Sunteți pe pagina 1din 24

Cuprins:

I. II. III. IV. V.

Date generale cu privire la politica valutara Balanta de plati externe Rezerva de valuta Cursul valutar Tranzactiile pe pietele financiar- valutare

I. Date generale cu privire la politica valutara


Politica monetar reprezint ansamblul de msuri sau interveniilor Bncii Centrale sau ale autoritilor monetare efectuate asupra lichiditii economiei naionale (controlul ofertei de moned) prin intermediul unor tehnici i instrumente n scopul realizrii politicii economice. Politica monetar include 3 componente: monetar, creditar i valutar. Politica monetar include deciziile i aciunile viznd oferta de moned i derularea circulaiei monetare n economia naional, asigurarea echilibrului monetar i meninerea puterii de cumprare a monedei n scopul realizrii unor obiective ale politicii generale. Politica creditar reprezent ansamblul deciziilor, metodelor i tehnicilor care vizeaz reglementarea i supravegherea a volumului de credite n economie, precum i a ratei dobnzii pentru realizarea obiectivelor macroeconomice legate de procesele economisirii i investirii i contracararea inflaiei. Politica valutar se refer la modalitile de procurare i utilizare a resurselor valutare i echilibrarea balanei de pli externe, crearea rezervelor de valut, evoluia cursului valutar i efectuarea de tranzacii pe pieele financiar-valutare. Politica monetar, valutar i creditar se elaboreaz de Banca Naional n comun acord cu Guvernul. Sistemul monetar al Republicii Moldova se afl n dezvoltare permanent, n sensul elaborrii i introducerii n practic a instrumentelor monetare existente n toate rile dezvoltate (instrumentele de supraveghere bancar, crearea atributelor pieei hrtiilor de valoare, implementarea mecanismului contabil conform principiilor internaionale, etc.). Politica monetar utilizeaz, n general, urmtoarele instrumente: volumul i structura masei monetare n economie operaiuni pe piaa deschis cu hrtii de valoare de stat: - rata dobnzii - rata rezervelor obligatorii - rezervele valutare ale Bncii Naionale. Instrumentul de promovare a politicii, n context internaional utilizat de bncile centrale, se numete intervenie pe pieele valutare. Intervenia valutar reprezint activitatea de stabilizare a nivelului cursurilor valutare prin blocarea forelor pieei, care ridic sau scad nivelul cursurilor de schimb ale valutei proprii. Mecanismul interveniei valutare este analogic celui al operaiunilor pe piaa deschis. Acest instrument presupune operaiuni de vnzare-cumprare a dolarilor. De exemplu, dac cursul valutei naionale scade, Banca Naional intervine prin operaiuni de vnzare a dolarilor, fapt ce contribuie la procurarea valutei naionale, la creterea cererii de moned naional i la creterea puterii ei de cumprare. Dac cursul valutei naionale

crete, Banca Central din contra, ncepe activ s vnd moneda sa, pentru a produce efectul creterii ofertei de moned proprie. Astfel se urmrete stabilizarea cursului valutar. Analiza politicii valutare comport anumite nuanri, in funcie de raporturile sale cu celelalte componente ale politicii economice, sfera sa de cuprindere, precum i de obiectivele i instrumentele sale specifice. Unii autori consider c "politica valutar este complet subordonat politicii monetare i neautonom in cadrul acesteia" (Gh. Manolescu, Politici economice, Ed. Economica, Bucureti, 1997, p. 215). Conceptul de politic valutar desemneaz ansamblul de msuri intreprinse de puterile publice in domeniul cursurilor de schimb, in scopul asigurrii echilibrului extern i al meninerii inflaiei in limite dezirabile. Parte integrant a politicii economice, politica valutar se afl in strans interdependen cu politica monetar intern, reflectand raporturile existente intre piaa monetar intern i piaa internaional. Politica valutar pune in eviden, in primul rand, intervenia autoritilor monetare asupra evoluiei cursului. Coninutul su este determinat, inainte de toate, de caracteristicile organizrii monetare pe plan intemaional (in special regimul in vigoare al cursurilor de schimb) i de obiectivele de politic economic ale rii respective. Totodat, impactul politicii valutare este, in aceeai msur, condiionat de instrumentele utilizat de autoritile monetare. In acest context, cursul de schimb devine un important instrument al politici economice. In afara obiectivelor generate ale politicii economice, politica valutar urmrete asigurarea stabilitii monedei naionale i intrirea puterii sale de cumprare, controlul inflaiei i consolidarea echilibrului balanei externe. Pentru realizarea acestor obiective, politica valutar dispune de instrumente adecvate: 1)Reglementarea schimburilor valutare 2) Modificarea paritilor 3) Interveniile publice asupra cursurilor

