Eval Risc

ANEXA A7.
2-1-P5 - Identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri

profesionale existente, stabilirea măsurilor tehnice şi organizatorice în vederea diminuării /
eliminării acestora
Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA
Titlul proiectului: Învaţă Automatica Codul
Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE
EXISTENTE, STABILIREA MĂSURILOR TEHNICE ŞI
ORGANIZATORICE ÎN VEDEREA DIMINUĂRII / ELIMINĂRII
ACESTORA
Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
Axa prioritară 2 "Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii"
Domeniul major de intervenţie 2.1 "Tranziţia de la şcoală la viaţa activă"
Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051 Titlul proiectului: "Învaţă Automatica"
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă este realizată pentru toate
categoriile de posturi cuprinse în organigrama întreprinderii. Odată riscurile identificate se poate
face pregătirea personalului utilizând cadrul legislativ adecvat. În prezenta anexă partenerul P5 a
realizat o selecţie din lucrarea "Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională"
întocmită de Mirela Valeanu - evaluator autorizat împreună cu comisia format din Octavian Luchian
- medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu - lucrător desemnat S.S.M. cuprinzând
componentele materialului care vizează profesiile de automatist electronist, personal IT, respectiv
personal TESA în general.
Lucrarea evidenţiază un capitol de prezentare generală în care se fac consideraţii privind
ierarhizarea riscurilor funcţie de valoarea lor şi alocare eficientă a resurselor destinate securităţii şi
sănătăţii în muncă. În capitolul de concluzii când se face evaluarea generală a riscului au fost
păstrate şi valorile riscurilor pentru celelalte locuri de muncă de la partenerul P5.
2. PREZENTARE LUCRARE
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca in
vigoare - referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc si a evalua
nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si
imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor
profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care intr-un
proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita frecventa si
gravitate a consecintelor.
Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale de la
fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua masurile de prevenire
cele mai potrivite situatiei date.
Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de valoarea lor si
alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca.
Principiul metodei consta in:
• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;

• Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;
• Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;
• Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor factorilor de
risc;
• Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.
Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi parametri:

frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile (principii incluse si in
standardele europene).
Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este destul de
veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile, acceptandu-se
unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri: frecventa producerii
accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile.
Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatile
desfasurate la S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite.
Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape. Etapa 1 -
analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor de risc dependenti de cele
patru componente ale sistemului de munca:
• Executant;
• Sarcina de munca;
• Mijloacele de productie;
• Mediul de munca.
Executant - omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul uman se

regaseste în sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie în spatele celorlalte componente.
Astfel, atât sarcina de munca, cât si mijloacele de productie sau o parte din mediul de munca
(mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul genezei accidentelor de munca
intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar deficientele executantului, celelalte deficiente (ale
factorilor de conceptie si decizie) regasindu-se în sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului
si sarcinii de munca.
Sarcina de munca - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru desfasurarea procesului de
munca;
Mijloacele de productie - reprezinta totalitatea mijloacelor de munca - (cladiri, instalatii,
masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare
etc.) utilizate în procesul de productie a bunurilor materiale.
Mediul de munca - reprezinta ambianta în care executantul îsi desfasoara activitatea.
Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru, conditiile de
iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar pe de alta parte
mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai exact ansamblul
conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza
sarcina de munca.
Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si spatiu a activitatilor conjugate ale

executantului si mijloacelor de productie în sistemul de munca. Pentru ca un proces de
munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste în spatiu si în
timp si sa intre în relatie între ele.
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau
imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in cauze.
Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una
obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i
afecteaza organismul. Sistemul de munca
În cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra în relatie functionala
prin intermediul sarcinii de munca.
În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra acestuia, în
timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua caracteristici
esentiale: prezenta omului în calitate de executant si capacitatea elementelor implica-te în realizarea
lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.
Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a accidentelor de
munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite întelegerea mecanismului de
aparitie a celor doua evenimente.
Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru constituirea
unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa coexiste în spatiu si
timp si sa interactioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop comun. Modul în care se
produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului propus.
Daca fenomenul accidentarii si îmbolnavirii profesionale este privit ca un efect circumscris
obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs trebuie sa se
stabileasca si sa se analizeze ce se întâmpla în interiorul acestui spatiu de circumscriere, respectiv
în interiorul sistemului de munca.
În conditiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca functioneaza si
interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat sistemul, respectiv cel de a
produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul unuia sau a mai mul-tor elemente,
reprezentând o abatere în functionarea prestabilita a sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci
la manifestarea tendintei sale de autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de munca,
generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente.
Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri adecvate,
rezida în chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:
a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta tehnica

