa modalităţilor de păstrare sigură şi rentabilă a economiilor
populaţiei) şi neîncrederea în sistemul financiar existent. Astfel, preţurile cresc datorită
(a) majorării fluxului de bani din străinătate, stimulând cererea investiţională de imobil
(„cumpărăm ca să nu pierdem banii”) şi (b) aşteptării că cererea se va menţine, fapt ce
stimulează cererea speculativă de imobil („cumpărăm, fiindcă mâine va fi mai scump”).

Aici am mai putea adăuga şi expansiunea creditului de consum contractat de populaţie

de la băncile comerciale, fiind generat de creşterea cererii de consum. În cea mai mare
parte, producţia autohtonă nu poate acoperi sporirea cererii interne, iar aceasta este o
presiune care duce, vrând-nevrând, la inflaţie mai mare şi deficite externe crescute.

De aceea, este total incorect când se afirmă că leul moldovenesc s-a apreciat în raport
cu dolarul sau euro, fiindcă de fapt acesta este susţinut artificial de către BNM, creând
astfel iluzia stabilităţii monedei naţionale.

Cum autorităţile luptă cu inflaţia...

În prezent, conform datelor oficiale, în circulaţie se află aproximativ 6 mlrd. lei (483 mil.
dolari SUA) în numerar. Pentru menţinerea puterii de cumpărare a leului, conform
articolul 4 al Legii RM cu privire la Banca Naţională a Moldovei, “obiectivul principal al
Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”. Să nu uităm însă că
rate mici ale inflaţiei sunt specifice economiilor aflate în recesiune, stagnare, pe când
creşterea economică rapidă mereu a fost însoţită de inflaţie accelerată. Astfel,
menţinerea artificială a ratei inflaţiei conduce la frânarea dezvoltării economice.

Întărirea artificială a monedei naţionale şi blocarea tendinţelor de liberalizare a cursului

de schimb au adus deficienţe importante economiei prin ieftinirea importurilor şi
scumpirea exporturilor care au avut ca efect sporirea deficitului balanţei comerciale.
BNM dispune de importante rezerve valutare pe care le foloseşte atunci când doreşte să
evite o depreciere sau apreciere accentuată a monedei naţionale. Astfel, datorită
utilizării în continuare a instrumentelor de sterilizare a masei monetare ca mecanism de
control al inflaţiei – procurarea excesului de valută de pe piaţa valutară interbancară,
rezervele valutare ale băncii centrale au atins la 18 mai un nou prag istoric – 862 mil.
dolari. Soldul zilnic al lichidităţii absorbite în perioada ianuarie-mai s-a situat aproape în
permanenţă peste nivelul de 1 mlrd. lei. Aceasta este una din explicaţiile „puterii leului”.

Destul de rapidă este şi schimbarea aşteptărilor inflaţioniste ale populaţiei la politica

monetară a BNM, în speţă la raportul leu/dolar şi leu/euro. Imediat ce leul se
depreciază, observăm sporirea preţurilor la toate mărfurile şi serviciile – tendinţă practic
ireversibilă. Prin politica monetară pe care o desfăşoară BNM nu poate opri reducerea
continuă a puterii de cumpărare a leului, mai ales că, după cum am constat şi mai sus,
mulţi din factorii inflaţionişti sunt în afara controlului BNM. Observăm că deja în primele
5 luni ale acestui an preţurile au crescut mereu (la servicii, mărfuri industriale şi
alimentare, la locuinţe etc.), cu toate că raportul leu/dolar şi leu/euro rămâne practic
acelaşi.

Altă măsură constă în menţinerea şi în continuare a unor dobânzi destul de înalte la

creditele acordate în lei persoanelor fizice şi juridice – în medie 18,6% anual. Cu toate
că volumul creditelor acordate de către băncile comerciale creşte constant, ratele
dobânzilor constituie o frână în contractarea de credite. Astfel, este evitată creşterea,
peste măsură, a inflaţiei datorită creditului. În acelaşi timp, întreprinderile mici şi mijlocii
suferă de un deficit de resurse financiare pe termen lung pentru dezvoltare.

O măsură interesantă de luptă cu inflaţia a fost la începutul acestei luni propusă de

premierul Tarlev - extinderea sistemului de achitare a salariilor prin carduri bancare la
întreprinderile de stat. Premierul a insista asupra elaborării planului de măsuri pentru
introducerea cardurilor pentru achitarea serviciilor şi în scopuri comerciale. Considerăm
că această măsură nu poate influenţa rata inflaţiei. În primul rând, întreprinderile de stat
au o pondere de 4-5% din total. În al doilea rând, reducerea volumului masei monetare
din circulaţie ar putea avea loc doar în cazul înzestrării cu terminale bancare a tuturor
întreprinderilor (private şi publice), organizaţiilor etc. – situaţie care ar permite achitarea
de către populaţie a mărfurilor şi serviciilor fără numerar. În al treilea rând, chiar şi banii
virtuali tot bani rămân, ei nefiind lipsiţi de o componentă inflaţionistă.

Având în vedere diminuarea presiunii fiscale, Guvernul şi BNM trebuie să se asigure că

inflaţia, deficitul bugetar şi cel de cont curent vor fi ţinute sub control. În plus, trebuie să
se ţină cont că aşteptările inflaţioniste ale populaţiei care reacţionează la modificările
politicii monetare.

În concluzie...

Despre reducerea puterii de cumpărare a leului moldovenesc ne vorbeşte şi utilizarea pe

larg a dolarului şi monedei unice europene. În viziunea populaţiei şi oamenilor de afaceri
aceste monede sunt stabile şi măsoară mai exact cheltuielile şi rezultatele activităţii
economice. De exemplu, preţurile la imobile, autoturisme, telefoane mobile, chiar şi
tarifele la unele servicii sunt în euro şi dolari. Acelaşi lucru îl întâlnim frecvent şi la
fixarea salariilor personalului de către companiile autohtone.

De aceea, pentru ca statul să-şi atingă obiectivele politicii antiinflaţioniste, este necesară
coordonarea mai bună a politicilor economice: politica monetară, fiscală, valutară,
salarială, protecţia concurenţei etc. De asemenea, trebuie să se ţină cont că aceleaşi
rezultate pot fi obţinute prin folosirea uneia sau alteia dintre politicile mai sus enunţate.
Adică, extinderea cererii globale se poate realiza prin scăderea ratelor dobânzilor
(politică monetară), sau prin reducerea taxelor si impozitelor (politica fiscală). În
alegerea instrumentelor şi măsurilor adecvate mai trebuie să se ţină cont şi de viteza de
propagare şi de gradul de previzibilitate al diferitelor politici economice, opţiuni dictate
uneori şi de interese politice.

În absenţa unei sincronizări adecvate, efectul fiecărei măsuri parţiale de politică

economică tinde să scadă sau chiar să se transforme într-unul advers.
EVOLUŢIA INFLAŢIEI ОN ŢĂRILE ОN TRANZIŢIE

Toate tarile aflate оn tranzitie spre o economie de piata au cunoscut оn ultimul deceniu niveluri ridicate ale
inflatiei. Desi cauzele acestui fenomen difera de la caz la caz (fiind greu de tras concluzii cu caracter general),
se poate realiza o clasificare subregionala. Astfel, tarile balcanice, cele din grupul Visegrad si tarile baltice au
atins niveluri relativ moderate ale inflatiei оnca din 1994, оn timp ce statele membre ale CSI continua sa
838n134i se confrunte cu diferite variatii ale procentajului inflatiei anuale (tabelul II.3).

Оn anul 1995 cea mai scazuta inflatie se afla оn Republica Ceha (inflatie medie anuala de 10 procente),
Slovacia (11%) si Slovenia (15%). Romвnia, cu o inflatie medie masurata prin preturi de consum de 32,3%,
intra оn urmatorul grup de tari, avвnd performante comparabile cu Ungaria (29%), si Polonia (27%). Statele
membre ale CSI cunosc оn continuare rate ale inflatiei exprimate prin trei cifre, desi si оn acest grup se
contureaza doua subgrupuri distincte: tari оn care inflatia se afla pe o panta descendenta (Rusia, Ucraina,
Moldova) si tari оn care inflatia continua sa 838n134i creasca (Belarus, Gruzia, Armenia, Azerbaidjan).

Ansamblul acestor evolutii atesta progrese semnificative оn depasirea crizei structurale de proportii pe care
conducerea planificat centralizata a indus-o оn aceste tari. Rezultatele cele mai bune au fost obtinute de tarile
care au оnceput mai timpuriu procesul de reforma si l-au continuat cu consecventa. Оn tarile оn care, оntr-o
etapa sau alta, a fost redus efortul de restructurare din considerente (declarate) de ordin social, rezultatele au
fost modeste si chiar s-au оnregistrat deteriorari оn privinta unor indicatori economici.

Din tabel se remarca faptul ca tarile cele mai avansate оn procesul de reforma au depasit momentul de vвrf
al inflatiei relativ rapid, оn 1992-1993. Romвnia a depasit vвrful procesului inflationist abia оn 1994, deci cu o
оntвrziere de unul-doi ani fata de tarile mentionate, оntвrziere care a costat tara noastra foarte mult оn termeni
de ajutor extern - оntrucвt exista un fel de "prima" pe care comunitatea financiara internationala o aloca
primelor tari dintr-o anumita zona geografica care se оnscriu pe linia unor politici macroeconomice credibile
iar dintre tarile central si est-europene, Ungaria, Polonia si Cehoslovacia au beneficiat din plin de aceasta
asistenta externa, la un nivel la care tarile care au оnceput mai tвrziu reforma (Romвnia, Slovenia, Estonia) nu
pot spera sa оl mai primeasca, oricвt de impresionante ar fi performantele lor ulterioare -.

Оntвrzierea relativa cu care a fost stapвnita inflatia оn cazul Romвniei are o serie de explicatii
conjuncturale, cum ar fi: caracterul gradual al liberalizarii preturilor, o structura rigida si greu adaptabila a
aparatului productiv, necunoasterea unor procese inflationiste de proportii. Cu exceptia generatiilor mai
vвrstnice, se poate spune ca majoritatea romвnilor nu cunoscusera оn mod direct urmarile procesului
inflationist, оn comparatie cu Polonia sau Iugoslavia, unde tocmai avusesera loc ultimele procese
hiperinflationiste, оn 1989-1990, unde populatia capatase o aversiune deosebita fata de acest fenomen (tabelul
II.4).