II. Balanta de plati


Balanta de plati si datoria externa au fost influentate de: a) Transferurile din strainatate - reprezinta in principal banii trimisi in tara de muncitorii romani care lucreaza in tarile din Vest, iar in ianuarie 2010 s-a inregistrat un record in Romania au intrat 543 milioane euro, cu aproape 36% mai mult decat in luna ianuarie a anului trecut si cu 1.3% mai mult decat in ianuarie 2008. Practic, niciodata in luna ianuarie muncitorii romani de dincolo nu au trimis mai multi bani decat au facut-o in ianuarie 2010. Aceasta performanta este cu atat mai surprinzatoare cu cat somajul in Spania a ajuns la 18.8%, iar economia Italiei nu se simte nici ea prea bine. Anul trecut, transferurile curente au totalizat 6.6 miliarde euro, in scadere cu 25% fata de cele 8.8 miliarde euro transferate in 2008. In ianuarie 2011, din strainatate in Romania au fost transferati 408 milioane euro, suma cu 156 milioane euro sub cea din ianuarie 2010, si egala cu cea inregistrata in ianuarie 2009.

b) Investitiile straine. Investitiile straine au insumat 240 milioane euro in 2011, fiind de aproximativ 8 ori mai mari decat cele din ianuarie 2010, insa BNR a revizuit in scadere suma din urma cu un an. Astfel, daca BNR a comunicat initial ca investitiile straine

au fost in ianuarie 2010 de 302 milioane euro, dupa revizuirea datelor a mai ramas o suma de 31 milioane. In luna ianuarie 2010, in Romania au fost investiti 302 milioane euro, in scadere cu 73% fata de ianuarie 2009, insa prima luna din anul trecut a fost una mai speciala mai mult de o treime din cele 1.1 miliarde euro investite erau de fapt credite intra-grup, iar 14% profit reinvestit. In ianuarie 2010, 100% din investitii reprezinta participatii la capital. In 2009, totalul investitiilor straine a fost de aproximativ 5 miliarde euro, in scadere cu 48% fata de 2008, cand totalul acestora a ajuns la 9.5 miliarde euro.

c) Deficitul de cont curent Deficitul contului curent a fost de doar 15 milioane euro in ianuarie, cu 86,5% mai mic decat cel din ianuarie 2010, si cu 97% mai mic decat cel din ianuarie 2009. Aceasta performanta a fost posibila datorita faptului ca, pentru prima data dupa multi ani, exporturile FOB au depasit importurile FOB, Romania inregistrand astfel un excedent comercial.

Reprezinta practic diferenta dintre intrarile si iesirile de valuta generate de tranzactiile comerciale si transferurile curente, iar in ianuarie 2010 valoarea acestui deficit a ajuns la 123 milioane euro, in scadere cu 73.2% fata de ianuarie 2009 si cu 89% mai mic decat in ianuarie 2008. Deficitul contului curent influenteaza cursul monedei nationale in sensul ca un deficit mare trebuie acoperit, iar daca investitiile straine sunt prea mici pentru a acoperi cererea suplimentara de valuta, ori leul o ia la vale, ori BNR vinde din rezerva pentru a il stabiliza. In decembrie si ianuarie, investitiile straine au fost de 2.8 ori mai mari decat deficitul de cont curent (1,375 milioane versus 496 milioane euro), astfel explicandu-se macar in parte aprecierea monedei nationale in perioada respectiva. In 2009, deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 5 miliarde de euro, gradul de acoperire cu investitii straine ajungand la aproape 100%, in timp ce in 2008 situatia a fost mult mai proasta, gradul de acoperire fiind de doar 59% (16.1 miliarde euro deficit, 9.5 miliarde investitii straine).