(mijloacele de productie si mediul fizic de munca).
b. Sistemul este dinamic, schimbându-si starile sub actiunea legii timpului. Se evidentiaza trei
profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor abateri de la starea
normala:
- profilul de stare cu tendinta optimizatoare;
- profilul de stare optima;
- profilul de stare involutiv.
c. Sistemul este integrat, întelegând prin aceasta ca modul sau de manifestare nu este
reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla (aritmetica).
d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre efectele
actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si pentru
perfectionarea actiunilor viitoare.
e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul concret de
functionare.
Disfunctiile sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau modificarea starii
de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de efect este necesar sa se
constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este întâlnirea dintre victima si agentul material care o
lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (însusiri, stari, procese, fenomene,
comportamente) proprii elementelor sistemului de munca, care constituie cauze
potentiale de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala, respectiv factori de risc de
accidentare si/sau îmbolnavire profesionala (prescurtat factori de risc). De regula, factorii de
risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau modului de functionare al elementelor sistemului de
munca.
Factorii de risc în sistemul de munca

Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este
procesul de munca.
Pentru evidenţierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor accidentogene
si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului.
Factorii de risc proprii executantului
Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru
îndeplinirea sarcinii de munca reprezinta întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora
dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:
- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizeaza într-un comportament inadecvat din punctul de
vedere al securitatii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni. Analizând posibilitatile
de eroare ale executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca rezulta lista
factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de munca.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca
La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de accidentare
sau îmbolnavire profesionala:
- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca în raport cu scopul
sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee gresite,
absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv necorespunzatoare
posibilitatilor acestuia.
Analizând aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii de
munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a locului de
munca.
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie
Analizând mijloacele de productie în raport cu executantul, rezulta lista de factori de risc din
ANEXA 1.
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot mani-festa sub
urmatoarele forme:
- factori de risc mecanic, a caror actiune consta în eliberarea brusca, necontrolata si
contraindicata, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de productie sau în parti ale
acestora;
- factori de risc termic, în cazul carora pericolul potential este dat de actiunea energiei
termice incorporate în mijloacele de productie la contactul sau manipularea acestora de catre
executant;
- factori de risc electric, la care pericolul consta în posibilitatea contactului direct sau
indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice nocive
sau potential accidentogene ale substantelor utilizate în procesul de munca;
- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential
accidentogena, în functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor utilizate în
procesul de munca.
Factorii de risc proprii mediului de munca
Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau intensitatii
functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice, radiatii, iluminat
etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate (suprasolicitare fizica).
Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat este
suprasolicitarea executantului.
Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, în raport cu actiunea lor negativa,
generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista generica de
factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.
Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca
Prin transformarea din posibilitate în realitate, actiunea factorilor de risc devine un pericol
efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a organismului, prin lezarea
integritatii anatomice, determinând anularea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la
afectiuni ale organismului. În cazul producerii unor asemenea evenimente, înseamna ca factorii de
risc s-au constituit în cauze (reale) de accidentare sau îmbolnavire profesionala.
Nu este însa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. În anumite conditii,
diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului uman, astfel
încât un factor de îmbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers. De exemplu, pâna la
un anumit nivel zgomotul este factor de îmbolnavire producând
afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce însa la
accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal
tehnologic important, determinând implicit o reactie accidentogena a executantului. Reciproc, un
factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o îmbolnavire
profesionala, în functie de agentul transportat care este emanat în mediul de munca prin fisura.
În legatura cu delimitarea în factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea are la
baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc în sistemul de
munca: variatii sau stari.
Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste ale
elementelor implicate în realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice
accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se
rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire,
executantul se împiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.
Stările sunt însusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de produc-tie cu
caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia bolilor profesionale. Nu
numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin caracterul ei relativ permanent, si
miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care poate conduce însa la aparitia unui
accident de munca si nu a unei boli profesionale.
Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o

variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate conduce la
accidentare.
În anumite cazuri, starile se pot transforma în variatii; prin cresterea brusca a intensitatii,
starile pot deveni variatii accidentogene. În ultima instanta, însa, aceasta transformare este ea însasi
o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de munca reprezinta, în mod normal, un
factor de îmbolnavire deoarece afecteaza analizorul vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea
brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate provoca însa un accident, prin orbirea directa a
executantului.
În ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca în a-numite
conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De exemplu, prezenta
gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în atmosfera locului de munca
reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de explozivitate) determina
declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei
conducte reprezinta o variatie; în conditiile în care prin conducta circula un agent nociv, care se
raspândeste si se mentine în atmosfera continuu, înseamna ca variatia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:
- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai mijloacelor
de productie si mediului (fizic) de munca;
- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si sarcinii de
munca.
În functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca sau a
unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:
- principali, prin a caror suprimare se elimina în mod cert posibilitatea producerii vatamarii
organismului;
- secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare nu
constituie o garantie a evitarii accidentarii sau îmbolnavirii.
Acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman
Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea sau diminuarea uneia sau a
mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În primul caz survine un
accident de munca, iar în al doilea, o boala profesionala.
În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri de
vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însa, legislatia din
diverse tari limiteaza în mod conventional numarul bolilor considerate profesionale. În functie de
natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi:
- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;
- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancerul profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare;
- alte boli.
Relaţia factori de risc - cauze

Potrivit conceptiei deterministe, în realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost provocat
de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rândul sau alte efecte. Realitatea
înconjuratoare într-o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de înlantuiri cauza -
efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta momentele finale - efectele - unor
înlantuiri cauzale nedorite.
În paragrafele anterioare am aratat ca în sistemul de munca exista anumiti factori (însusiri,
stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, în anumite
conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit prescurtat acesti factori de risc
de accidentare si îmbolnavire profesionala factori de risc. Ei constituie deci cauze potenţiale ale
accidentelor si bolilor profesionale.
În momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale - factorii
de risc - se transforma în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.
Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze) re-
prezinta factori (însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat accidentul
sau boala profesionala.
În continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile aparând
doar în raport cu momentul în care se analizeaza vis-à-vis de producerea leziunii. De regula, înainte
de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, când posibilitatea s-a transformat în
realitate, de cauze.
Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala
Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze, una
obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care îi afecteaza organismul.
Mentinându-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa ai-ba loc
este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv, propriu executantului, si
anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, însa, aceste cauze minime reprezinta ultima
veriga a unor adevarate lanturi cauzale.
Cunoasterea înlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece ofera
posibilitati de interventie si stopare pe parcurs în situatii similare, precum si de stabilire a masurilor
de prevenire.
Prin urmare, dinamica accidentarii în munca poate fi descrisa ca o înlantuire de
cauze - efecte, indiferent ca este analizata în stadiul de potentialitate sau dupa produce-
rea evenimentului, care se deruleaza în cursul realizarii procesului de munca. La un capat al
lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe în timp de momentul producerii vatamarii
organismului, dar dupa constituirea si intrarea în functiune a sistemului de munca. La celalalt capat
se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea leziunii.
În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din "amonte"
spre "aval", distingându-se din acest punct de vedere doua modalitati de legaturi:
- înlantuirea lineara a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul cauzei din
"amonte" si, la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval;
- îmbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se constituie
într-o cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul sau, poate determina un alt efect sau
poate constitui cauza finala.
În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor
legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta pentru
evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte doua tipuri
de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt cele a caror
anihilare întrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru producerea
accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se îmbina cu cauzele principale, contribuind la
producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este obligatorie pentru aparitia
unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale, în sensul producerii efectului.
În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata cel mai
aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul nu poate fi sesizat
decât daca este urmarit în mod special;
- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;
- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre executant, cât si
de catre factorii de decizie;
b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea si
îmbinarea mai multor cauze, generând cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
- are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni pentru
prevenirea leziunii;
c) faza a III-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:
- este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic
ambiant, care provoaca leziunea prin îmbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
- se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a actiona sunt
reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de cauze:
initiale, intermediare si finale, iar în functie de efectul produs: cauze directe , respectiv
cauza finala al carui efect este însasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o alta cauza,
intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna indirecte; cu cât
sunt mai în amonte fata de momentul producerii accidentului, cu atât ofera posibilitati mai largi si
mai sigure de prevenire a vatamarii.
Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor cauzelor din interiorul unui
sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facând abstractie de cazurile
de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor implicate în realizarea
procesului de munca îsi au originea în afara sistemului de munca si înainte de constituirea si
intrarea sa în functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor de
munca).
În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa în spatiu si
timp, incluzând si deficientele generate în etapele de conceptie, proiectare si executie (respectiv
formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la apariţia unor cauze de accidentare.
Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei caracteristici
definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare”:
a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere, ea revenind altor
sisteme de munca, distincte.
b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca deficiente, a
unei relatii cu un sistem de munca determinat.
c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza - efect;
unei singure deficiente îi pot corespunde efecte diferite, în functie de caracteristicile celorlalte
elemente împreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.
În baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra într-un sistem de munca
elementele implicate în realizarea unui proces de munca le vom desemna ca substrat
cauzal al accidentelor de munca.
Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot des-prinde si
posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza într-un comportament riscant,
poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rândul sau, aceasta este
caracterizata de o serie de variabile, atât cvasistatice (cum sunt aptitudinile, experienta), cât si de
moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente sau temporare cu cerintele
impuse de un anumit proces de munca, si care apar înainte ca individul sa participe la realizarea
acestuia.
Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al cunostintelor si deprinderilor
profesionale, cât si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale elementului "executant"
care, desi iau nastere în afara sistemului de munca, generând un factor de risc (eroarea
executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.
Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente relationale,
care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. În consecinta, nu se pot stabili
alte deficiente proprii acestora în afara celor de natura factorilor de risc.
Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra în sistemul de munca
si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si proiectarii, fie a
executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, în cazuri foarte rare, limitelor atinse de
cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri intrinseci de
accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu sunt nici macar
constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii în timp a efectelor lor.
În cele mai multe cazuri este vorba însa de vicii ascunse, generate de greseli de conceptie si
proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele obisnuite.
Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de munca
constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.
Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,
materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra în discutie ca fiind
precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. În cazul sau
se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si în cazul mijloacelor de productie.
Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii

accidentarii, alegându-se ca punct de plecare momentul în care începe formarea, respectiv
conceptia elementelor sistemului de munca. În consecinta, vom distinge doua faze ale dinamicii
producerii unui accident de munca:
- Prima se desfasoara în afara sistemului de munca în care are loc evenimentul, anterior
constituirii acestuia, respectiv în etapele de conceptie/formare, proiectare si executie a elementelor
sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta în aparitia unor deficiente de natura
substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii celor mai eficiente masuri de prevenire.
- Cea de a doua faza se deruleaza în interiorul sistemului de munca, din momentul constituirii
si intrarii acestuia în functiune, pâna la întreruperea sa prin accident. Ea se manifesta ca o înlantuire
de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor de risc existenti în sistem, si
parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare, desfasurarea situatiei si producerea
leziunii.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. IPA S.A.
tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal existent, dotare,
conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli profesionale inregistrate).
Etapa 2 - stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile
identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident de
munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a nivelului de
risc.
Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de diagnostic clinic,
functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor impactului asupra
executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil - consecinte minore, incapacitate
temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 - 180 zile, invaliditate gradul III, II, I si deces.
In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila
posibila.
Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa
standardele Uniunii Europene.
Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte frecvente).
In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane expuse, numarul de
accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada determinata (ultimii 10 ani), precum
si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate) evaluat.
Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase coloane
clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.
Etapa 3 - Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza
formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se calculeaza
ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.
Formula de calcul al nivelului de risc global este:
I Ri X ri
Nr = ^-------------------
I ri
i=1
unde:
- Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;
- ri: rangul factorului de risc i;
- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe „ scala de incadrare a nivelurilor
de risc / securitate”, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre
nivelurile de risc si securitate.
Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificării tuturor riscurilor de
accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora asupra organismului,
permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor sau imbolnavirilor profesionale
prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.
Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca, documente
centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un nivel critic
la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita desfasurarea procesului de
munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii
profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5 peste aceasta valoare se impun luarea
de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea acestuia.
Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru fiecare
activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de masuri(dupa
caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de diminuare / eliminare pe
cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.
Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor si
imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului asupra acestui
risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a muncii. Ea va fi utilizata
si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca acesta sa cunoasca riscurile de
accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor
profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita la elaborarea documentatiei de prevenire (plan
de prevenire) ceruta de legea securitatii si sanatatii in munca.
3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1
TESA
3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date,

folosind sistemul informatic pus la dispoziţie de catre angajator. Colaboreaza cu utilizatorii de
sisteme informatice din cadrul societatii .
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru în domeniul
software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit si informat in
prealabil cum sa le utilizeze).
3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA

EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE Echipamentele de munca folosite sunt:
• Calculatoare (PC) - videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• UPS;
• Valori monetare;
• Seif;
• Telefon;
• Accesorii de birotica / papetarie;
• Foarfeca, cuter;
• Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

• Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
• Frigider.
Mijloace de protectie:
• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Extinctor;
• Materiale igienico-sanitare.
• SARCINA DE MUNCA
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus

la dispozitie de catre angajator;
• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;
• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza toate documentele societatii asigurand accesibilitatea
ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
• Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati de
persoanele de contact din cadrul companiei;
• Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de emiterea
corecta a acestora;
• Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului;
• Programeaza si participa la sedinte;
• Implementeaza si mentine o corecta administrare a diferitelor programe sau documente ce
tin de fluxul departamentului de care apartine;
• Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei;
• Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in
vederea realizarii obiectivelor propuse;
• Organizeaza, coordoneaza si realizeaza întregul proces de recrutare si selectie de personal
pentru posturile vacante;
• Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;
• Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite de
companie la nivel global;
• Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si latura
profesionala a activitatilor realizate de acestia;
• Coordoneaza si mentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor, inregistrarea
acestora in baza de date folosita de companie;
• Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al
angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de Resurse
Umane;
• Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei;
• Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de asigurari
de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza contractelor incheiate intre
companie si acestia;
• Primeste si da comunicari;
• Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute de
diverse foruri;
• Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;
• Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii obiectivelor
macroeconomice si cele organizationale;
• Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte organizatii
privind prestari reciproce de servicii;
• Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora;
• Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni;
• Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si de
stat;
• Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la Administratia
Financiara;
• Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati;
• Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente;
• Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;
• Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale, conform
prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati;
• Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare,
furnizori, etc.;
• Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;
• Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile statului;
• Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii;
• Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii;
• Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport în luarea
deciziilor;
• Asigura interfata in relatiile cu clientii;
• Desfasoara operatiuni de caserie;
• Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice societatii, la
institutiile statului si la diverse unitati comerciale;
• Respecta normele de conduita si procedurile interne;
• Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de prevenire si
stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului, prevazute de
reglementarile si normele legislative in vigoare;
• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si instruirii
personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa postului.
• MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in trafic;
• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a aerului
conditionat;
• Este asigurata ergonomia locului de munca;
• Iluminatul este mixt si suficient;
• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
• Incaperea este curata;
• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
• Executarea de operaţii si lucrari din proprie iniţiativa neprevăzute în sarcina de munca sau de
o altă manieră decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice
postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea
pedestră a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si
sanatate in munca;
• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala
sau după administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
• Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate de pasager);
• Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri
sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in
timpul activitatii;
• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de
protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
• Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la parcurgerea pedestra a
traseelor în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca
,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor
ergonomice;
• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
• Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea
acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca;
• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra defectiunilor
aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările specifice: nemarcarea tensiunii de

lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul preponderent în pozitia

asezat;
• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata videoterminalelor;
• Suprasolicitarea articulaţiilor membrelor superioare in special articulaţia scapulo-humerala si
articulaţia pumnului;
• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
• Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
• Ritm mare de munca;

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii
neprincipiale intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
• Monotonia muncii;
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
• Cădere libera de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manuala;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepătoare, tăioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu
si sediul S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului
de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi)
prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager;
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC
• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate
fierbinti;
• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

• Electrocutare prin atingere directa - la atingerea accidentala a unor câi de curent neprotejate
sau aflate accidental sub tensiune ;
• Electrocutare prin atingere indirecta deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de
împâmântare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
• Calamitâti naturale (surprinderea în incinta de câtre seism);

• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in
dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

deplasare.
UNITATEA: SC. IPA SA. NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99
SECTIA(DEPARTAMENT): 3.1.4 DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