Tabelul II.3

Evolutia inflatiei оntr-o serie de tari оn tranzitie (procente)

Ţara 19 19 198 19 19 199 199 199 19 19 199 19

87 88 9 90 91 2 3 4 95 96 7 98
Armenia 10 824 373 527 17 6 25

0, ,5 1,8 3,4 5,

3 6
Azerbai 10 912 112 166 41

djan 5, ,6 9,7 4,4 1,

6 7
Albania 35 225 85 2,6 7 42,

,8 ,2 1
Belarus 83 969 118 222 70 53 63,

,5 8 0 9 8
Bulgaria 1, 2, 6,4 23 33 91, 69, 96 62 12 108 21

7 5 ,8 8, 3 4 3 2,9 ,3
 6
Croatia 151 97,5 2, 3, 3,6 5,

6 1 5 7
Cehoslo 0, 0, 1,4 10 61 10

vacia 1 2 ,8 ,2
Cehia 20, 10 9, 8, 8,5 10

8 1 8 ,7
Estonia 21 106 89 47,8 23 11,

0, 9 ,9 2

6
Gruzia 78 887 312 172 16

,5 ,4 5,4 71,5 9,

3
Iugoslav 12 19 123 58 11 614

ia 0, 4, 9,9 3, 7, 6,6

8 1 1 4
Letonia 12 951 109 35 25 8,4

4, ,3

4
Lituania 22 102 410 72,1 36 8,4

4, 0,5 ,4 ,5

7
Moldov 16 127 788 329, 30 15 11,

a 2 6 ,5 6 ,2 2
Polonia 22 60 251 58 70 43 35, 32,3 27 19 14, 11

,2 ,2 ,1 5, ,3 3 ,8 ,9 9 ,8

8
Romвni 0, 2, 1,1 5, 17 210 256 136, 32 38 154 59

a 9 2 1 0, ,4 ,1 7 ,3 ,8 ,8 ,1

2
Rusia 92 135 896 302 19 47 14, 27

,7 3 0, ,8 8 ,6

2
Slovacia 23 13,4 9, 5, 6,1 6,

9 8 7
Slovenia 32, 19,8 12 9, 8,4 8,

3 ,6 9 0
Ucraina 91 120 473 891 37 40 10,

,2 9,7 4,9 6 1
Ungaria 7 15 16, 29 34 23 22, 18,8 28 23 18, 14

,7 9 ,2 5 ,2 ,6 3 ,3

Nivel mediu an curent fata de curent mediu an anterior

Sursa: Buletine lunare si anuale ale Bancilor Centrale din tarile respective, publicatii FMI

Chiar оn Ungaria, amintirea marii hiperinflatii din 1945-1946 era оnca suficient de vie, datorita caracterului
devastator al acestui fenomen (cauzata, оn special, de distrugerea a 40% din capacitatea de productie a
Ungariei si de plata datoriilor de razboi, оn cele douasprezece luni de hiperinflatie, preturile au crescut de 3,81
x 1027 ori, cu o rata medie lunara de 19800%).

Tabelul II.4

Hiperinflatii оn foste economii centralizate

Ţara Luna de Ultima Durata Raportul dintre Rata Rata

оnceput a (nr. de preturile de la medi lunara
hiperinflatiei luna a luni) sfвrsitul perioa- e maxi
hiperinflatiei dei si preturile de lunar ma
la оnceputul a
perioadei (%)
(%)
Polonia oct. 1989 ian.1990 4 3,96 41,2 77,3
Iugoslavia sept. 1989 dec. 1989 4 5,18 50,9 59,7

Sursa: Jeffrey Sachs, Felipe Larrain - Macroeconomics in the Global Economy, Prentice-Hall, 1993,
pag.730

Оn Romвnia anului 1990, foarte putine persoane cunosteau faptul ca detinerea mai multor bancnote nu
este echivalenta cu cresterea puterii de cumparare, datorita erodarii acestora - o crestere mai accentuata a
preturilor fata de cea a veniturilor si a dobвnzilor.

Astfel, ceea ce оncepuse(debutase) ca o necesitate, inflatia corectiva, destinata restabilirii echilibrelor

sectoriale, s-a transformat repede оntr-un motiv pentru lipsa de restructurare si de performanta оn anumite
sectoare ale economiei reale, degenerвnd оntr-o inflatie de fond.

Indiferent care ar fi cauzele pentru care fenomenul inflationist a fost stapвnit cu оntвrziere оn Romвnia, se
remarca totusi performanta deosebita ca оn decursul a numai doi ani (1994-1995), inflatia sa fie adusa la
niveluri comparabile cu cea din tari care au declansat mai devreme procesul de reforma (Ungaria, Polonia).
Chiar daca acest lucru este o performanta nu este totusi suficienta, deoarece standardele aderarii la Uniunea
Europeana impun mentinerea si chiar оnaspirirea politicilor macroeconomice, pentru a permite convergenta cu
criteriile acesteia. Оn materie de sanse privind integrarea europeana, va trebui ca rezultatele economice
neconvingatoare ale anilor 1990-1993 sa fie compensate de performante оn continua оmbunatatire оn perioada
urmatoare. Se poate spune ca daca unora dintre tarile cu reforme оncepute mai devreme le sunt trecute cu
vederea anumite erori оn conducerea reformei economice оn prezent, datorita performantelor lor anterioare,
Romвniei nu i se acorda acelasi statut de catre comunitatea financiara internationala. Iar indicatorul cel mai
important оn judecarea performantelor unei economii este, alaturi de cresterea economica, evolutia ratei
inflatiei.

Daca doreste sa-si mentina statutul de partener de dialog credibil, Romвnia nu-si poate permite o evolutie a
ratei inflatiei oscilanta, asa cum a fost cazul Bulgariei, unde dupa o scadere a inflatiei оn 1993 a urmat
cresterea acesteia оn 1994, apoi o noua reducere оn 1995 urmata de o crestere de proportii оn urmatorii doi ani.
Asemenea comportamente ale ratei inflatiei indica existenta оn economie a unor grave dezechilibre structurale,
iar scaderea inflatiei nu este sustenabila daca nu este оnsotita de restructurari credibile оn sfera economiei
reale, a pietii muncii, a balantei de plati, etc.

Оn 1997, оn tarile Europei Centrale si de Est cresterea economica a fost moderata - 2,8%, de fapt cu mult
mai scazuta fata de anul 1996, 4,1% - si s-a realizat pe fondul reducerii ratei inflatiei. Produsul intern brut a
crescut cu circa 2,7%. Cresteri mai importante s-au оnregistrat оn Belarus 10%, Polonia 6,9%, Slovacia 6,5%,
Croatia 6,5%, Ungaria 4%, Slovenia 3,8% cu exceptia Albaniei (-7%), Bulgariei (-6,9%), Romвniei (-6,6%) si
Ucrainei (-3,2%) unde au avut loc reduceri ale acestuia. Rusia a оnregistrat pentru prima data оn ultimii ani, o
crestere a PIB (cu 0,8%), ca si celelalte tari din spatiul fost sovietic unde ratele de crestere s-au situat оntre 5%
Lituania si 9% Estonia, exceptie facвnd Ucraina, Republica Moldova, Tadjikistan si Turkmenistan, care au
оnregistrat noi scaderi.

Factorii care sustin cresterea economica ramвn diferiti. Se pare ca acum se manifesta un echilibru оntre
factorii interni (cererea interna, оn primul rвnd consumul particular; cererea de investitii) si factorii externi
(cererea externa, ajutata cu masuri de stimulare a exporturilor). Se оntвlnesc si situatii diferite: оn Ungaria,
cresterea se realizeaza preponderent pe seama stimularii exporturilor, оn contrast cu Slovacia pe seama cererii
interne.

Schimburile comerciale externe au continuat sa creasca si оn 1997. Exporturile au crescut оn medie cu

3,5%, mai lent decвt оn anul anterior (4,9%), iar importurile cu 5,4% (7,6% оn 1996). Exporturile s-au majorat
comparativ cu anul anterior cu 38,4% оn Ungaria, cu 11,5% оn Polonia, cu 4,3% оn Romвnia si 4% оn Cehia
si s-au redus оn Ucraina cu 7,6% si Croatia cu 3,8%. Importurile au crescut puternic оn Ungaria (27%), Rusia
(18,9%), Polonia (18,2%), dar au scazut оn Slovacia (-7,7%), оn Republica Ceha (-1,9%), Romвnia (-1,4%) si
Slovenia (-0,8%).

Ca urmare a evolutiei mai lente a exporturilor comparativ cu importurile, balantele comerciale au continuat
sa fie deficitare оn 1997. Cu exceptia Federatiei Ruse si a Bulgariei care au оnregistrat excedente ale balantei
comerciale si ale contului curent si a Sloveniei care a realizat un excedent al contului curent, celelalte tari au
prezentat solduri negative ale balantei contului curent. Ponderea deficitului contului curent оn PIB s-a situat la
6,8% оn Slovacia, 6,7% оn Romвnia, 6,1% оn Cehia, 3,1% оn Polonia si 2,2% оn Ungaria.

Finantarea deficitelor contului curent s-a realizat de regula prin apelarea la credite externe pe termen mediu
si lung, crescвnd оn consecinta datoria externa a tarilor оn cauza. Ungaria si Polonia au prezentat exceptii de la
aceasta situatie, reducвndu-si datoria externa de la 27,6 miliarde USD la sfвrsitul anului 1996 la 23,7 miliarde
USD la sfвrsitul lui 1997 si respectiv de la 40,7 miliarde USD la 38,1 miliarde dolari. Ponderea datoriei externe
оn PIB se ridica la 53,3% оn Ungaria, 50% оn Slovacia, 41,4% оn Republica Ceha, 38,5% оn Polonia si 24,1%
оn Romвnia.

Politicile antiinflationiste practicate оn 1997 au avut ca rezultat continuarea tendintei de reducere a inflatiei
оn majoritatea tarilor din zona. La mijlocul anului 1997, rata anuala a inflatiei se situa sub 10% оn 11 din cele
27 de tari оn tranzitie si depasea 25% numai оn 8 dintre acestea. Rata inflatiei s-a situat pe ansamblul tarilor оn
tranzitie la un nivel mediu de 27% fata de 41% оn 1996.

Cresterea medie a preturilor de consum оn tarile din Estul Europei (cu exceptia Albaniei, Bulgariei,
Romвniei) si statele baltice a variat de la 4% оn Croatia, la 18% оn Ungaria.

Rata de crestere a salariilor a continuat sa scada, determinвnd o оmbunatatire a productivitatii, asociata

adeseori cu o crestere a productiei, toate acestea conducвnd la o scadere semnificativa a preturilor de cost
unitare ale fortei de munca. Totusi, productivitatea muncii, masura esentiala a competitivitatii industriale,
ramвne o problema cruciala a politicii economice a tarilor est-europene. Un aspect negativ legat de evolutia
productivitatii muncii оl reprezinta necorelarea cresterilor de salarii оn industrie cu cresterea celei dintвi,
fenomen ce afecteaza evolutia competitivitatii externe. Din acest motiv, оntr-un clasament international al
competitivitatii, оntocmit de Forumul Economic Mondial, tarile оn tranzitie ocupa locuri modeste: Rep. Ceha
32, Slovacia 35, Ungaria 46, Polonia 50. (Business Central Europe, june, 1997).

Оn anul 1997, оn Romвnia, rata inflatiei este de peste trei ori mai mare decвt оn anul 1996, dar inferioara
atвt cresterii pretului productiei industriale cвt si a pretului de consum al populatiei.

Ţarile care au aplicat politici ferme si consecvente de stabilizare macroeconomica si de restructurare a

economiilor au оnregistrat cresteri ale PIB si rate moderate ale inflatiei. Pe de alta parte, tarile оn care
reformele au fost mai ezitante si mai putin sustinute оn ultimii ani, s-au confruntat оn 1997 cu numeroase
tensiuni si probleme, оntвrzierea reformelor din considerente (declarate) de ordin social conducвnd оn ultima
instanta la scaderi cumulate ale productiei dupa anul 1990, la agravarea atвt a situatiei economice, cвt si a
problemelor sociale.

Progresul stabilizarii macroeconomice оn tarile cele mai avansate оn procesul reformei le-a permis
acestora modificarea оn 1997 a obiectivelor politicii monetare, care, desi si-a mentinut оn general un caracter
restrictiv оn vederea protejarii economiei оmpotriva eventualelor presiuni inflationiste, a cunoscut o anumita
relaxare оn unele tari, оn vederea stimularii cresterii economice.