d) Datoria pe termen scurt, mediu si lung. In ianuarie 2010, datoria pe termen scurt a ajuns la 13.6 miliarde euro, in scadere cu 28% fata de ianuarie 2009, cand suma ajungea la 19 miliarde euro. Ca ordin de marime in ianuarie 2010, datoria pe termen scurt a reprezentat o suma echivalenta cu 46% din rezervele valutare BNR si 17.3% din total datorie externa, iar in urma cu un an, procentele erau de 73% respectiv 29.6%. Daca discutam despre datoria pe termen mediu si lung, aceasta a ajuns in ianuarie 2010 la 64.2 miliarde euro, in crestere cu 26.9% (+13.6 mld euro) comparativ cu luna corespunzatoare a anului anterior, insa 5.8 miliarde reprezinta imprumutul de la FMI.

In ceea ce priveste datoria externa totala, ponderea acesteia in PIB a crescut de la 52% in ianuarie 2009, la aproximativ 66% in ianuarie 2010.

Astfel datoria externa a Romaniei a ajuns la 87.1 mld euro in 2010, cu 0.5 mld euro mai mare decat in aprilie si cu 12 mld euro mai mare decat nivelul inregistrat in mai 2009. Din aceasta datorie, 15.9 mld euro reprezinta datoria pe termen scurt. Datoria externa in 2011 a totalizat 92,1 miliarde euro la sfarsitul lunii ianuarie, cu 1,4% mai mult decat in decembrie, si cu 18% (14,2 mld euro) peste nivelul din ianuarie 2010. Din aceasta suma, 17,4 miliarde euro reprezinta datoria publica directa si public garantata, 37,4 miliarde datoria privata, 8,2 miliarde depozitele nerezidentilor, 9,8 miliarde banii de la FMI intrat la BNR, iar 19,15 miliarde datoria externa pe termen scurt. In ce priveste datoria pe termen scurt, se poate observa o crestere de 40% in ultimul an (+5,5 mld euro).

e) Concluzie Unul dintre efectele relativ pozitive ale crizei economice este acela ca a corectat brutal deficitele externe, deficite pe care altfel nu am fi fost in stare sa le corectam. In acest moment, deficitul de cont curent a ajuns la un nivel suportabil, deficitul comercial scade pe fondul cresterii mai rapide a exporturilor fata de importuri, iar presiunile pe moneda nationala sunt mult mai mici decat in urma cu un an. Pe de alta parte insa, datoria externa creste pe fondul deficitului bugetar foarte mare inregistrat de guvern, iar partea mai putin placuta a acestei cresteri de datorie este aceea ca banii sunt imprumutati pentru plata salariilor si pensiilor, nu pentru investitii.

Datoria externa a Romaniei se apropie de 100 miliarde euro. Cine ne-a imprumutat si cu cat?
La sfarsitul lunii septembrie, datoria externa totala a Romaniei era de 97,9 miliarde euro, in crestere cu 8,6 miliarde euro comparativ cu septembrie 2010, iar daca ritmul actual de crestre se va pastra, cel tarziu in ianuarie 2012 vom depasi pragul psihologic de 100 miliarde euro, moment care in mod sigur va genera din nou intrebari de genul unde s-au dus banii?. Care este structura acestei datorii si cine ne-a imprumutat? Datoria externa totala

Datoria publica externa

Datoria externa garantata public Insumeaza 1,54 miliarde euro, principalii creditori fiind si in acest caz institutiile multilaterale cu 56% din total (datoram BEI 0.32 mld. euro, BIRD 0,18 mld. euro, BERD 0,1 mld. euro), investitorii privati detinand restul de 44%. Datoria externa negarantata public

Datoria pe termen scurt Reprezinta datoria externa a carei scadenta nu depaseste un an, insa BNR nu prezinta date in ce priveste structura acestei datorii. Datoria externa pe termen scurt este formata atat din capitaluri speculative (bani fierbinti), cat si din imprumuturile pe termen scurt de regula un an pe care companiile (banci si multinationale in special) le-au primit din strainatate, iar in momentul in care situatia economica se inrautateste, capitalurile speculative sunt primele care ies din tara, evolutie care pune presiune pe cursul valutar.

