INSTITUTUL DE ŞTIINŢE PENALE ŞI

CRIMINOLOGIE APLICATĂ
CATEDRA ȘTIINȚE JURIDICE
ȘI SECURITATE CRIMINOLOGICĂ

REZUMATUL
TEZEI DE LICENŢĂ
“METODICA CERCETĂRII
VIOLURILOR“
Autor Student Fisticanu Alexei
Conducător ştiinţific: Victor GUŢULEAC,
profesor universitar, doctor în drept
Domeniul de studiu. Subiectul tezei este dedicată studierii metodicilor de
cercetare a infracţiunilor de viol din perspectiva dreptului penal, criminalisticii,
criminologiei, precum şi analiza acestui tip de infracţiune sub aspectul de vianţă
socială, pentru a oferi o mai bună înţelegere a fenomenului şi, implicit punerii în
evidenţă a particularităţilor metodelor de investigare, predicţiei şi profilaxiei
acestora.

Actualitatea temei.
Motivația alegerii subiectului tezei a fost determinată de faptul că violul este unul
dintre actele de violență cu o mare gravitate socială. Pericolul social al infracțiunii
de viol apare cu atât mai evident cu cât nepedepsirea unei fapte de o asemenea
gravitate pune în primejdie pentru viitor libertatea sexuală, integritatea fizică,
sănătatea sau chiar viața unui număr mare de persoane.
Actualmente practicienii şi oamenii de ştiinţă din domeniul de
specialitate sunt preocupaţi de elaborarea de metode noi de descoperire a unor
genuri de infracţiuni şi preîntâmpinare a acestora.
 Analizînd literatura de specialitate privitor la aspectele de investigarea a
infracţiunii de viol, observăm că majoritatea specialiștilor acordă atenție sporită
obiectului atentării criminale, şi mai puţin analizează izvoarele de dobândirea
informaţiei şi modalităţile obţinerii acesteia. Foarte puţin, în literatura de
specialitate sunt descrişi infractorii „violatori în serie”, nu este efectuat portretul al
acestora (profiling-ul psihologic), pentru identificarea autorul infracţiunii, la etapa
iniţială de investigare a violului.
Scopul şi obiectivele tezei.
Scopul imediat al prezentei lucrări îl constituie examinarea teoretico-practică a
elementelor preexistente și constitutive ce caracterizează diferse metodici de
cercetare a infracţiunii de viol, nuanţarea procedeelor de investigare judiciară a
infracţiunii analizate, precum şi generalizarea informaţiei şi elaborarea de
recomandări metodice de investigare a infracţiunilor de viol la etapa iniţială a
urmăririi penale, recomandări aplicabile în practică şi utile la descoperirea şi
cercetarea acestor categorii de infracţiuni. Totodată se acordă atenției caracterului
comportamental al victimei, analiza căruia o considerăm actuală pentru zona
geografică şi timpul în care existăm.
 Prezenta lucrare urmăreşte să trateze modul în care a evoluat noţiunea de
viol, felul în care a fost privită această realitate şi, pornind de aici, să evidenţieze
cunoştinţele care sunt necesare unui anchetator pentru a soluţiona cu succes
cercetarea unei astfel de infracţiuni.

Baza teoretică şi metodologică a investigaţiei o constituie lucrările celor mai

recunoscuți autori consacrați în domeniu, atât din literatura de specialitate
autohtonă cât și din străinătate: Semion Doraş, M.Gheorghiţă, Gh.Golubenco,
Ion Mircea, Emilian Stancu, R. Belkin etc. S-a efectuat un studiu al unui şir de
dosare penale iniţiate pe infracţiuni de viol din arhivele unor instanţe
judecătoreşti.