Оn domeniul politicii valutare, оn contextul agravarii dezechilibrelor externe, majoritatea tarilor au

manifestat o preocupare sporita оn directia corectarii acestora, permitвnd deprecieri ale monedelor nationale
superioare ratei inflatiei, оn timp ce оn Romвnia, Federatia Rusa si Ucraina monedele nationale s-au apreciat
оn termeni reali. Prin introducerea consiliului monetar, Bulgaria a reusit sa reduca inflatia de la rata lunara de
242,7% оn februarie la o medie lunara de 2,5% оn ultimul trimestru al anului 1997 si sa оnregistreze excedente
ale balantelor externe, dupa ce, pe aceasta cale, оn anii anteriori Estonia si Lituania au reusit sa controleze
inflatia.

Оn 1998, cresterea economica a avut rezultate mai putin favorabile cu exceptia Bulgariei care dupa doi ani
consecutivi de reducere a оnregistrat un salt pozitiv ajungвnd la 3,5% si a Ungariei care a continuat evolutia
favorabila atingвnd valoarea de 5%. Cehia dupa trei ani consecutivi de scadere a PIB оn anul 1998 urmeaza
acelasi trend, dar оn acest an a оnregistrat o valoare negativa (-2,7%). Federatia Rusa dupa ce
оnregistrase оn 1997 o crestere de 0,9%, оn anul urmator se оnscrie cu o noua valoare negativa (-4,6%).
Alaturi de aceasta si Romвnia оnregistreaza o valoare negativa (-7,3%). si alte tari prezinta valori nefavorabile:
Croatia 2,7% (fata de 6,5% оn 1997), Polonia 4,8% (fata de 6,9%), Slovacia 4,4% (fata de 6,5%), Slovenia
3,9% (fata de 4,6%).

Schimburile comerciale externe au continuat sa creasca si оn 1998. Exporturile au crescut оn medie cu

4,3%. Exporturile s-au majorat comparativ cu anul precedent: Cehia 15,7%, Croatia 9,4%, Polonia 10,6%,
Slovenia 8,1%, Slovacia 21,3%, Ungaria 5,6%, iar оn Bulgaria, Romвnia si Federatia Rusa, acestea au scazut
cu 13,1%, 1,6%, si respectiv 16,5%.

Balantele comerciale au оnregistrat noi deficite pentru anul 1998, cu exceptia Federatiei Ruse care a avut
excedent al balantei comerciale si al contului curent, celelalte state prezentвnd solduri negative.

Datoria externa a crescut оn continuare pentru majoritatea statelor.

Оn anul 1998, rata inflatiei nu a prezentat modificari importante cu exceptia Bulgariei care оn urma unui
procent de 1082,9% pentru anul 1997, a оnregistrat o valoare de 21,3%, aceasta valore fiind pentru prima data
mai mica decвt оn anul 1990 (23,8%) si a Romвniei care s-a оnscris cu un procent de 59,1% fata de 154,8% оn
1997. Оn celelalte tari, rata inflatiei a avut variatii mici: Cehia de la 8,5% оn 1997 la 10,7% оn 1998, Croatia
de la 3,6% la 5,7%, Slovacia de la 6,1% la 6,7% si Federatia Rusa de la 14,8% la 27,6%. Pentru cвteva state
rata inflatiei a continuat sa scada cum ar fi: Polonia de la 14,9% оn 1997 la 11,8% оn 1998, Slovenia dela 8,4%
la 8,0%, Ungaria de la 18,3% la 14,3%.

Оn ceea ce priveste viziunea asupra dezvoltarii economice de durata, nu exista оnca оn nici o tara din
Europa de Est o strategie bine structurata privind cresterea si dezvoltarea economica si sociala.

Un seminar internaţional la Banca Naţională a Moldovei cu tema: „Transmisia politicii

monetare şi modelarea inflaţiei"

event_type:
Public

La 12 decemdrie a.c. Banca Naţională a Moldovei a găzduit un seminar internaţional cu tema: „ Transmisia
politicii monetare şi modelarea inflaţiei, organizat în colaborare cu Fondul Monetar Internaţional”. La seminar
au participat experţi de la Fondul Monetar Internaţional, băncile centrale europene şi Comisia Europeană,
reprezentanţi ai guvernării, autorităţilor de profil, sectorului bancar şi ai societăţii civile din Republica Moldova,
În cuvântul său de salut, Guvernatorul Băncii Naţionale Leonid Talmaci a invocat oportunitatea acestui forum
sub aspectul tratării subiectului inflaţiei în alte ţări drept unul de importanţă majoră pentru băncile centrale.
Experienţa internaţională în domeniul temperării proceselor inflaţioniste a determinat Banca Naţională să
aprobe la 8 noiembrie 2007 Planul de acţiuni cu privire la implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei. În
conformitate cu acest plan, a specificat guvernatorul Leonid Talmaci, o atenţie deosebită se va acorda întăririi
capacităţii Băncii Naţionale în efectuarea analizei macroeconomice, modelarea şi prognozarea inflaţiei,
perfecţionarea mecanismelor de transmisie a politicii monetare.

Prim-viceprim-ministrul Republicii Moldova Zinaida Greceanîi s-a referit la importanţa noilor prevederi
legislative, prin care Băncii Naţionale i se garantează independenţa instituţională, decizională şi financiară în
realizarea noului său obiectiv fundamental – menţinerea stabilităţii preţurilor. Aceste prevederi au creat
premisele necesare, dar nu şi suficiente pentru implementarea unui cadru funcţional de ţintire a inflaţiei.
Eforturile de aducere a inflaţiei la nivelul de o singură cifră se asociază cu anumite costuri, însă din perspectiva
creşterii economice durabile aceste costuri sunt pe deplin justificate. Guvernul, prin politica sa bugetară austeră
şi alte acţiuni, susţine eforturile anti-inflaţioniste ale Băncii Naţionale. Însă vom putea vorbi de o reuşită în
privinţa inflaţiei doar când nivelul acesteia se va apropia de nivelul ţărilor dezvoltate (2-3 la sută). Cadrul de
ţintire a inflaţiei oferă instrumentarul necesar pentru
realizarea acestui obiectiv strategic, a spus Prim-viceprim-ministrul Republicii Moldova Zinaida Greceanîi.

Raportul prezentat de prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Victor Cibotaru a dezvăluit asistenţei
eforturile de bază ale băncii în dirijarea proceselor locale inflaţioniste, accentuînd necesitatea creării unor
capacităţi instituţionale noi de modelare a inflaţiei. Controlul asupra agregatelor monetare - instrumentul
principal al politicii BNM - este un proces destul de dificil, ca urmare a intrărilor masive de valută străină în
ţară şi a ponderii semnificative a numerarului în circulaţie în baza monetară.
Adoptarea regimului de ţintire directă a inflaţiei va permite optimizarea măsurilor întreprinse în vederea ţinerii
în frâu a acesteia. Astfel, BNM urmează să-şi atingă scopul major de menţinere a stabilităţii preţurilor,
implementarea cu succes a regimului sus-menţionat implicând o perioadă de tranziţie de circa 2-3 ani, a declarat
prim-viceguvernatorul BNM Victor Cibotaru.

Seminarul a oferit auditorilor o amplă posibilitate cognitivă în ceea ce priveşte experienţa de peste un deceniu a
Cehiei, Poloniei, Rusiei, Olandei, Albaniei şi a altor ţări.
În concluzie, şeful Misiunii FMI pentru Moldova Graeme Justice a menţionat complexitatea subiectului ţintirii
inflaţiei, exprimându-şi speranţa că acest seminar a fost primul din şirul numeroaselor evenimente care vor ajuta
Banca Naţională a Moldovei să-şi traseze calea spre un regim de ţintire a inflaţiei.

La finele seminarului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Leonid Talmaci a apreciat ideile absolut noi
pentru ţara noastră expuse în cadrul seminarului, menţionând că acestea vor servi drept puncte de reper în
procesul de tranziţie a Moldovei la regimul de ţintire a inflaţiei.

Materialele seminarului

Cuvint de salut
Dl Leonid Talmaci, Guvernator al BNM

CUVÎNT DE SALUT PARTICIPANŢILOR LA SEMINARULPRIVIND TRANSMISIA POLITICII

MONETARE ŞI MODELAREA INFLAŢIEI

Doamnelor şi Domnilor, Onorată asistenţă,

Astăzi, în incinta Băncii Naţionale a Moldovei are loc un eveniment care pe de o parte încununează mai multe
activităţi petrecute până în prezent, pe de altă parte, anume acum se va pune în discuţie un şir de probleme care
se vor regăsi în agenda zilnică a activităţii de mai departe a Băncii Naţionale.

Problema temperării proceselor inflaţioniste, de rând cu necesitatea asigurării stabilităţii monedei naţionale şi a
unui sistem financiar dezvoltat, s-a aflat în vizorul Băncii Naţionale a Moldovei practic din prima zi de
activitate a acesteia, fiind atinse anumite succese practic în toate domeniile nominalizate. La moment se poate
afirma că în Republica Moldova s-a reuşit crearea unui sistem financiar-bancar capabil să facă faţă provocărilor
interne şi externe. La fel, cu toate că în Republica Moldova de mai mulţi ani a fost acceptat regimul cursului
valutar flotant, stabilitatea monedei naţionale nu mai trezeşte careva îndoieli, iar rezervele valutare ale BNM au
consemnat o creştere rapidă pe parcursul ultimilor ani.

Totodată, atingerea unei stabilităţi macroeconomice pe termen lung, menită să încurajeze investiţiile în
economia naţională pentru asigurarea creşterii economice durabile, este imposibilă fără menţinerea ratei inflaţiei
la un nivel relativ jos. Problema inflaţiei poartă de asemenea şi un caracter social dat fiind faptul că majorarea
preţurilor afectează în primul rând populaţia cu un nivel redus al veniturilor. Pornind de la cele menţionate şi de
la planul de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 30
iunie 2006 modificări la Legea cu privire la Banca Naţională prin care s-a stabilit un nou obiectiv fundamental
al Băncii Naţionale a Moldovei – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

În scopul asigurării îndeplinirii obiectivului fundamental nou, Banca Naţională a Moldovei a întreprins mai
multe activităţi, îndreptate spre consolidarea politicii monetare şi valutare şi perfecţionarea instrumentelor
utilizate. În urma examinării experienţei internaţionale în domeniu, la 8 noiembrie 2007, Consiliul de
Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a aprobat Planul de acţiuni cu privire la implementarea strategiei
de ţintirea inflaţiei. În conformitate cu acest plan, o atenţie deosebită se va acorda întăririi capacităţii Băncii
Naţionale în efectuarea analizei macroeconomice, modelarea şi prognoza inflaţiei, perfecţionarea mecanismelor
de transmisie a politicii monetare. Activitatea în cadrul regimului de ţintire a inflaţiei presupune şi o mediatizare
largă a activităţii Băncii Naţionale a Moldovei, fapt început deja prin informatizarea publicului larg atât prin
comunicate de presă cât şi prin întrevederile cu reprezentanţii societăţii civile care vor fi petrecute periodic. De
fapt acest seminar este de rând cu un schimb de experienţă şi o familiarizare a
publicului larg cu problemele abordate.