III. Rezerva de valuta


Ce rezerve valutare avea Romania in anii `70-80 si cati bani se aflau la BNR in decembrie 1989? Ce rezerve valutare avea insa Romania inainte de 1989?
In 1973, rezervele internationale (valuta+aur) totalizau 470,5 milioane dolari, suma din care $255 milioane era valoarea aurului (54% din total), iar $215 milioane valuta. La momentul respectiv, aceste rezerve reprezentau echivalentul a 2,4% din PIB si acopereau doar 1,4 luni de importuri.

La inceputul anilor `80 Romania a intrat in incetare partiala de plati, moment in care rezervele internationale totalizau $2,5 miliarde, suma din care 87% era valoarea aurului, si doar 13% era ponderea rezervelor valutare. Aceste rezerve acopereau 2,5 luni de importuri si reprezentau echivalentul a 5% din PIB. La sfarsitul anului 1989, dupa ce datoria externa a fost stinsa (aproape) in totalitate, Romania avea rezerve valutare in valoare de $1,86 miliarde dolari, suma la care se adauga aur in valoare de $0,87 miliarde per total $2,7 miliarde, respectiv echivalentul a 3,65 luni de importuri si 5% din PIB. Acestea erau rezervele cu care Romania a intrat in capitalism. In 1990 am reusit sa cheltuim 73% din rezerva valutara, nivelul din 1989 nemaifiind atins pana in 1994. Pe de alta parte, datele Bancii Mondiale arata ca in 1990 nu

s-au efectuat plati aferente datoriei externe, insa rezerva a scazut totusi cu 1,3 miliarde dolari. Anii 1996-1999 au fost de asemenea cu probleme, platile scadente in perioada respectiva fiind de aproximativ 3.5 miliarde de dolari pe an, rezerva scazand de la $3,8 miliarde in 1997, la 1,5 miliarde in 1999.

Rezervele valutare ale Romaniei in prezent


In anul 2011 rezervele valutare la BNR au crescut cu 1,7 miliarde euro in iunie si au ajuns la un nou maxim istoric La 30 iunie 2011, rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 34.4 miliarde euro, in crestre cu 1,7 miliarde euro fata de luna mai, si cu 2,77 miliarde euro fata de iunie 2010, detalii in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire. Aceasta crestere a avut loc pe foondul urmatoarelor operatiuni: - intrari in valoare de 2,46 miliarde euro, dintre care 1,496 miliarde a reprezentat valoarea emisiunii de euroobligatiuni a Ministerului Finantelor Publice - iesiri de 765 milioane euro reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi aferente datoriei publice externe directe si garantate de stat si altele. Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 3.471 milioane euro.

Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 iunie 2011 au fost de 37.873 milioane euro, fata de 36.262 milioane euro la 31 mai 2011. In luna iulie insa, Ministerul Finantelor Publice are de platit 2,649 miliarde euro in contul datoriei publice externe.

Dar tot in anul 2011 rezerva valutara a scazut in noiembrie cu 454 milioane euro La 30 noiembrie 2011, rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 31.74 miliarde euro, in scadere cu 454 milioane euro comparativ cu 31 octombrie 2011, si cu 1,05 miliarde euro comparativ cu noiembrie 2010. In cursul lunii noiembrie au avut loc intrari in suma de 1,1 miliarde euro, reprezentand alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internationale si altele, si iesiri de 1,55 miliarde euro, reprezentand plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit si altele. Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4,27 miliarde euro. Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 noiembrie 2011 au fost de 36,02 mld. euro, fata de 36,29 mld euro la 31 octombrie 2011. Platile scadente in luna decembrie 2011 in contul datoriei publice denominate in valuta, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza 108,3 milioane euro.