TEHNICO-ADMINISTRATIV
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA FISA NR.1
ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat Octavian
LOCUL DE MUNCA: TESA Luchian- Medic primar medicina muncii Vasile Marinescu
- Lucrator desemnat S.S.M. Neamtu Mariana -
Intervievat
COMPONENTA CONSECINTA CLASA DE CLASA DE NIVEL
SISTEMULUI DE FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A MAXIMA GRAVITATE FRECVENT PARTIAL
MUNCA IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri) PREVIZIBILA A DE RISC
I.Executarea de operaţii si lucrări din proprie iniţiativa
neprevăzute în sarcina de munca sau de o alta manieră
EXECUTANT ACTIUNI GREŞITE decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in DECES 7 1 3
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari
periculoase sau nocive;
2.Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea pedestră a ITM 45-180 zile 3 1 2
traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea

echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din DECES 7 1 3
dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES 7 1 3
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
6.Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului DECES 7 1 3
locului de munca;
DECES 7 1 3
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
9.Comunicari si acţiuni accidentogene ; DECES 7 1 3

10.Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor
alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau după DECES 7 1 3
administrarea unor medicamente (sedative halucinogene
si narcotice) ;
ll.Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate DECES 7 1 3
de pasager);
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu DECES 7 1 3
pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in
zone periculoase in timpul activitatii;
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de DECES 7 1 3
electrosecuritate;
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost DECES 7 1 3
prevazut echipamentul din fabricatie;
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în
locuri în care acest lucru nu este permis in apropierea DECES 7 1 3
agentilor chimici inflamabili;
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
17.Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri,
etc.- la parcurgerea pedestră a traseelor în perimetrul DECES 7 1 3
exterior;
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca DECES 7 1 3
sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele
locului de munca;
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de ITM 45-180 zile 3 1 2
calcul fara respectarea regulilor ergonomice;
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare
manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se DECES 7 1 3
asigura asupra riscurilor;
EXECUTANT OMISIUNI 22.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile DECES 7 1 3
securitatii si sanatatii in munca;
23.Necomunicarea in timp util, celorlalţi utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in DECES 7 1 3
timpul lucrului;
24.Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările
CONŢINUŢ
SARCINA DE MUNCA specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de DECES 7 1 3
NECORESPUNZATO
curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
R
SUPRASOLICITARE 25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort
SARCINA DE MUNCA FIZICA static) - lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III 4 1 2

indelungata in fata videoterminalelor;
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in
special articulatia scapulo-humerala si articulatia ITM 3-45 zile 2 1 1
pumnului;
28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
interfalangiene;
ITM 3-45 zile 2 1 1
29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE
SARCINA DE MUNCA PSIHICA 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; ITM 3-45 zile 2 1 1

32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii neprincipiale DECES 7 1 3
intre membrii colectivului);
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1

35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la
MIJLOACE DEFACTORI DE RISC
utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCŢIE MECANIC
din dotare;
36.Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile 2 1 1
incorect sau la manipularea manuală;
37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive,
ITM 3-45 zile 2 1 1
adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
38.Lovire de câtre mijloacele de transport auto la

DECES 7 1 3
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul
S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie de traseu;
39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
DECES 7 1 3
autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
40.Deterioararea accidentala a echipamentului individual
de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este DECES 7 1 3
prevazut echipamentul tehnic;
41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din DECES 7 1 3
dotare sau a aparaturii electrocasnice;
DECES 7 1 3
42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
43.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCŢIE TERMIC
recipienti in care sunt preparate fierbinti;
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul
alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor DECES 7 1 3
dintre autoturisme;
45.Incendii provocate de izolatii electrice DECES 7 1 3
necorespunzatoare;
PRODUCŢIE ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
47.Electrocutare prin atingere directâ - la atingerea
accidentalâ a unor câi de curent neprotejate sau aflate DECES 7 1 3
accidental sub tensiune ;
48.Electrocutare prin atingere indirectâ deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de împâmântare a DECES 7 1 3
unor echipamente tehnice electrice;
MIJLOACE DEFACTORI DE RISC49.Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici,
PRODUCŢIE CHIMIC diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1
FACTORI DE RISC FIZIC 50.Calamitâti naturale (surprinderea în incintâ de câtre
MEDIUL DE MUNCA seism); DECES 7 1 3
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din