Onorată asistenţă, Activitatea Băncii Naţionale a Moldovei pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor
ar fi mult mai dificilă sau poate chiar imposibilă fără o conlucrare efectivă cu Guvernarea. Eu doresc să
mulţumesc pentru acceptarea invitaţiei de a participa astăzi la acest Seminar Dnei Zinaida Grecianîi – prim
viceprim-ministru, Dlui Oleg Reidman – consilier al Preşedintelui Republicii Moldova, Dlui Mihai Pop –
ministru al finanţelor şi Dlui Igor Dodon – ministru al Economiei şi Comerţului.

La fel, doresc să mulţumesc reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional în persoana Dlor Graeme Justice,
Johan Mathisen, Nick Gigineishvili ş.a., care a acordat şi continuă să acorde o asistenţă tehnică practic în toate
domeniile de activitate ale Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv pe problemele asigurării şi menţinerii
stabilităţii preţurilor.
Organizarea seminarului de astăzi a fost posibilă practic doar datorită suportului acordat de către FMI, care s-a
manifestat în primul rînd prin invitarea specialiştilor în domeniu de la Banca Europeană Centrală, Băncile
centrale din Olanda, Polonia, Cehia şi Albania.

Doamnilor şi Domnilor, În încheiere, doresc să salut toţi participanţii la Seminar. Îmi exprim încrederea că pe
parcursul Seminarului va fi posibil de acumulat noi cunoştinţe pentru a înţelege mai bine factorii care
influenţează stabilitatea preţurilor şi procesele inflaţioniste. Oaspeţilor noştri din străinătate le doresc un sejur
plăcut şi sper că ei vor dovedi cîtuşi de puţin să cunoască Republica Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi transmit în continuare cuvîntul Dlui Johan Mathisen, reprezentantul FMI în
Republica Moldova care va modera prima parte a Seminarului.

Modelarea inflaţiei – una din condiţiile necesare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor în
Republica Moldova
Dl Victor Cibotaru, Prim-viceguvernator al BNM

Doamnelor şi Domnilor,

Înainte de a trece nemijlocit la prezentarea raportului, aş dori la fel să adresez sincere cuvinte de mulţumire
reprezentaţilor Fondului Monetar Internaţional, datorită căruia a fost posibilă organizarea acestui Seminar. La
fel, doresc să mulţumesc oaspeţilor noştri care reprezintă mai multe Bănci Centrale şi organizaţii internaţionale,
care au putut găsi timp în agendele sale încărcate pentru a-şi împărtăşi experienţa în nişte domenii destul de
complicate şi complexe cum sânt transmisia monetară şi modelarea inflaţiei.

Actualitatea seminarului este demonstrată prin faptul că problema inflaţiei a devenit în anul curent una
regională sau chiar internaţională, afectând inclusiv ţările care se părea că au uitat deja de existenţa problemei
stabilităţii preţurilor. Mai mult ca atât, soluţionarea problemei date se complică şi urmare a creşterii influenţei
factorilor ce nu ţin direct de politicile monetare – majorarea bruscă a preţurilor pe piaţa internaţională la
resursele energetice şi produsele agro-alimentare.

Existenţa unor factori inflaţionişti importanţi care, nu pot fi influenţaţi direct de către oficialităţile monetare,
invocă responsabilităţi adăugătoare pentru Băncile Centrale în ce priveşte perfecţionarea canalelor de transmisie
şi modelarea inflaţiei (inclusiv a aşteptărilor inflaţioniste), în scopul ridicării eficienţei politicii monetare
promovate.

Onorată asistenţă,
La 4 iunie 1991, prin Decretul preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la Banca Naţională a Moldovei",
Banca Republicană din Moldova a Băncii de Stat a URSS a fost reorganizată în Banca Naţională a Moldovei.
La 11 iunie 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională de Stat a
Moldovei, iar la 12 iunie 1991 Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară. Aceste acte legislative au stat la
baza constituirii şi dezvoltării iniţiale a sistemului bancar din Republica Moldova. Reformele structurale
promovate în acea perioadă au generat creşterea rolului şi extinderea funcţiilor Băncii Naţionale a Moldovei şi
ale băncilor în economia naţională din care motiv, a apărut necesitatea unor completări şi modificări esenţiale în
legislaţia bancară. Pornind de la aceasta, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 21 iulie 1995 Legea cu
privire la Banca Naţională a Moldovei, conform căreia obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei era –
realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin stabilirea condiţiilor pieţelor monetare, de credit şi
valutare. Un fundament pentru funcţionarea durabilă a sistemului bancar l-a constituit şi Legea instituţiilor
financiare, adoptată concomitent cu noua Lege cu privire la Banca Naţională a Moldovei.

La 29 noiembrie 1993, a avut loc un eveniment, importanţa căruia este greu de supraapreciat. Anume la această
dată a fost introdusă în circulaţie moneda naţională a Republicii Moldova „leul moldovenesc”, fapt ce a i-a
permis Băncii Naţionale a Moldovei să promoveze o politică monetară independentă. Prin urmare, au fost
reduse esenţial ritmurile de majorare a inflaţiei de la 1700.0 % şi 2700.0 % în anii 1992 şi 1993 până la 104.0 la
sută în anul 1994 şi respectiv 23.8 la sută în anul 1995. În această perioadă a fost posibilă stoparea
hiperinflaţiei, indicele preţului de consum fluctuând în continuare până la limita de sus de 18.0 la sută, cu
excepţia anului 1999, când după criza regională din Asia de sud-est şi Rusia care a afectat şi Republica
Moldova, inflaţia anuală s-a ridicat la 43.8 la sută. În tabelă, puteţi vedea dinamica inflaţiei (IPC).

Promovarea unei politici monetare şi valutare adecvate a permis asigurarea stabilităţii monedei naţionale, care
de fapt a constituit şi obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei în perioada descrisă. Dacă de la
început, Banca Naţională a Moldovei se implica activ în dirijarea pieţei valutare, apoi cu începere din anul
1998, intervenţiile Băncii Naţionale a Moldovei au fost reduse doar la cazurile apariţiei necesităţii evitării unor
fluctuaţii excesive a ratei de schimb.

Doamnelor şi Domnilor,
Odată cu semnarea planului de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană a apărut necesitatea
armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene. Ca urmare a acestui fapt, precum şi a
tendinţelor globale de dezvoltare continuă a Băncilor Centrale, în luna iunie 2006 au fost introduse modificări în
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Conform modificărilor date a fost stabilit un nou obiectiv
fundamental al Băncii Naţionale – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Prin modificarea obiectivului
fundamental al Băncii Naţionale s-a recunoscut caracterul preponderent monetar al fenomenului inflaţiei pe
termen lung şi s-au stabilit priorităţile politicii monetare şi valutare ale Băncii Naţionale.

Astfel, Banca Naţională a fost obligată să identifice şi să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura şi a
menţine stabilitatea preţurilor, condiţie necesară pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice.

În prezent, instrumentul principal pentru dirijarea proceselor inflaţioniste utilizat de către Banca Naţională a
Moldovei, este controlarea agregatelor monetare, care se efectuează prin sterilizarea masei monetare excesive
preponderent prin emiterea certificatelor BNM. Totuşi, controlarea agregatelor monetare reprezintă la moment
pentru Banca Naţională a Moldovei un proces destul de dificil, ca urmare a întrărilor masive de valută străină în
ţară, dolarizării excesive şi cotei majore a „numerarului în circulaţie” în baza monetară. La fel, Banca Naţională
a Moldovei nu dispune de o corelare sigură între evoluţia agregatelor monetare şi a indicatorului inflaţiei.

Analiza experienţei altor state din Europa centrală şi de est arată că o mare parte a ţărilor care se confruntau şi
continuă să se mai confrunte cu probleme similare celora din Republica Moldova au trecut la regimul de ţintire
directă a inflaţiei. Ţintirea inflaţiei este mai mult o abordare nemijlocită a problemei inflaţiei şi nu un set de
instrumente specifice ale politicii monetare. Deseori, ţintirea inflaţiei este definită prin declararea publică a unei
ţinte cantitative de inflaţie pentru un anumit termen, cuplată cu obligaţiunile Băncii Centrale de a urmări şi a
atinge această ţintă. Deoarece asigurarea stabilităţii preţurilor este recunoscută, în mod general ca obiectiv
primordial al politicii monetare, adoptarea regimului de ţintire a inflaţiei este văzută ca o cheie spre ancorarea
aşteptărilor şi orientarea deciziilor politicii monetare. Regimul de ţintire a inflaţiei poate fi definit şi ca
principiul unui scop unic (indicatorul ţintă al inflaţiei) şi unui instrument principal (rata dobânzii pe termen
scurt) pentru atingerea acestui scop.
Stabilirea ţintei inflaţiei se efectuează de către Banca Centrală de una singură sau în coordonare cu Guvernul, în
baza unor analize şi modelări a eventualei evoluţii a indicatorilor macroeconomici. Prognoza inflaţiei este
posibilă în condiţii existenţei unui cadru de analiză macroeconomică şi monetară, care permite descompunerea
evoluţiei economice în factori de influenţă cu cuantificarea lor. Modelarea proceselor economice pentru
perioadele viitoare permite determinarea prognozei nivelului inflaţiei. Reieşind din prognoza obţinută, Banca
Centrală promovează o politică monetară prin utilizarea instrumentelor necesare pentru a nivela efectele care
pot
duce la ratarea ţintei. Odată cu anunţarea ţintei inflaţiei Banca Centrală mediatizează şi explică publicului larga
atât prognoza nivelului inflaţiei, cât şi deciziile luate cu privire la instrumentele care se planifică de a fi aplicate
în scopul temperării
aşteptărilor inflaţioniste. Pentru adoptarea unui regim funcţionabil de ţintire a inflaţiei este necesară
îndeplinirea unui şir de condiţii preventive, principalele fiind:
- Independenţa Băncii centrale în promovarea politicii monetare şi utilizarea instrumentelor respective;
- Existenţa unei pieţe financiare stabile şi relativ bine dezvoltate;
- Dispunerea de instrumente efective ale politicii monetare;
- Existenţa în cadrul Băncii Centrale a unor capacităţi de analiză şi prognoză.

Regimul de ţintire directă a inflaţiei urmează a fi însoţit de perfecţionarea responsabilităţii, transparenţei şi

metodelor de comunicare cu publicul. Acest lucru, ca regulă, se realizează prin publicarea periodică a unui
raport de inflaţie pregătit de Banca Centrală. Raportul dat trebuie să prevadă informaţii şi analize
macroeconomice, evoluţiile pieţelor financiare, operaţiunile efectuate de Banca Centrală cu explicarea cauzelor
care pot determina devieri de la ţinta anunţată anterior. De asemenea, acest raport trebuie să conţină informaţia
privind eventualele acţiuni şi modificări în cadrul politicii monetare în dependenţă de evoluţia situaţiei.
Pentru a îndeplini cerinţele sus-menţionate, autoritatea monetară trebuie să atragă o atenţie deosebită asupra
mecanismului de transmisie a politicii monetare. Cu alte cuvinte, trebuie de verificat cum rata de bază
influenţează activitatea economică şi inflaţia prin mai multe canale – ratele dobânzii din piaţă, aşteptările
inflaţioniste, ratele de schimb, etc. Pe lângă altele, aceasta se necesită înţelegerea clară a rolului ratelor dobânzii
pe termen scurt, cursului de schimb, a banilor şi creditului, pentru a identifica cele mai potrivite canale de
transmisie în vederea atingerii ţintei de inflaţie

Banca Naţională a Moldovei deja a făcut primii paşi pe calea de tranziţie spre implementarea regimului de
ţintire a inflaţiei. A fost elaborat şi aprobat Planul de Acţiuni cu privire la implementarea strategiei de ţintire a
inflaţiei care prevede, în principal, optimizarea operaţiunilor de politică monetară a Băncii Naţionale, crearea
bazei de date corespunzătoare, precum şi a cadrului de analiză, modelare şi prognoză, elaborarea politicii de
informare a publicului larg şi întreprinderea măsurilor pentru majorarea gradului de încredere a societăţii civile
faţă de politica monetară promovată de către Banca Naţională a Moldovei.

