Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul trecut, transferurile curente au totalizat 6.6 miliarde euro, in scadere cu 25%
fata de cele 8.8 miliarde euro transferate in 2008.
In ianuarie 2011, din strainatate in Romania au fost transferati 408 milioane euro,
suma cu 156 milioane euro sub cea din ianuarie 2010, si egala cu cea inregistrata in
ianuarie 2009.
b) Investitiile straine. Investitiile straine au insumat 240 milioane euro in 2011,
fiind de aproximativ 8 ori mai mari decat cele din ianuarie 2010, insa BNR a revizuit in
scadere suma din urma cu un an. Astfel, daca BNR a comunicat initial ca investitiile straine
au fost in ianuarie 2010 de 302 milioane euro, dupa revizuirea datelor a mai ramas o suma
de 31 milioane.
In luna ianuarie 2010, in Romania au fost investiti 302 milioane euro, in scadere cu
73% fata de ianuarie 2009, insa prima luna din anul trecut a fost una mai speciala – mai mult
de o treime din cele 1.1 miliarde euro investite erau de fapt credite intra-grup, iar 14% profit
reinvestit. In ianuarie 2010, 100% din investitii reprezinta participatii la capital.
Daca discutam despre datoria pe termen mediu si lung, aceasta a ajuns in ianuarie
2010 la 64.2 miliarde euro, in crestere cu 26.9% (+13.6 mld euro) comparativ cu luna
corespunzatoare a anului anterior, insa 5.8 miliarde reprezinta imprumutul de la FMI.
Datoria externa in 2011 a totalizat 92,1 miliarde euro la sfarsitul lunii ianuarie, cu
1,4% mai mult decat in decembrie, si cu 18% (14,2 mld euro) peste nivelul din ianuarie
2010. Din aceasta suma, 17,4 miliarde euro reprezinta datoria publica directa si public
garantata, 37,4 miliarde datoria privata, 8,2 miliarde depozitele nerezidentilor, 9,8 miliarde
banii de la FMI intrat la BNR, iar 19,15 miliarde datoria externa pe termen scurt. In ce
priveste datoria pe termen scurt, se poate observa o crestere de 40% in ultimul an (+5,5 mld
euro).
e) Concluzie
Unul dintre efectele relativ pozitive ale crizei economice este acela ca a corectat
brutal deficitele externe, deficite pe care altfel nu am fi fost in stare sa le corectam.
Pe de alta parte insa, datoria externa creste pe fondul deficitului bugetar foarte
mare inregistrat de guvern, iar partea mai putin placuta a acestei cresteri de datorie este
aceea ca banii sunt imprumutati pentru plata salariilor si pensiilor, nu pentru investitii.
La sfarsitul lunii septembrie, datoria externa totala a Romaniei era de 97,9 miliarde
euro, in crestere cu 8,6 miliarde euro comparativ cu septembrie 2010, iar daca ritmul actual
de crestre se va pastra, cel tarziu in ianuarie 2012 vom depasi pragul psihologic de 100
miliarde euro, moment care in mod sigur va genera din nou intrebari de genul “unde s-au
dus banii?”. Care este structura acestei datorii si cine ne-a imprumutat?
Insumeaza 1,54 miliarde euro, principalii creditori fiind si in acest caz institutiile
multilaterale cu 56% din total (datoram BEI 0.32 mld. euro, BIRD 0,18 mld. euro, BERD 0,1
mld. euro), investitorii privati detinand restul de 44%.
In anul 2011 rezervele valutare la BNR au crescut cu 1,7 miliarde euro in iunie si
au ajuns la un nou maxim istoric
Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor
internationale, valoarea acesteia s-a situat la 3.471 milioane euro.
Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 iunie 2011 au fost de
37.873 milioane euro, fata de 36.262 milioane euro la 31 mai 2011.
In luna iulie insa, Ministerul Finantelor Publice are de platit 2,649 miliarde euro in
contul datoriei publice externe.
Dar tot in anul 2011 rezerva valutara a scazut in noiembrie cu 454 milioane euro
In cursul lunii noiembrie au avut loc intrari in suma de 1,1 miliarde euro,
reprezentand alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime in
valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor
Publice, venituri din administrarea rezervelor internationale si altele, si iesiri de 1,55 miliarde
euro, reprezentand plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta,
modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit si altele.
Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor
internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4,27 miliarde euro.
Banca isi stabileste cursul valutar in functie de: cursul stabilit in ziua precedenta;
raportul dintre cerere si oferta; cursul stabilit de celelalte institutii financiar-bancare si case
de schimb. Stabilirea cursului valutar poarta denumirea de cotatie (cotatie de vanzare si
cotatie de cumparare). Cotatiile pot fi directe –cursul este mai mare la termen decat la
vedere si cotatii indirecte-cursul este mai mic la termen decat la vedere.
Factorii care influenteaza un curs valutar sunt de natura atat interna cat si externa,
factorul economic avand un rol determinat.
De ce creste leul
Una dintre cel mai interesante dezbateri care are loc in acest moment este legata
de evolutia cursului valutar: oficiali ai BNR sustin ca intarirea leului este justificata din punct
de vedere economic, in timp ce unii analisti sustin ca aceasta evolutie nu are in principal
legatura cu mersul economiei, ci cu raportul existent pe piata valutara intre cerere si oferta.
Cum stau lucrurile de fapt?