IV. Cursul valutar


Caracteristicile pietei valutare din Romania: -piata valutara interbancara functioneaza in fiecare zi bancara lucratoare -bancile au obligatia de a afisa cursul valutar (vanzare-cumparare pentru cel putin doua valute) -sunt permise operatiunile la vedere (spot-miscarea banilor in conturi are loc in 48 de ore de la initierea operatiunii) si la termen (forward-miscarea banilor are loc intr-un interval mai mare de 48 ore) -operatiunile pot fi efectuate la cursul pietii sau la un curs ferm -toate operatiunile sunt decontate zilnic si comunicate Bancii Nationale a Romaniei Cursul valutar se formeaza: -la nivelul fiecarei institutii financiare bancare -la nivelul pietei nationale -la nivelul pietei internationale -in functie de cerere si oferta Banca isi stabileste cursul valutar in functie de: cursul stabilit in ziua precedenta; raportul dintre cerere si oferta; cursul stabilit de celelalte institutii financiar-bancare si case de schimb. Stabilirea cursului valutar poarta denumirea de cotatie (cotatie de vanzare si cotatie de cumparare). Cotatiile pot fi directe cursul este mai mare la termen decat la vedere si cotatii indirecte-cursul este mai mic la termen decat la vedere. La nivelul fluctuatiei cursului valutar se poate vorbi despre: -aprecierea valutara (moneda isi mareste puterea de cumparare in raport cu alte valute pe un interval de timp -revalorizarea (majorarea prin lege a valorii unei monede) -deprecierea (o moneda isi diminueaza puterea de cumparare in raport cu alte valute pe un interval de timp dat) -devalorizarea (micsorarea prin lege a valorii unei monede) Calsificarea cursului valutar: a)dupa gradul de stabilitate - cursul punctelor de aur (caracterizeaza sistemele monetare bazate pe etalonul moneda-aur) - cursul stabil (incepand cu 1944, tarile membre FMI sunt obligate sa mentina evolutia cursului monedelor nationale in anumite limite fata de paritatea valutara) - cursul flotant (cursul valutar se formeaza si oscileaza fara limite prestabilite) b) in functie de autoritatea (sau locul) unde se formeaza (stabileste) cursul valutar curs oficial (autoritatea monetara nationala stabileste in mod unilateral cursul) - curs de piata (se formeaza la nivel interbancar, in functie de raport cerere-oferta) - curs reprezentativ (utilizat de FMI in raport cu tarile membre) - curs bursier (se stabileste in tarile in care sistemul bursier este preponderent) - curs tolerant (bursa neagra-tari cu restrictii valutare sau monede neconvertibile)

c) dupa numarul de cursuri -cursuri unice (autoritatile monetare stabilesc un singur curs pentru fiecare moneda straina) - cursuri multiple (autoritatile monetare stabilesc mai multe cursuri pentru acceasi moneda straina) Factorii care influenteaza un curs valutar sunt de natura atat interna cat si externa, factorul economic avand un rol determinat.

De ce creste leul

Una dintre cel mai interesante dezbateri care are loc in acest moment este legata de evolutia cursului valutar: oficiali ai BNR sustin ca intarirea leului este justificata din punct de vedere economic, in timp ce unii analisti sustin ca aceasta evolutie nu are in principal legatura cu mersul economiei, ci cu raportul existent pe piata valutara intre cerere si oferta. Cum stau lucrurile de fapt?

Perioada 2004-2007 Incepand cu 2004, ambele monede au inregistrat cresteri semnificative, leul castigand 24% pana la mijlocul anului 2007, iar zlotul intarindu-se cu 35% intre februarie 2004 si iulie 2008. Cel putin in ce priveste leul, daca BNR nu ar fi cumparat multe miliarde de euro din piata, probabil ca in 2007 cursul ar fi cazut sub 3 lei/euro. In aceeasi perioada, forintul s-a apreciat nesemnificativ, iar coroana ceha a castigat 25%.