Îndeplinirea acţiunilor stabilite în planul menţionat este preconizată pentru o perioadă de circa 2-3 ani, care de
fapt reprezintă o perioadă de trecere pentru implementarea cu succes a regimului de ţintire directă a inflaţiei.

Aspectul principal al regimului de ţintire a inflaţiei îl constituie însuşi modelarea inflaţiei, care este compusă din
două segmente atât de importante, cât şi corelate. Analiza detailată a inflaţiei, inclusiv structurii, factorilor de
generare, sezonalităţii, efectelor primare şi secundare permite de a exprima aceste dependenţi printr-un sistem
de ecuaţii sau în alte cuvinte un model econometric. Cuantificarea acestor relaţii creează o imagine clară asupra
fenomenului inflaţiei şi serveşte drept bază pentru o prognoză pe termen mediu şi lung.

Modelarea fenomenului inflaţiei nu se axează numai pe tendinţele retrospective dar include şi aşteptările
acompaniate de estimările viitorului atât la nivel macro – dezvoltarea economiei naţionale, cât şi la nivel micro
– comportamentul fiecărui consumator. Având mai multe scenarii sau prognoze cu privire la inflaţie şi
cunoscând eficienţa instrumentelor monetare, lagul temporar dintre decizie şi efect,
durata acomodării economiei la decizii monetare este posibil de a promova o politică monetară obiectivă şi
adecvată orientată spre atingerea nivelului inflaţiei anunţat.

Totodată, este necesar de a preîntâmpina orice modificare a situaţiei economice cu anume acel interval de timp
care va nivela afectul acestui şoc asupra nivelului general al preţurilor. Anume cu acest scop este obligatorie
dezvoltarea cadrului de analiză şi cercetări, elaborarea modelelor econometrice, ajustarea şi testarea lor
permanentă, prognozarea şi simularea diferitor scenarii, şi evaluarea eficienţei instrumentelor aplicate.

Cu toate că, după cum s-a menţionat, trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei va fi posibilă într-o perioadă de
circa 2-3 ani, anumite elemente a acestui regim deja sânt utilizate în politica monetară a Băncii Naţionale a
Moldovei. Aceasta se referă atât la dezvoltarea şi îmbunătăţirea instrumentelor politicii monetare, cât şi la
perfecţionarea capacităţilor de analiză şi prognoză. Cu referire la perfecţionarea instrumentelor urmează a fi
menţionat:
- cu începere din luna septembrie 2006 Banca Naţională a Moldovei asigură o rata de bază pozitivă în termeni
reali, iar rata dobânzii la
operaţiunile de sterilizare este corelată direct cu rata de bază;
- au fost optimizate instrumentele utilizate de către Banca Naţională a Moldovei la sterilizarea excesului de
lichiditate, la moment fiind
utilizate doar certificatele BNM cu scadenţa de 7, 14 şi 28 de zile, fiind anunţat doar rata maximă fără anunţarea
volumului;
- a fost încheiat un acord cu Ministerul Finanţelor privind convertirea datoriilor Guvernului faţă de BNM în
valori mobiliare de stat, fapt ce-i va da BNM încă un instrument pentru dirijarea lichidităţii în piaţă.

În domeniul perfecţionării capacităţilor de analiză şi prognoză se poate de menţionat:

- crearea de comun cu Ministerul Finanţelor a Comitetului de dirijare a lichidităţii în funcţiile căruia întră
respectarea limitelor politicii
monetare şi valutare şi bugetar-fiscale în scopul îndeplinirii atribuţiilor de bază şi obiectivelor fundamentale ale
Băncii Naţionale a Moldovei şi Guvernului;
- elaborarea începând cu luna octombrie 2006 a prognozei săptămânale a lichidităţii excesive cu comunicarea
acesteia băncilor urmărind scopul de a permite băncilor gestionarea mai raţională a lichidităţii disponibile prin
prisma participării la maxim la operaţiuni de sterilizare;
- semnarea unui acord de cooperare cu Biroul Naţional de Statistică cu privire la schimbul de informaţii în
scopul creării bazei de date pentru analiză şi cercetări;
- iniţierea calculării inflaţiei de bază folosind metoda de excludere pentru descompunerea inflaţiei în părţi
componente cu cuantificarea
factorilor de influenţă şi determinarea părţii dependente de politica monetară promovată.

Ca urmare, evoluţia indicatorului inflaţiei din prima jumătate a anului curent a fost una destul de pozitivă.
Situaţia s-a deteriorat începând cu lunile iulie-august din cauza influenţei primordiale a unor factori ne
monetari, anume majorarea preţurilor mondiale la resursele energetice şi producţia agro-alimentară. Astfel
conjunctura extrem de nefavorabilă pe piaţa internaţională, împreună cu majorarea aşteptărilor inflaţioniste în
urma secetei au cauzat o presiune inflaţionistă în a doua jumătate a anului. Totuşi, măsurile întreprinse de către
Banca Naţională a Moldovei (majorarea ratei de bază cu 2,5 puncte procentuale şi a normei rezervelor
obligatori cu 5.0 puncte procentuale) în lunile septembrie şi octombrie au permis temperarea aşteptărilor
inflaţioniste, reducerea ritmurilor de creştere a creditelor în economie şi menţinerea controlului continuu asupra
inflaţiei şi asigurarea faptului că inflaţia în Republica
Moldova în anul 2007 va fi mai mică de cât în anul 2006 Îndeplinirea obiectivului fundamental – asigurarea şi
menţinerea stabilităţii
prin implementarea regimului de ţintire a inflaţiei este o cale complet nouă şi necunoscută pentru Banca
Naţională a Moldovei şi ajutorul adus prin acest seminar este foarte semnificativ. Î-mi permiteţi să Vă
mulţumesc dinsuflet pentru participarea
şi aportul la acest seminar – primul dar sunt sigur nu ultimul.

1. Obiectul de studiu şi metodologia cercetării economice

De la ontologie la ştiinţa economică. Diviziunea în cadrul ştiinţelor economice. Economia

politică – ştiinţă economică teoretică fundamentală şi bază metodologică a tuturor disciplinelor
economice specializate.
Geneza economiei politice. Evoluţia viziunilor privind obiectul ei de studiu. Sistemul economic
şi legităţile funcţionării lui ca obiect de studiu primordial.
Metodologia şi metoda. Metoda logicii formale şi instrumentele ei: analiza şi sinteza, inducţia şi
deducţia, abstracţia, analogia. Cauzalitatea şi importanţa factorului timp în cercetarea economică.
Dialectica ca metodă de cunoaştere a economiei în dezvoltare. Contradicţiile dialectice.
Istoricul şi logicul dezvoltării economice.
Metoda sistemică de cercetare. Principiul complexităţii. Evidenţa factorilor politici, naţionali şi
socio-culturali care influenţează diversitatea modelelor de dezvoltare economică. Modelarea
economico-matematică.
Descoperirea interdependenţelor şi a legităţilor economice ca rezultat al cercetării teoretice.
Discuţiile privind legile şi legităţile economice. Legile „naturale” ca eterne şi universale. Legile cu
caracter istoric: generale şi specifice. Legile cu caracter subiectiv-psihologic. Legile economice şi
dogmele economice.
Dificultăţile cercetării în cadrul economiei politice.

I. SISTEME ECONOMICE: ESENŢĂ ŞI EVOLUŢIE

2. Sistemul economic: esenţă, structură, categorii de bază.

Esenţa sistemului economic şi caracteristicule lui: structurarea, autoorganizarea, interlegăturile
cu exteriorul. Tendinţele contradictorii în evoluţia sistemului economic. Caracterul polivalent al
sistemului economic.
Satisfacerea nevoilor – scopul activităţii în cadrul sistemului economic. Legea creşterii şi
diversificării nevoilor. Producerea bunurilor ca condiţie a satisfacţiei nevoilor. Resursele economice şi
legea rarităţii resurselor. Costul alternativ. Valorile, interesele şi motivaţiile.

3. Sistemul economic şi relaţiile de proprietate

Proprietatea ca fundament al relaţiilor economice. Resursele şi bunurile relativ rare ca obiecte
ale proprietăţii. Tipurile de proprietate: proprietatea asupra bunurilor materiale şi imateriale
(proprietatea intelectuală).
Subiecţii de proprietate şi pluralismul formelor de proprietate. Relaţia „însuşire-înstrăinare” între
subiecţii proprietăţii şi diversitatea relaţiilor economice generate de ea.
Proprietatea şi drepturile de proprietate. Aplicarea drepturilor de proprietate şi costurile ei.
Divizarea dreptului de proprietate în drepturi parţiale şi impactul lor asupra eficienţei utilizării
resurselor economice. Necesitatea definirii exacte a drepturilor de proprietate.
4. Moduri de coordonare şi structuri instituţionale
Clasificarea sistemelor economice după modul de coordonare a activităţii economice: sistemul
economic tradiţional, centralizat şi descentralizat.
Sistemul economic tradiţional. Tradiţia ca instituţie centrală de soluţionare a problemelor „ce”,
„cum” şi „pentru cine de produs”. Economia naturală ca formă principală de organizare a activităţii
economice. Sistemul economic centralizat. Planul ca element central de coordonare ierarhică a
activităţii privind soluţionarea problemelor economice fundamentale. Economia de schimb ca formă
principală de organizare a activităţii economice. Problema deficitului şi cauzele lui. Sistemul economic
descentralizat. Preţurile ca element central de coordonare spontană a activităţii în vederea
soluţionării problemelor „ce”, „cum” şi „pentru cine de produs”. Problemele excedentului şi cauzele lui.
Sistemul economic mixt şi modelele lui contemporane.
Instituţiile ca „reguli de joc” şi locul lor în cadrul sistemului economic. Felurile de instituţii:
formale şi informale. Principalele instituţii formale cu caracter economic. Mediul instituţional şi funcţiile
lui economice.
Ritmurile diferite de modificare a instituţiilor formale şi informale. Legităţile modificării
instituţionale. Problema mimetismului (importului) instituţional. Interdependenţa dintre ordinea
juridică şi ordinea economico-socială.
Institutele (organizaţiile) şi diversitatea lor: familia, statul, biserica, sistemul educaţional.
Interdependenţa evoluţiei instituţiilor şi institutelor.