Sumarul compartimentelor tezei. Lucrarea este structurată în două capitole

de bază care la rândul său conţin propriile subcompartimente, introducere,
concluzii generale, sugestii și direcții noi de cercetare, bibliografie, anexe.
În cadrul primului capitolul I întitulat „Analiza juridico-penală şi criminalistică
a infracţiunii de viol” conţine o analiză minuţioasă a semnelor componenţei
de infracţiune prevăzută la art. 171 C.pen.. şi nu se limitează la studiul
principalelor caracteristicii sau trăsături criminalistice a infracţiunii de viol, în
special, care presupune totalitatea condiţiilor prevăzute de legea penală astfel
încît fapta să constituie infracţiune.
Astfel, capitolul I al prezentei teze supune analizei juridice infracţiunea de viol şi
metodele de investigare acesteia prin prisma conceptelor ştiinţifice abordate de
criminologie, criminalistică şi dreptul penal şi anume: Personalitatea
violatorului; Trăsăturile de personalitate ale autorului implicat în săvârșirea
infracţiunii de viol; etiologia violului; Personalitatea şi comportamentul
victimei; Metode şi mijloace de pregătire, săvârşire şi camuflare a infracţiunii
de viol; Anturajul săvârşirii violului; Administrarea probelor în cazurile
infracţiunilor de viol etc.
Metodica cercetării infracţiuni de viol la etapa iniţială de urmărire penală” este
întitulat al II-lea Capitol al lucrării, în cadrul căruia sunt descrise diverse
metodici ale cercetării acestui gen de infracţiune. În particular, acest capitol al
lucrării a structurat metodicile de cercetare pe etape şi anume: Planificarea
urmăririi penale în cazul violului, Metodele de identificare a violatorului,
Particularităţile acţiunilor de urmărire penală iniţiale în situaţia cunoaşterii
făptuitorului. În cadrul ultimului paragraf a lucrării au fost descrise acţiunile
iniţiale de urmărire penală şi operative de investigaţie în situaţia necunoaşterii
făptuitorului şi stabilite regulile de tactică criminalistică specifice, de care
trebuie să se ţină cont în cadrul urmăririi penale, precum şi particularităţile
declanşării urmăririi penale şi recomandărilor tactice specifice de efectuare a
acţiunilor iniţiale de urmărire penală în diferite situaţii tipice.
Noutatea științifică a rezultatelor obținute. Cercetarea științifică rezidă în
analiza multiaspectuală a conceptelor și definițiilor expuse în literatura de
specialitate autohtonă și străină, trecute prin filtrul unei analize proprii precum
și în scopul de promovare a tehnicilor metodelor de cercetare a infaracţiunii de
viol, a tehnicilor de „profiling”, ca instrumente ale psihologiei judiciare,
tehnici care sunt apte să ajute organul de urmărire penală pe parcursul anchetei
judiciare a infracțiunii de viol, astfel încât să se diminueze intervalul dintre
comiterea faptei și descoperirea, acumularea de probe ale infracțiunii și
condamnarea făptuitorului.
Din motivul lipsei de lucrări, în literatura de specialitate întâlnim un număr
relativ restrîns de cercetări publicate, care să vizeze profilingul infracțiunii de
viol.
Din acest motiv, unul din principalele obiective de cercetare este de a realiza o
analiză empirică a modelelor comportamentale manifestate în cazul
infracțiunii de viol, precum și o explorare a modului în care aceste tipare
comportamentale se asociază cu diferitele categorii de violatori, având drept
finalitate realizarea unei tipologii a violatorului.
La cercetarea violului este necesar de a stabili toate circumstanţele şi elementele componenţei
de infracţiuni:
referitor la obiectul infracţiunii – cine a fost violată, s-a aflat victima în stare de neputinţă
(dacă da, ce a provocat această stare de neputinţă şi dacă a fost adusă în starea aceasta
de bănuit), există circumstanţe agravante în legătură cu obiectul infracţiunii (minoră), în
afară de inviolabilitatea sexuală dacă au fost atinse şi alte obiecte secundare (sănătatea
etc.);
referitor la latura obiectivă – unde şi când a fost săvârşit violul sau tentativa, ce fel de
violenţă a fost aplicată faţă de victimă (fizică, psihică), există circumstanţe agravante
(reiteraţie), existenţa ameninţărilor cu moartea sau cu cauzarea vătămărilor corporale
grave sau survenirea consecinţelor grave, ce factori obiectivi au favorizat săvârşirea
violului;
după subiectul infracţiunii – cine a săvârşit violul , dacă nu este recidivist sau dacă nu a
săvârşit fapta repetat, dacă fapta nu a fost săvârşită de un grup, cine a organizat şi a
favorizat săvârşirea faptei;
după latura subiectivă – intenţie directă.
Odată cu scurgerea timpului scad posibilităţile de descoperire a violului, de
aceia, marea majoritate a violurilor se descoperă pe parcursul primelor 2-5 zile după
săvârşire. Ulterior devine imposibil de a depista urme pe corpul bănuitului, pe haine
(în special cele biologice şi olfactive).
 CONCLUZII GENERALE,
SUGESTII ȘI DIRECȚII NOI DE CERCETARE
Pe parcursul efectuării tezei de masterat am acordat atenţie aspectelor
criminalistice ce ţin de cercetarea violurilor la etapa iniţială a urmăririi penale.
Având în vedere conţinutul tezei, aş propune următoarele recomandări pentru
procurori şi ofiţeri de urmărire penală implicaţi în investigarea infracţiunilor
legate de viol:
• în fiecare Comisariat de poliţie şi secţie a procuraturii raionale să existe persoane
specializate în cercetarea infracţiunilor de viol, preponderent să fie persoane de
gen feminin pentru a uşura stabilirea contactului psihologic cu victimele,