Perioada 2004-2007
Perioada 2008-2011
A venit criza, iar BNR a lasat leul sa se deprecieze pana la un nivel pe care l-a
considerat “optim”, respectiv 4,3 lei/euro. In acelasi timp, Banca Nationala a Poloniei a lasat
moneda sa fluctueze liber, astfel ca, in doar 6-7 luni, zlotul s-a depreciat cu peste 50%,
ajungand de la 3,2 la 4,9 zloti/euro.
Desi din punctul de vedere al reformelor, anul 2009 a fost unul ratat pentru
Romania, in acest moment deficitul bugetar pare a fi sub control, deficitul de cont curent se
situeaza la doar 4,3% din PIB, iar prognozele de crestere economica pentru 2011 incep sa
fie revizuite in crestere. Se discuta chiar si despre o crestre a ratingului de tara pana la
sfarsitul anului 2011/inceputul lui 2012.
Tot acest context favorabil nu are cum sa nu influenteze moneda nationala care, la
un curs de 4,3 avea incorporat un grad mare de incertitudine. Cum in ultimele luni am
inceput sa avem din ce in ce mai multe certitudini, intarirea leului este normala, insa
procesul are loc putin cam repede, fiind probabil influentat de speculatorii care incearca sa
mearga cu trendul.
Intre 1 ianuarie 1999 si martie 2011, leul s-a devalorizat cu 209% in fata euro, in
timp ce forintul a pierdut doar 6,2%, iar zlotul si coroana ceha au castigat 2,3%, respectiv
31,4%. Unii vor spune ca evolutia monedelor este justificata de evolutia generala a
economiilor celor patru tari, insa deprecierea mare a leului in ultimii 12 ani poate insemna si
faptul ca leul are un bun potential de intarire termen lung, asta daca economia va merge
bine, iar deficitele vor fi tinute sub control.
Iar la orizontul anilor 2015-2020, atingerea unui curs semnificativ sub 3 lei pentru
un euro nu cred ca este o varianta care sa poata fi scoasa total din discutie.
Cateva cuvinte despre evolutia cursului valutar in 2011
In acest context cred ca ar fi utila o scurta analiza a factorilor care pot influenta
evolutia cursului valutar in ultimele 10 luni din 2011.
1. Inflatia
In ultimii ani, BNR a ratat constant tinta de inflatie, iar 2011 nu a inceput foarte
bine: tinta pentru acest an a fost stabilita la maximum 4% (3%, +/-1%), insa in ianuarie
preturile au crescut deja cu 0,77%.
Este foarte probabil ca in 2011 cursul valutar sa fie folosit pe post de ancora
dezinflationista, ceea ce inseamna ca BNR va permite leului sa se intareasca in lunile
urmatoare, scaderea sub pragul de 4,1 neputand fi scoasa din discutie.
L-am auzit luni pe Mihai Ionescu (ANEIR) declarand la The Money Channel ca
exportatorii nu au nicio problema atat timp cat cursul nu coboara sub 4,1, culoarul de variatie
acceptabil fiind 4,1-4,3. Pe parcursul crizei, companiile din industrie s-au restructurat masiv
si au crescut productivitatea angajatilor, iar acum sunt mult mai bine pregatite sa absoarba
eventualele socuri.
Prin urmare, daca ANEIR considera 4,1 drept un curs acceptabil, inseamna ca
BNR poate lasa leul sa se aprecieze cu inca 2-3% fata de valoarea actuala, fara sa creeze
probleme exportatorilor.
Alti factori:
La final
In ultimii doi ani, cu mici exceptii, leul a variat intre 4,1 si 4,3, iar in 2011 nu sunt
sanse ca acest culoar de variatie sa fie in mod semnificativ spart. Daca evolutia economiei
va depasi insa asteptarile, BNR va ajunge din nou in pozitia de a cumpara euro pentru a
impiedica o apreciere prea mare a leului.
Ce înseamnă asta:
Vârful anterior al pieţei valutare fusese atins în luna ianuarie, când volumele
tranzacţionate s-au apropiat de pragul de 38 de miliarde de euro, cel mai înalt nivel dintr-un
interval de doi ani. Vârful de tranzacţionare în perioada de criză s-a înregistrat însă în
ianuarie 2009, când pe piaţa valutară de la Bucureşti s-au tranzacţionat 40 de miliarde de
euro.
În ciuda saltului din luna septembrie, piaţa valutară este încă departe de vârful
istoric de 59 miliarde de euro înregistrat în octombrie 2008, pe fondul unui atac speculativ
asupra leului.
În fiecare zi, băncile cumpără şi vând valută fie în relaţiile cu clienţii lor, fie între ele,
pentru a-şi regla poziţiile. În total, în septembrie tranzacţiile derulate de bănci au însumat
zilnic, pe medie, 1,73 miliarde de euro, din care operaţiunile interbancare au însemnat 403
milioane de euro. Restul au fost operaţiuni cu clientela.
"Şi interesul clienţilor comerciali a fost mai accentuat în septembrie faţă de august
pentru simplul motiv că perioada de vacanţe s-a încheiat. Dar mişcarea cea mai puternică a
venit din zona investitorilor de portofoliu, care şi-au rebalansat expunerile", a mai spus
dealerul.
Bibliografie
http://www.zf.ro http://www.bnr.ro
http://businessday.ro
http://tradepedia.ro
http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro http://curs-
valutar.efin.ro
Gh. CEŢOIU, V. CORNESCU, I. BUCUR, op. cit, pp 311 – 326.
BUCUR, op.cit., pp. 228 – 231