Intarirea monedelor locale a fost determinata atat de intrarile de valuta, cat si de cresterea economica net superioara tarilor din vest. Sa nu uitam ca, desi Romania a inregistrat o scadere economica de aproximativ 9% in ultimii doi ani, in 2010 PIB-ul a fost doar usor mai mic decat cel din 2007, ceea ce inseamna ca cea mai mare parte din cresterile aferente perioadei de boom economic au fost pastrate, detalii alaturat. In acest context ar fi o greseala sa consideram ca intarirea leului intre 2004 si 2007 s-a datorat exclusiv intrarilor de capital si jocului speculatorilor. In perioada de boom economic, Romania a inregistrat cea mai mare crestere de productivitate dintre toate tarile membre UE: intre 2000 si 2008, cresterea reala de productivitate a fost de 87% in cazul Romaniei, si de sub 35% in cazul Ungariei, Poloniei sau Cehiei, media UE fiind de +6,3%.

Perioada 2008-2011 A venit criza, iar BNR a lasat leul sa se deprecieze pana la un nivel pe care l-a considerat optim, respectiv 4,3 lei/euro. In acelasi timp, Banca Nationala a Poloniei a lasat moneda sa fluctueze liber, astfel ca, in doar 6-7 luni, zlotul s-a depreciat cu peste 50%, ajungand de la 3,2 la 4,9 zloti/euro. Sfarsitul anului 2008/inceputul anului 2009 a fost o perioada de maxima incordare pe pietele internationale, monedele tarilor cu deficite mari fiind puse sub presiune, Romania confruntandu-se chiar cu un atac speculativ in octombrie 2008. A urmat o perioada de aproape doi ani in care sistemele economice si financiare au fost reformate, deficitele au fost (mai mult sau mai putin) corectate, iar increderea in economiile emergente a inceput gradual sa creasca. Desi din punctul de vedere al reformelor, anul 2009 a fost unul ratat pentru Romania, in acest moment deficitul bugetar pare a fi sub control, deficitul de cont curent se situeaza la doar 4,3% din PIB, iar prognozele de crestere economica pentru 2011 incep sa fie revizuite in crestere. Se discuta chiar si despre o crestre a ratingului de tara pana la sfarsitul anului 2011/inceputul lui 2012. Tot acest context favorabil nu are cum sa nu influenteze moneda nationala care, la un curs de 4,3 avea incorporat un grad mare de incertitudine. Cum in ultimele luni am inceput sa avem din ce in ce mai multe certitudini, intarirea leului este normala, insa procesul are loc putin cam repede, fiind probabil influentat de speculatorii care incearca sa mearga cu trendul.

Evolutia leului pe termen lung

Intre 1 ianuarie 1999 si martie 2011, leul s-a devalorizat cu 209% in fata euro, in timp ce forintul a pierdut doar 6,2%, iar zlotul si coroana ceha au castigat 2,3%, respectiv 31,4%. Unii vor spune ca evolutia monedelor este justificata de evolutia generala a economiilor celor patru tari, insa deprecierea mare a leului in ultimii 12 ani poate insemna si faptul ca leul are un bun potential de intarire termen lung, asta daca economia va merge bine, iar deficitele vor fi tinute sub control. Iar la orizontul anilor 2015-2020, atingerea unui curs semnificativ sub 3 lei pentru un euro nu cred ca este o varianta care sa poata fi scoasa total din discutie.

Cateva cuvinte despre evolutia cursului valutar in 2011

In acest context cred ca ar fi utila o scurta analiza a factorilor care pot influenta evolutia cursului valutar in ultimele 10 luni din 2011.