• ofiţerii de urmărire penală şi procurorii să fie bine instruiţi în vederea ridicarea probelor
materiale ce ţin de urmele biologice de natură umană, deoarece se mai întâlnesc situaţii
când urmele de sânge sunt împachetate în polietilenă, nu pot depista urmele de spermă la
suprafaţa solului etc.,
• pe lângă activitatea de urmărire penală să întreprindă şi măsuri de
preîntâmpinare a violurilor şi altor infracţiuni cu caracter sexual, prin vizitarea
şcolilor de pe sector cu lecţii de preîntâmpinare, aducerea la cunoştinţă a
regulilor de comportament ale minorilor pe stradă, cu persoane străine, în curte
etc. Aceste măsuri ar ridica atit prestigiul cît şi încrederea minorilor faţă de
organele de ocrotire a normelor de drept, iar multe dintre victime ar declara
despre infracţiuni de viol la poliţie sau la procuratură fără „ruşine” etc.

• să fie amenajate odăi speciale şi angajaţi psihologi care să efectueze audierea

minorilor în vârstă până la 14 ani, care au devenit victime ale abuzurilor
sexuale şi violurilor. Aici, de regulă audierea este vizionată de ofiţerul de
urmărire penală sau ascultată, prezenţa sa fiind inadmisibilă. Astfel psihologul
în discuţie află informaţia necesară, fără a trauma şi revictimiza persoana
supusă audierii,
Expertiza medico-legală a victimei şi expertiza biologică în cazul violului să
fie numită sub o singură expertiză complexă. Aceasta va permite ca expertiza
să fie efectuată de un singur specialist medic –legist care va pătrunde mai
eficient în obiectul cercetării, oferind ordonatorului expertizei informaţii mai
complexe şi mai concludente,

Determinarea de Guvern a posibilităţii efectuării dotării cu utilaj moder

pentru efectuarea de expertize complexe inclusiv cele de ADN în cadrul
Centrului de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii sau alte centre prin
intermediul cărora se vor identifica şi valorifica probele prelevate la faţa
locului. Acest fapt va permite practic cu siguranţă de a descoperi o serie de
infracţiuni sexuale, omoruri, vătămări corporale etc., iar constituirea bazelor
de date cu ADN va permite de a lua în evidenţă o serie de infractori şi
ulterior identificaţi.
 Pentru legiuitor am recomanda reluarea practicii de împăcare a victimei
cu bănuitul în cazul violului săvârşit fără circumstanţe agravante, unde
pedeapsa este de până la 5 ani de închisoare. Această propunere este motivată
de faptul că multe dintre victimă declară ulterior că ar retrage cererea, dar se
tem de consecinţele declaraţiilor intenţionat false, sau persoanele cad de acord
să se căsătorească etc.
 NUMĂRUL VIOLURILOR SĂVÎRŞITE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
PE ANII 2010-2014

Figura1 Reprezentarea statistită a infracţiunilor de viol săvîrşite în ultimii ani în

republică
Figura2 Reprezentarea statistită a infracţiunilor de viol săvîrşite în ultimii ani în
municipiul Chişinău
Figura 3 Reprezentarea tipurilor de expertize judiciare ce pot fi desfăşurate în cadrul
investigării infracţiunii de viol
Mulţumesc pentru atenţie !