II. MECANISMUL FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI ECONOMIC MIXT

5. Economia de piaţă: fundamentele economico-politice, spirituale şi costurile

de tranzacţie
Condiţiile economice de formare a economiei de piaţă. Rolul liberalismului politic în
consolidarea economiei de piaţă. Spiritul antreprenorial ca fundament spiritual al economiei de piaţă.
Caracteristicile de bază ale economiei de piaţă. Etapele istorice ale evoluţiei economiei de
piaţă.
Piaţa ca institut al alegerii bilaterale. Agenţii economici în cadrul tranzacţiilor de piaţă şi funcţiile
lor specifice. Circuitul economic. Costurile de tranzacţie ca rezultat al interacţiunii agenţilor economici
şi structura lor. Mărimea costurilor de tranzacţie şi eficienţa funcţionării pieţei.
Structura şi particularităţile pieţei contemporane.
6. Preţul şi concurenţa în mecanismul pieţei bunurilor şi serviciilor
Cererea la bunurile de consum şi factorii ce o determină. Legea cererii şi paradoxurile ei.
Oferta bunurilor de consum şi factorii ce o determină. Legea ofertei şi paradoxurile ei. Deficitul,
excedentul şi echilibrul de piaţă.
Preţul liber ca rezultantă a funcţionării mecanismului de piaţă. Legităţile formării preţului liber în
diverse abordări, abordarea contemporană. Preţul de echilibru şi modificarea lui sub influenţa
modificării cererii şi ofertei. Preţul administrat: modalităţi şi efecte ale fixării şi reglementării. Problema
preţurilor libere şi administrate în R.Moldova.
Sistemele concurenţiale de piaţă. Caracteristicile pieţei cu concurenţă perfectă. Piaţa cu
concurenţă perfectă ca model ideal al pieţei. Concurenţa monopolistică şi oligopolul ca modele reale
de piaţă cu concurenţă imperfectă, caracteristicile lor. Monopolul şi situaţia dominantă, exercitarea
puterii economice. Căile de protejare a concurenţei şi legislaţia antimonopolistă. Problema
concurenţei şi monopolului în R.Moldova.
Infrastructura pieţei bunurilor de consum.

7. Firma ca verigă de legătură între pieţe

Diversitatea abordărilor cu privire la esenţa firmei: neoclasică („cutie neagră”) şi
neoinstituţionalistă („nod de contracte”). Scopurile şi funcţiile economico-sociale ale firmei.
Interlegăturile firmei cu ceilalţi agenţi economici.
Tipurile de firme. Concentrarea internă şi externă: forme şi metode. Tendinţa istorică spre
concentrare şi cauzele regenerării recente a firmelor mici. Necesitatea şi modalităţile de interacţiune
între firmele mici, medii şi mari.
Firma – loc de combinare şi substituire a factorilor de producţie. Productivitatea factorilor de
producţie: tipuri şi legităţi. Importanţa creşterii productivităţii factorilor de producţie.
Consumul factorilor de producţie. Raportul costurilor: cost de oportunitate, cost contabil, cost
economic. Tipologia costurilor: costuri totale, unitare şi marginale, fixe şi variabile. Căile de reducere
a costului de producţie.

8. Particularităţile funcţionării pieţei factorilor de producţie

Forţa de muncă, capitalul uman, potenţialul uman. Piaţa muncii. Cererea la forţa de muncă şi
factorii ce o determină. Oferta forţei de muncă şi factorii demo-economici ce o influenţează. Ocuparea
forţei de muncă şi formele ei. Segmentarea contemporană a pieţei muncii. Rolul sistemului de
instruire şi al capitalului uman pe piaţa muncii.
Piaţa resurselor naturale. Cererea la resursele naturale şi factorii ce o determină. Oferta
resurselor naturale şi caracterul ei rigid. Problemele atingerii echilibrului economico-ecologic.
Capitalul şi multitudinea abordărilor lui. Piaţa capitalului real. Economiile şi investiţiile ca
reflectare a ofertei şi cererii la capitalul real.
Infrastructura pieţei factorilor de producţie. Problemele formării pieţei factorilor de producţie în
R.Moldova.

9. Formarea, distribuirea şi direcţiile utilizării veniturilor

Veniturile factoriale ca preţuri specifice pe piaţa factorilor de producţie.
Salariul: abordări teoretice şi factori de influenţă. Salariul nominal şi real. Rolul reglementator
al statului: salariul minimal şi cotizaţiile sociale. Renta în abordare tradiţională şi contemporană.
Renta economică şi renta funciară. Felurile rentei funciare. Plata de arendă şi preţul pământului.
Dobânda, rata dobânzii şi factorii care determină mărimea ei. Profitul ca venit rezidual şi recompensă
a aptitudinilor antreprenoriale. Felurile de profit şi căile lui de majorare.
Venituri factoriale şi venituri disponibile. Factorii ce determină mărimea veniturilor disponibile.
Direcţiile utilizării veniturilor disponibile – consum, economii şi investiţii.
Abordările ce explică cauzele consumului. Consumul socializat. Factorii care determină
mărimea consumului. Legităţile consumului: legea lui Engel şi legea psihologică fundamentală a lui
J.M.Keynes. Rolul consumului în stimularea producţiei. Mărimea, structura şi problemele consumului
în R.Moldova.
Alegerea între consum şi economii. Motivele economisirii şi factorii care determină mărimea
economiilor. Legităţile evoluţiei economiilor. Economiile şi investiţiile.
Factorii care influenţează luarea deciziei de a investi. Modalităţile de finanţare a investiţiilor.
Economiile şi investiţiile – premise pentru funcţionarea pieţei plasamentelor financiare.

10. Plasamentele financiare şi particularităţile circulaţiei lor.

Plasamentele financiare şi caracteristicile lor fundamentale: randamentul, riscul şi lichiditatea.
Moneda şi piaţa monetară. Cererea de monedă şi factorii care determină mărimea ei. Oferta
monetară şi exprimarea ei prin agregatele monetare. Institutele pieţei monetare. Sistemul bancar.
Funcţiile băncilor comerciale şi centrale. Politica monetar-creditară.
Piaţa monetară şi piaţa HV – alternative ale plasamentelor financiare. Emitenţii, investitorii şi
participanţii profesionişti pe piaţa HV. Cererea la acţiuni şi obligaţiuni, factorii care determină
mărimea ei. Oferta acţiunilor şi obligaţiunilor. Cursul hârtiilor de valoare ca preţ specific pe piaţa HV şi
modificarea lui. Infrastructura pieţei HV. Formarea şi problemele funcţionării pieţei plasamentelor
financiare în R.Moldova.
11. Evoluţia şi direcţiile implicării statului în economie
„Eşecurile” pieţei. Funcţiile economice ale statului contemporan. Funcţia legislativă. Funcţia
redistributivă. Bunurile publice şi dimensiunile sectorului public. Evidenţa externalităţilor. Elaborarea
politicii economice. Instrumentele directe şi indirecte de implicare a statului în economie.
Abordarea clasică şi keynesistă a gradului de implicare a statul în economie. Factorii care
determină fluxurile şi refluxurile implicării statului în economie. Indicele Libertăţii Economice.
Statul ca decident economico-politic. Actorii pieţei politice şi funcţiile lor. Circuitul politico-
economic. Rolul birocraţiei. Corupţia: cauze, manifestări, consecinţe, căi de reducere. „Eşecurile”
statului. Natura statului puternic şi eficient.

12. Resursele financiare ale statului: izvoare, utilizare, gestionare

Finanţele publice şi bugetul de stat. Importanţa şi structura cheltuielilor publice. Tendinţe în
evoluţia cheltuielilor publice. Izvoarele veniturilor publice. Impozitele: funcţii şi principii de impozitare.
Impozite directe şi impozite indirecte: avantaje şi deficienţe. Gradul de fiscalitate şi curba lui Laffer.
Povara fiscală în R.Moldova.
Proficit şi deficit bugetar. Cauzele formării, modalităţile de finanţare şi reducere a deficitului
bugetar. Datoria publică internă şi externă, impactul ei asupra activităţii economice. Modalităţile de
gestionare a datoriei publice. Problema datoriei externe a R.Moldova.

Politica bugetar-fiscală şi principalele ei instrumente.

IV. Aspectele dimensionale şi structurale ale sistemului economic naţional

13. Caracteristicile dimensionale ale economiei naţionale

Formarea statelor naţionale şi apariţia contabilităţii naţionale. Viziune generală asupra
Sistemului Conturilor Naţionale.
Potenţialul economic naţional şi componentele lui de bază: potenţialul natural, demo-economic
şi productiv. Caracteristicile potenţialului economic al R.Moldova. Avuţia naţională ca totalitate a
activelor nefinanciare şi financiare.
Produsul naţional şi venitul naţional – indicatori sintetici fundamentali. Circuitul dintre produsul,
venitul şi consumul global. Produsul intern brut nominal, real şi potenţial. Limitele PIB. Structura şi
dinamica PIB în R.Moldova.

14. Economia legală şi economia subterană

Economia naţională ca sistem integru complex. Structura economico-politică, organizaţional-
funcţională şi reproductivă a economiei.
Economia legală şi economia subterană. Cauzele existenţei şi formele de manifestare ale
economiei subterane. Proporţiile economiei subterane în diferite ţări, extinderea ei în R.Moldova.
Costurile economico-sociale şi politice ale legalităţii şi clandestinităţii. Consecinţele extinderii
economiei subterane şi modalităţile legalizării ei.

IV. DEZECHILIBRELE MAJORE ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI

ECONOMIC ŞI ROLUL STATULUI ÎN APLANAREA LOR

15. Evoluţia ciclică a activităţii economice şi măsuri anti-recesioniste

Caracterul fluctuant şi ciclic al evoluţiei activităţii economice. Diversitatea tipurilor ciclurilor
economice. Ciclurile pe termen scurt (tip Kitchen) şi modificarea stocurilor de mărfuri. Ciclurile pe
termen mediu (tip Juglar), explicaţiile endogene şi exogene ale derulării lor. Fazele ciclului mediu.
Măsuri antirecesioniste. Ciclurile pe termen lung (tip Kondratiev) ca modificare a modurilor
tehnologice de producţie.
Crize neciclice: structurale, energetice, financiare, valutare.
Particularităţile dezvoltării ciclice în R.Moldova.

16. Şomajul şi măsuri anti-şomaj

Interlegăturile: ocupare – inactivitate – şomaj.
Abordările neoclasică, keynesistă şi instituţionalistă a cauzelor şomajului.
Formele şi structura şomajului. Rata reală şi rata naturală a şomajului. Costurile economico-
sociale ale şomajului. Legea lui Okun.
Politica de ocupare a forţei de muncă: măsuri active şi pasive.
Problemele şomajului în R.Moldova.

17. Inflaţia şi măsuri anti-inflaţioniste

Inflaţia, esenţa şi cauzele apariţiei.
 Formele inflaţiei ( a cererii, costului, monetară, rampantă, galopantă, hiperinflaţie, stagflaţie,
slumpflaţie, închisă şi deschisă). Comportamentul agenţilor economici în condiţiile inflaţiei. Raportul
„inflaţie-şomaj”.
Costurile inflaţiei. Măsuri anti-inflaţioniste.
Caracterul fluctuant al inflaţiei în R.Moldova: cauze şi măsuri de stabilizare a preţurilor şi
cursului valutar.