1. Inflatia In ultimii ani, BNR a ratat constant tinta de inflatie, iar 2011 nu a inceput foarte bine: tinta pentru acest an a fost stabilita la maximum 4% (3%, +/-1%), insa in ianuarie preturile au crescut deja cu 0,77%. Este foarte probabil ca in 2011 cursul valutar sa fie folosit pe post de ancora dezinflationista, ceea ce inseamna ca BNR va permite leului sa se intareasca in lunile urmatoare, scaderea sub pragul de 4,1 neputand fi scoasa din discutie. 2. Evolutia cursului si problemele exportatorilor L-am auzit luni pe Mihai Ionescu (ANEIR) declarand la The Money Channel ca exportatorii nu au nicio problema atat timp cat cursul nu coboara sub 4,1, culoarul de variatie acceptabil fiind 4,1-4,3. Pe parcursul crizei, companiile din industrie s-au restructurat masiv si au crescut productivitatea angajatilor, iar acum sunt mult mai bine pregatite sa absoarba eventualele socuri. Prin urmare, daca ANEIR considera 4,1 drept un curs acceptabil, inseamna ca BNR poate lasa leul sa se aprecieze cu inca 2-3% fata de valoarea actuala, fara sa creeze probleme exportatorilor.

3. Deficitul de cont curent, investitiile straine si transferurile din strainatate. Alti factori: - in acest an, Ministerul de Finante va iesi pe pietele internationale pentru a atrage finantare, iar asta inseamna ca BNR va trebui sa schimbe euro in lei. Sa nu uitam ca discutam despre cateva miliarde de euro. - anul trecut, sumele atrase efectiv de la UE au totalizat echivalentul a 1,1 miliarde euro, iar in 2011 suma ar trebui sa fie cel putin dubla fata de 2010. Asta inseamna mai mult de 1 miliard de euro in plus.

- BNR se pregateste sa scada dobanda de referinta la leu, iar BCE se pregateste sa creasca dobanda de referinta la euro. Vom vedea ce efecte vor produce aceste decizii (daca vor avea loc), insa in principiu, scadrea dobanzii la lei si cresterea celei la euro va face moneda nationala mai putin atractiva pentru cei care vor sa speculeze diferentialul de dobanda. - restantele la creditele in valuta au ajuns la 6,76% din totalul soldului de credite, procentul fiind aproape dublu fata de ianuarie 2010. Daca leul se va aprecia, si ritmul de crestere al restantelor se va reduce. La final In ultimii doi ani, cu mici exceptii, leul a variat intre 4,1 si 4,3, iar in 2011 nu sunt sanse ca acest culoar de variatie sa fie in mod semnificativ spart. Daca evolutia economiei va depasi insa asteptarile, BNR va ajunge din nou in pozitia de a cumpara euro pentru a impiedica o apreciere prea mare a leului.

Cum a ajuns leul cea mai profitabil moned. Va scdea cursul valutar sub 4 lei/euro?
Leul s-a ntrit de la nceputul anului cu 4% fa de euro i cu peste 9% fa de dolar, ceea ce l face, potrivit Bloomberg, moneda cu cea mai rapid apreciere n intervalul menionat. Ce nseamn asta: 1. BNR a evitat s cumpere euro pentru a mpiedica aprecierea, ceea ce nseamn c a abandonat practic iluzoria band de variaie de 4,2-4,3 lei, i i-a propus un nivel mai sczut? Ct de sczut? 2. Urmeaz o perioad de tatonri n care leul trebuie s gseasc un punct de echilibru. Asta presupune un nivel minim urmat de mai multe ricoeuri lsate mai mult sau mai puin libere. Ct de jos va fi nivelul minim? Greu de spus, ns un observator i-ar dori s vad ce se ntmpl i sub 4 lei. 3. Micarea leului nsoete, probabil, primele semne certe c economia a trecut pe plus. Micarea este practic simetric dar de sens opus fa de deprecierea brusc survenit odat cu intrarea n recesiune. Diferena este c amploarea revenirii este mult mai mic dect a cderii, deci o ntoarcere rapid n termen de cteva luni la 3,6 lei/euro este puin probabil. 4. Efectele bune: stimularea consumului intern, mai puine restane la bnci, preur inute n fru, o trezorerie care se finaneaz mai greu. Efectele nu-att-de-bune: mai mult de munc pentru exportatori i pentru trezorierii statului. 5. Ct va dura? Pn la adoptarea euro, n caden ferm, astfel nct trecerea s se fac la trei sau chiar doi lei pe euro. Nu nseamn c leul se va aprecia rapid, nseamn doar c mai e mult pn cnd vom adopta euro.