18. Subdezvoltarea economică şi factorii creşterii şi dezvoltării economice

Diversitatea teoriilor ce explică subdezvoltarea: conceptele lui W.Rostow, A.Lewis, G.Myrdal.
Caracteristici fundamentale şi contradicţiile de bază ale economiei subdezvoltate.
Complexitatea procesului „creştere economică”. Factorii ce determină creşterea economică.
Factorii direcţi şi tipul creşterii economice – extensiv şi intensiv. Factorii indirecţi ai creşterii
economice, rolul central al investiţiilor, a cererii agregate şi al capitalului uman. Costurile şi beneficiile
creşterii economice.
Deosebirile între „creştere” şi „dezvoltare” economică. Factorii dezvoltării economice:
modificările tehnologice, economice, sociale şi instituţionale. Conceptul dezvoltării durabile.
Problemele creşterii şi dezvoltării în R.Moldova. Manifestările subdezvoltării în economia
naţională.

19. Inegalităţile economico-sociale şi căile asigurării bunăstării sociale

Conceptul de bogăţie, bunăstare şi echitate. Calitatea vieţii şi nivelul de trai.
Modalităţile de redistribuire a veniturilor. Redistribuirea şi problema justiţiei sociale. Echitatea
socială versus eficienţa economică.
Diferenţierea veniturilor disponibile şi consecinţele ei. Diferenţierea veniturilor în R.Moldova.
Sărăcia şi manifestările ei. Minimul de subzistenţă şi pragul de sărăcie. Contribuţiile teoretice
ale lui A.Sen.
Securitatea şi stabilitatea socială ca bun economico-social. Asigurările şi asistenţa socială.
Măsurile de protecţie socială în R.Moldova.

V. TRANSFORMĂRILE SISTEMICE GLOBALE

20. Trăsăturile şi legităţile perioadei de tranziţie la economia de piaţă

Economia în tranziţia ca etapă în succesiunea sistemelor economice. Abordările metodologice
ale tranziţiei: neoclasică şi instituţională. Sarcinile transformării sistemice: a creării „noilor reguli de
joc”, a formării sectorului privat, a liberalizării activităţii economice, a formării infrastructurii de piaţă, a
protecţiei sociale a populaţiei.
Trăsăturile perioadei de tranziţie: mixtitate, instabilitate, caracter alternativ al dezvoltării.
Modelele tranziţiei la economia de piaţă – „terapia de şoc” şi „gradualismul”: laturi comune şi
deosebiri. Explicaţiile teoretice vizând traiectoria diferită a transformărilor sistemice. Declinul
transformaţional şi particularităţile lui în diferite ţări. Mecanismul trecerii la relansarea economică.
Criteriile care determină succesul transformărilor sistemice. Perspectivele de dezvoltare a
diferitor economii în tranziţie. Rolul statului în cadrul transformărilor sistemice.

21. Aspectele şi problemele transformărilor sistemice în R.Moldova

Ciclitatea reformării economice în R.Moldova: reforme şi contrareforme. Ciclitatea ca reflectare
a structurii economice, a influenţei factorilor politici interni şi externi, a preferinţelor ideologice.
Formarea sectorului privat. Modalităţile de privatizare. Structura şi dimensiunile sectorului
privat. Problemele legate de atenuarea drepturilor de proprietate, conflictele între insideri şi outsideri.
Problema dezindustrializării şi restructurarea activităţii economice. Asigurarea financiară a
restructurării. Formele acumulării iniţiale a capitalului şi problema evadării lui. Criza investiţională şi
rolul investiţiilor străine. Climatul investiţional autohton: avantaje şi dezavantaje.
Rolul sectorului agrar în economia naţională. Reforma agrară: scopuri, direcţii, principii.
Mecanismul desfăşurării reformei agrare. Necesitatea reglementării de stat a dezvoltării sectorului
agrar.
Costurile economice, politice şi sociale ale transformării sistemice.

22. Aspectele teoretice ale formării societăţii informaţionale

şi „noii economii”
Direcţiile principale de cercetare a noii faze de dezvoltare a civilizaţiei: conceptul „societăţii
informaţionale” şi a „epocii post-economice”.
Noua revoluţie tehnologică ca bază materială a „noii economii”. Reţeaua ca modalitate de
schimb, comunicare şi ameliorare a cunoştinţelor cu randament crescător. Economia de reţea ca tip
de coordonare a activităţilor economice. Noii subiecţi economici.
 Conţinutul transformărilor în cadrul „noii economii”. Modificarea rolului factorilor de producţie:
de la economia bazată pe utilizarea resurselor rare la economia bazată pe abundenţa informaţiilor.
Valorificarea profitabilă a cunoştinţelor ca obiect al activităţii economice. Creşterea rolului capitalului
uman.
Modificarea relaţiilor de proprietate. Creşterea rolului proprietăţii intelectuale şi individuale.
Noua elită informaţională şi posibilităţile noilor conflicte sociale.
Transformările structurale: caracter schimbat al pieţelor, terţiarizarea şi internaţionalizarea
activităţii economice.
Insuficienţa aparatului teoriei economice standard pentru explicarea mutaţiilor în cadrul
activităţilor economice.
VI. LEGITĂŢILE INTERNAŢIONALIZĂRII ACTIVITĂŢII ECONOMICE

23. Circuitul economic mondial şi fluxurile economice internaţionale

Economia mondială – rezultat al internaţionalizării vieţii economice. Esenţa şi componentele de
bază ale economiei mondiale. Trăsăturile specifice ale economiei mondiale contemporane.
Complexitatea procesului de globalizare.
Raportul: relaţii-fluxuri. Esenţa şi clasificarea fluxurilor economice internaţionale. Comerţul
exterior – principalul flux economic internaţional. Politica comercială liber-schimbistă şi protecţionistă,
instrumentele ei. Evoluţia politicii comerciale în ţările în tranziţie.
Fluxurile internaţionale de capital. Esenţa, cauzele şi factorii migraţiei internaţionale de capital.
Ţările în tranziţie angajate în lupta pentru atragerea investiţiilor de capital străine. Avantajele
investiţiilor străine directe.
Migraţia internaţională a forţei de muncă şi consecinţele ei, Emigraţia forţei de muncă din
R.Moldova.
Relaţiile valutar-financiare internaţionale. Importanţa şi evoluţia sistemului valutar internaţional.
Cursul valutar şi convertibilitatea.

24. Racordarea economiilor naţionale la circuitul economic mondial

Sisteme economice închise şi deschise.
Diviziunea internaţională a muncii – temelia economiei mondiale. Fundamentele teoretice ale
specializării internaţionale: teoria avantajului absolut, relativ, dotării cu factori de producţie. Teoriile
contemporane.
Tipurile de specializare internaţională: inter-sectorială, inter-ramură, intra-ramură,
organologică, tehnologică. Respecializarea ţărilor în tranziţie din perspectiva integrării lor în economia
mondială. Strategia de respecializare a economiei moldoveneşti. Conceptul de competitivitate.
Influenţa transformărilor sistemice asupra competitivităţii bunurilor autohtone şi căile ei de sporire.
Asistenţă economică externă: condiţiile obţinerii, forme, eficienţă.
Conţinutul, cauzele şi avantajele integrării economice. Integrarea economică internaţională şi
regională. Principalele grupări integraţioniste regionale. Pactul de stabilitate din Europa de Sud-Est –
„anticamera” Uniunii Europene. Uniunea Europeană – cea mai avansată grupare integraţionistă.
Problema creării unei noi ordini economice mondiale.

25. Interesele naţionale şi securitatea economică

Interese individuale, de grup şi naţionale. Interesele economice naţionale fundamentale.
Interesele naţionale ale R.Moldova.
Securitatea economică şi pericolele ei. Independenţa economică formală şi reală.
Securitatea economică şi priorităţile politicii economice. Programele de dezvoltare. Rolul
sectorului politic în asigurarea securităţii economice.

Informaţie privind situaţia pe piaţa monetară şi valutară din Republica Moldova.

Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Băncii Naţionale:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte,
Stimate doamne şi domnilor deputaţi,
Politica valutară şi monetară, aprobată de către Banca Naţională a Moldovei pentru anul
2008, a fost îndreptată spre îndeplinirea obiectivului său fundamental asigurarea şi
menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest scop, s-a planificat ca nivelul inflaţiei sau
indicele preţului de consum să nu depăşească 10 la sută către finele anului.
Prima. Cu privire la nivelul inflaţiei. În perioada ianuarie–august 2008 indicele preţurilor
de consum s-a majorat cu 6 la sută. În evoluţia indicilor preţului de consum în perioada
ianuarie–august 2008 s-au evidenţiat două etape:
a) pînă la finele lunii mai 2008 indicele inflaţiei s-a majorat rapid şi a atins nivelul de 7,4
la sută de la începutul anului şi de 16,9 la sută faţă de luna similară a anului 2007.
Creşterea preţurilor în această perioadă a fost determinată de scumpirea semnificativă a
produselor alimentare, în special la carne şi preparatele din carne, orez, produsele de
panificaţie, uleiul vegetal, care s-a produs ca urmare a consecinţelor secundare a
condiţiilor climaterice nefavorabile din anul 2007 în Republica Moldova şi în regiune. De
asemenea, a contribuit majorarea tarifelor la servicii, condiţionată în mare parte de
creşterea preţurilor mondiale la resursele energetice;
b) deflaţia de 2,0 la sută înregistrată în lunile iunie–iulie şi creşterea moderată a
indicatorului inflaţiei de doar 0,7 la sută în luna august 2008 a condiţionat reducerea
inflaţiei de la începutul anului pînă la 6 la sută şi a inflaţiei anuale pînă la 11,7 la sută.
În rezultatul aplicării unor măsuri comune de către Banca Naţională şi Guvernul
Republicii Moldova, anume înăsprirea politicii monetare şi a politicii bugetar-fiscale,
asigurarea activităţii pieţei bazate pe principiile concurenţei libere, a devenit posibilă
consemnarea deflaţiei pe parcursul lunilor iunie–iulie şi intersarea trendului inflaţiei
anuale.
Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni demonstrează corectitudinea
politicilor în domeniu, aprobate şi promovate de autorităţile Republicii Moldova, precum
şi faptul readucerii treptate a inflaţiei în limitele programate.
Doi. Evoluţia ratei de schimb. De la începutul anului şi pînă la 3 septembrie 2008, cursul
oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA s-a apreciat cu 14,7 la sută,
de la 11,3 pînă la 9,65 lei moldoveneşti pentru 1 dolar SUA, în urma majorării volumului
lichidităţii în valută străină pe piaţa valutară internă pe fundalul persistenţei fluxurilor
semnificative de valută în ţară.
De menţionat că, luînd în consideraţie ponderea semnificativă a dolarului SUA pe piaţa
valutară internă a Republicii Moldova şi anume ponderea mai mult decît 68 la sută,
cursul de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină în baza
tranzacţiilor de cumpărare–vînzare a dolarilor SUA pe piaţa interbancară şi intrabancară.
Concomitent, cursul oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine, inclusiv faţă
de euro, se determină prin cros cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională.
Astfel, evoluţia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute
străine este influenţat atît de evoluţia cursului de schimb oficial al leului faţă de dolarul
SUA, cît şi de evoluţia cursului de schimb al altor valute faţă de dolarul SUA pe pieţele
internaţionale.
Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de euro s-a apreciat cu 15,9 la sută,
de la 16,6 pînă la 13,9 lei pentru 1 euro la situaţia din 03.09.08. Aprecierea mai
pronunţată a leului faţă de euro în lunile iulie–august a avut loc ca urmare a aprecierii în
această perioadă a dolarului SUA faţă de euro pe piaţa financiară internaţională.
Actualmente, Republica Moldova menţine regimul valutar flotant, fapt ce presupune
efectuarea unor intervenţii pe piaţa valutară doar pentru a atenua fluctuaţiile excesive
ale cursului valutar, cursul de schimb fiind determinat de cererea şi oferta de valută pe
piaţa valutară internă.
În condiţiile unor intrări semnificative de capital de peste hotare, care nu pot fi absorbite
totalmente prin intervenţiile Băncii Naţionale, pe piaţa valutară are loc o apreciere a
monedei naţionale. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2008 s-au înregistrat următoarele
intrări de capital, care au avut un impact semnificativ asupra pieţei valutare a Republicii
Moldova şi au condus la aprecierea leului.
Prima. Majorarea în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului
2007 a ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice cu 67 la sută sau cu 2/3
pînă la 1,2 miliarde de dolari, aceasta numai în jumătate de an. Doi. Sporirea cu 25 la
sută în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului
net de credite externe private, granturi şi asistenţă tehnică pînă la 130 milioane dolari
SUA. Trei. Creşterea cu 240% în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă
a anului 2007 a fluxului net de investiţii străine şi de credite contractate de la persoanele
afiliate.
În prezent nu sînt identificate careva fluxuri speculative de valută semnificative,
ponderea nerezidenţilor fiind de circa 8 la sută, cifră, practic, constantă pe o perioadă
destul de îndelungată. Concomitent, Banca Naţională a Moldovei permanent
monitorizează aceste fluxuri şi, conform Legii nr.62 din 21 martie 2008privind
reglementarea valutară, care va intra în vigoare începînd cu 18 ianuarie 2009, din
această dată Banca Naţională va putea aplica şi lua măsuri de salvgardare în cazul în
care circulaţia capitalului din Republica Moldova cauzează sau poate cauza dificultăţi
serioase în promovarea politicii monetare şi/ sau valutare.
În condiţiile unui aflux semnificativ de valută, Banca Naţională a efectuat intervenţii mai
masive pe piaţa valutară a Republicii Moldova, în special în lunile iulie şi august, cînd a
fost înregistrată o încetinire a ritmului de creştere a inflaţiei. Astfel, de la începutul
anului, Banca Naţională a procurat 320 milioane de dolari SUA faţă de 184 milioane în
perioada respectivă a anului trecut.
Aprecierea monedelor naţionale reprezintă un fenomen global cu care s-au confruntat
mai multe ţări din regiune. Astfel, începînd cu anul 2000, coroana cehă s-a apreciat faţă
de dolarul SUA cu 52,1 la sută, coroana slovacă – cu 49,6, zlota poloneză – cu 43,5, litul
lituanian – cu 39,3. În perioada respectivă, leul moldovenesc s-a apreciat numai cu 17,5
la sută. Concomitent, este de menţionat că aprecierea monedei naţionale nu este un
factor distructiv din următoarele considerente.
În primul rînd, conform estimărilor, ponderea mărfurilor importate: materie primă,
resursele energetice, părţi componente etc. constituie circa 80 la sută din mărfurile
exportate. Astfel, aprecierea leului nu afectează semnificativ exportatorii din Republica
Moldova. Cu alte cuvinte, este imposibil să faci export fără părţi componente de import.
Şi importul este ponderea, eu am numit-o: este circa 80 la sută.
Aprecierea monedei naţionale contribuie la încetinirea ritmului de creştere a preţurilor la
resursele energetice importate, fapt care are un impact benefic asupra temperării
ritmurilor de creştere a inflaţiei. Pot fi menţionaţi şi alţi factori pozitivi aferenţi aprecierii
monedei naţionale, cum ar fi ieftinirea preţurilor la importul de utilaje, tehnologii,
creşterea nivelului general de trai al populaţiei.
La situaţia din 24.09.08, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale au constituit
1,78 miliarde de dolari SUA, acoperire a circa patru luni de import, majorîndu-se cu 452
de milioane de dolari faţă de finele anului 2007, cînd erau 1,3 miliarde de dolari şi cu
1,56 miliarde de dolari faţă de finele anului 2000 erau de 223 de milioane de dolari.
Începînd cu 4 septembrie 2008, cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de
dolarul SUA şi-a inversat trendul, depreciindu-se cu 7,7 la sută de la 9,65 la 3,0908 pînă
la 10,39 lei moldoveneşti pentru 1 dolar SUA la 24.09.08. Această depreciere a fost
condiţionată de cererea sporită de valută străină din partea unor importatori principali
de resurse energetice, amplificată de aşteptările apărute ca urmare a evoluţiei crizei
financiare internaţionale.
În acest context, începînd cu 19 septembrie 2008, Banca Naţională a intervenit prompt
pe piaţa valutară, vînzînd 37,1 milioane de dolari SUA. Cursul de schimb la casa de
schimb valutară al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA a fost mai volatil dat fiind
ponderea semnificativă a pieţei valutare în numerar în rulajul total al pieţei valutare
interne, circa 25 la sută din rulajul total.
Piaţa creditelor şi a depozitelor. Soldul creditelor acordate de băncile comerciale în
perioada ianuarie–august 2008 s-a majorat cu 3,5 miliarde de lei sau cu 16,7 la sută şi a
atins cifra de 24,4 miliarde de lei. Creditele în monedă naţională s-au majorat cu 3,1
miliarde, 26,1 la sută creşterea. Iar creditele în valută străină – cu 415 milioane,
creşterea – cu 4,6 la sută.
Sistemul bancar. La situaţia din 31 august 2008, pe teritoriul Republicii Moldova
funcţionau 16 bănci pe acţiuni autorizate de Banca Naţională, dintre care trei sucursale
ale băncilor străine. În primele opt luni ale anului 2008, sistemul bancar s-a consolidat în
continuare, înregistrînd o dinamică ascendentă, activele totale ale sistemului bancar au
constituit 37,7 miliarde de lei, în creştere de la începutul anului cu 5,7 miliarde lei, sau
17,9 la sută.
Iar capitalul total alcătuieşte 6,3 miliarde de lei, majorîndu-se cu 1,1 sau cu 20,1 la sută
faţă de sfîrîitul anului trecut. Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni
demonstrează corectitudinea politicilor în domeniu, care au permis inversarea trendului
inflaţiei în condiţiile existenţei unor presiuni inflaţioniste externe şi interne pronunţate.
Analiza factorilor care au influenţat majorarea preţurilor de consum pe parcursul
ultimului an, precum şi a evoluţiei eventuale a acestor şi altor factori pentru perioada ce
urmează permit de a prognoza o micşorare în continuare a indicatorului inflaţiei anuale,
cu readucerea lui treptată la limitele programate.
În aceste condiţii, Banca Naţională consideră că perioada actuală de înăsprire a politicii
monetare s-a finisat şi pot fi examinate măsurile care ar facilita accesul la resursele
creditare. Este necesar de menţionat că deprecierea leului moldovenesc faţă de dolarul
SUA şi euro, care s-a înregistrat pe parcursul ultimii săptămîni, nu a avut la bază careva
factori obiectivi, ci, în opinia noastră, au fost cauzate de tentativele extrapolării
consecinţelor crizei financiare internaţionale pe piaţa din Republica Moldova. La
momentul actual însă nu există careva pericol că consecinţele crizei vor fi resimţite pe
intern, dat fiind faptul că sistemul bancar dispune de destule resurse pentru a-şi onora
obligaţiunile sale şi extinderea în continuare a operaţiunilor de creditare.
La rîndul său, Banca Naţională dispune de rezerve valutare suficiente pentru a atenua
fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb. În încheiere, doresc să vă aduc la cunoştinţă
că astăzi Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a aprobat hotărîrea de a micşora
rata de bază cu 1,5 puncte procentuale şi norma rezervelor obligatorii la fel cu 1,5
puncte. Aceste hotărîri demonstrează încrederea Consiliului de administraţie în evoluţia
pozitivă în continuare a indicatorilor stabiliţăţii macroeconomice.
Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Preşedinte,
În primul rînd, o rugăminte faţă de dumneavoastră, ce ţine de limitarea timpului în
examinarea unor probleme atît de importante. Noi toţi înţelegem că posibilitatea
Fracţiunii majoritare de a chema unii responsabili din partea Guvernului şi de a le pune
întrebări sînt mai multe, sînt şi mai mari. De aceea, eu cred că este o nedreptate faţă de
colegii din opoziţie anume cînd dumneavoastră... vine şi propunerea din partea Fracţiunii
majoritare, şi votarea o faceţi tot cu dumnealor. Pînă la urmă, e o practică cam lungă,
dar ar fi bine ca noi să o limităm măcar în sesiunea aceasta.

Evolutia preturilor de consum in Republica Moldova in luna decembrie 2008

Evolutia preturilor de consum in Republica Moldova in luna decembrie 2008

Biroul National de Statistica comunica datele vizind indicele preturilor de consum (nivelul
inflatiei) in luna decembrie 2008.

In decembrie 2008 preturile medii de consum au scazut in comparatie cu preturile din

luna noiembrie 2008 cu 0,2 la suta, fiind influentate de descresterea preturilor la
produsele nealimentare – cu 1,3 la suta, precum si de cresterea tarifelor pentru
prestarea serviciilor populatiei – cu 1,2 la suta, preturile medii la produsele alimentare au
ramas la nivelul lunii noiembrie (ved. anexa).

In luna de analiza a fost inregistrata reducerea preturilor la principalele produse

alimentare: orez si ulei vegetal – cu 6,1%, zahar – cu 2,2%, oua – cu 1,1%, fructe
proaspete – cu 0,5% (citrice-cu 9,1%, mere – cu 3,3%), cartofi, carne si produse din
carne – cu cite 0,3%(inclusiv: carne de vita –cu 2,1%, carne de porc – cu 0,8%).
Descresterea in luna de analiza a preturilor la produsele alimentare a fost generata de
aparitia produselor din roada anului curent.

La marfurile nealimentare in perioada de raport scaderea preturilor a fost marcata la:

carburanti pentru transport – cu 14,5%, gaze naturale ambalate in butelii – cu 12,8%,
carbune –cu 3,9%, medicamente – cu 0,6% si materiale pentru constructie – cu 0,4%,
televizoare, aparate de telefonie si audiovizuale.

Prin decizia primariilor or. Soroca si Ungheni au fost micsorate tarifele pentru serviciile
transportului urban cu microbuzele prestate populatiei – cu 2,3%.

Totodata, in luna decembrie 2008 a fost inregistrata cresterea tarifelor la serviciile

prestate populatiei pentru: asigurarea cu agent termic pentru incalzirea centralizata a
caselor de locuit a populatiei – cu 32,2%, serviciile prestate de hoteluri si statiuni
balneare-sanatoriale cu 2,4%.

In perioada de referinta au crescut preturile si la unele produse alimentare: legume

proaspete – cu 3,8% (patlagele rosii – cu 15,2% si castraveti – cu 11,3%), miere de albine
– cu 2,2%, lapte integral – cu 1,6% si la brinza de vaca – cu 1,2. In perioada sezonului
rece a anului s-au majorat preturile la haine de blana pentru copii si articole pentru
acoperirea capului – cu 4,4% si incaltamintea pentru iarna – cu 1,6%.

De la inceputul anului 2008 (decembrie 2008 fata de decembrie 2007) nivelul inflatiei a
constituit 7,3 la suta (informativ: in decembrie 2007 fata de decembrie 2006 nivelul
inflatiei a marcat 13,1 %).