V. Tranzactiile pe pietele financiarvalutare


Volumul tranzaciilor de pe piaa valutar interbancar s-a apropiat luna trecut de recordul de 40 mld. euro de la nceputul lui 2009, cnd un oc de proporii al crizei financiare internaionale zdruncina Europa. Volumele tranzacionate pe piaa valutar de la Bucureti au depit 38 miliarde de euro n luna septembrie, cel mai nalt nivel atins din ianuarie 2009 ncoace, datorit volatilitii ridicate a cursului leu-euro generat de tensiunile de pe pieele financiare internaionale. Creterea nregistrat de tranzaciile valutare n septembrie este de peste 10% comparativ cu lunile de var, cnd volumele nu au reuit s depeasc pragul de 35 miliarde de euro, arat datele BNR. Fa de luna septembrie 2010, valoarea tranzaciilor este cu 4,5 miliarde de euro mai mare.

"A fost o lun mai agitat pentru toate pieele financiare pe fondul crizei datoriilor suverane. Apetitul la risc al investitorilor s-a redus, iar acetia au vndut activele considerate nesigure. Era normal s vedem micri i pe piaa romneasc n acest context", comenteaz un dealer. Vrful anterior al pieei valutare fusese atins n luna ianuarie, cnd volumele tranzacionate s-au apropiat de pragul de 38 de miliarde de euro, cel mai nalt nivel dintr-un interval de doi ani. Vrful de tranzacionare n perioada de criz s-a nregistrat ns n ianuarie 2009, cnd pe piaa valutar de la Bucureti s-au tranzacionat 40 de miliarde de euro. n ciuda saltului din luna septembrie, piaa valutar este nc departe de vrful istoric de 59 miliarde de euro nregistrat n octombrie 2008, pe fondul unui atac speculativ asupra leului. Ca urmare a volatilitii ridicate de luna trecut, leul a pierdut aproape 3% din valoare n faa monedei unice europene pe parcursul lui septembrie, cursul urcnd de la 4,23 lei/euro la nceputul lunii la peste 4,35 lei/euro n ultima zi de tranzacionare din septembrie. Totui, leul a fost mai puin afectat de tensiunile externe dect celelalte valute din regiune, dealerii suspectnd c Banca Naional a fost prezent pe pia i a vndut valut pentru a limita deprecierea mai accentuat a monedei naionale. De exemplu, zlotul polonez a pierdut peste 6% din valoare pe parcursul lunii trecute. n fiecare zi, bncile cumpr i vnd valut fie n relaiile cu clienii lor, fie ntre ele, pentru a-i regla poziiile. n total, n septembrie tranzaciile derulate de bnci au nsumat zilnic, pe medie, 1,73 miliarde de euro, din care operaiunile interbancare au nsemnat 403 milioane de euro. Restul au fost operaiuni cu clientela. Piaa valutar a nregistrat i n septembrie un deficit de valut din operaiunile derulate de bnci cu clientela (segment n care sunt inclui ns i clienii strini). Un uor plus se nregistrase pentru scurt timp n luna aprilie, dup care piaa a revenit pe deficit. Cumprrile de la clieni au crescut cu 6% fa de luna august, pn la o medie zilnic de 1,31 miliarde de euro, n timp ce vnzrile au avansat cu 5,5% i au ajuns la 1,32 miliarde de euro. "i interesul clienilor comerciali a fost mai accentuat n septembrie fa de august pentru simplul motiv c perioada de vacane s-a ncheiat. Dar micarea cea mai puternic a venit din zona investitorilor de portofoliu, care i-au rebalansat expunerile", a mai spus dealerul. Volumele tranzacionate de clienii comerciali, care ar arta o revenire a economiei reale, nu sunt semnificativ mai mari comparativ cu aceeai perioad a anului trecut, susin dealerii.

Bibliografie

http://www.zf.ro http://www.bnr.ro http://businessday.ro http://tradepedia.ro http://www.biblioteca-digitala.ase.ro http://curs-valutar.efin.ro Gh. CEOIU, V. CORNESCU, I. BUCUR, op. cit, pp 311 326. BUCUR, op.cit., pp. 228 231