NEGLIJABILE 1 1 1
arhiva unitatii ;
52.Apar curenţi de aer favorizaţi de amplasamentul
defectuos a scaunelor executanţilor in dreptul casetelor ITM 3-45 zile 2 1 1
de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a
usilor;
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC53.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie DECES 7 1 3
CHIMIC carburanti);
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) DECES 7 1 3
BIOLOGIC prezente pe traseele exterioare de deplasare.
Locul de munca nr.1
Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71
54
I Ri X ri
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)
Nrgi = i=1
54 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 2.71
I ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munca nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operaţii si lucrări din proprie iniţiativa neprevăzute în

F1 sarcina de munca sau de o alta maniera decât prevederile 3
procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din
care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin
F2 împiedicare - la parcurgerea pedestră a traseelor în incinta sau în 2
perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de
F3 lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective); 3
F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice 3

din dotare;
F5 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si 3
de securitate si sanatate in munca;
F6 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de 3
munca;
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, într-un
stadiu avansat de oboseala sau după administrarea unor
F10 3
medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
F11 3
Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate de pasager);
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind
deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau
F12 3
permanent. Intrari sau stationari in zone periculoase in timpul
activitatii;
F13 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate
F14 sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul 3
din fabricatie;
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care
F15 acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; 3
F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1
F17 Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la 3

parcurgerea pedestră a traseelor în perimetrul exterior;
Repartizare executant cu pregătire profesionala necorespunzatoare
F18 pe locurile de munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si 3
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de
cerintele locului de munca;
F19 Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara 2
respectarea regulilor ergonomice;
F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1
F21 Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate 3

cat si expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
F22 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si 3
sanatatii in munca;
F23 Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului 3

tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului;
Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările specifice:
F24 nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa 3
truselor medicale omologate;
F25 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul 2
preponderent în pozitia asezat;
F26 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata 2
videoterminalelor;
F27 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special 1
articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului;
F28 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1
F29 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 1
F30 Ritm mare de munca; 1
F31 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1
F32 Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si 3

subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
F33 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3
F34 Monotonia muncii; 1
F35 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de 2

acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
F36 Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la 1
manipularea manuală;
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase
F37 (întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul 1
desfasurarii activitatii;
Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul
F38 normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie 3
de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii funcţionarii mecanismului de
F39 directie sau a sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei 3
pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul
autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager;
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat
F40 si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul 3
tehnic;
F41 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a 3
aparaturii electrocasnice;
F42 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3
F43 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in 2

care sunt preparate fierbinti;
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
F44 autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; 3
F45 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3
F46 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3

Electrocutare prin atingere directa - la atingerea accidentala a unor
F47 cai de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; 3
Electrocutare prin atingere indirecta deteriorarea accidentala a

F48 legaturilor la instalatia de împamântare a unor echipamente tehnice 3
electrice;
Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta
F49 corectoare; 1
F50 Calamitati naturale (surprinderea în incinta de catre seism); 3
F51 1
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
F52 scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau 1
de deschiderea geamurilor si a usilor;
F53 3
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
F54 Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe 3
traseele exterioare de deplasare.
3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce îl
încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de "Fisa de evaluare Nr. 1”, din care se observa ca din totalul de 54
factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea ce priveste
repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza (vezi
Fig. 2 ):
• 42.59% - factori proprii executantului;

• 20.37% - factori proprii sarcinii de munca;
• 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie;
• 9.26% - factori proprii mediului de munca;
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati pot
avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.1

IT
Executantul este responsabil cu implementarea de sisteme informatice cat si

intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu tehnica de
calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe informatice din cadrul
companiei;


EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:

• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Telefon;
• Retroproiector;
• Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei fixe si
dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit );
• Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri, modemuri
analogice si digitale;
• Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele;
• Cabluri, mufe, etc.;
• Ghilotina hartie;
• UPS;
• KVM;
• Mobilier specific de birou.
• Dozator apa;
• Frigider.
• Trusa medicala de de accordare a primului ajutor;

• Extinctor;
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus la

dispozitie de catre angajator;
• Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate unitatile
teritoriale;
• Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii;
• Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate;
• Asigura mentenanta retelei de calculatoare ;
• Urmareste exploatarea tehnicii de calcul în reteaua locala de calculatoare conform conditiilor
normative adecvate;
• Propune masuri de optimizare a exploatării tehnicii de calcul si a reţelei locale de calculatoare;
• Primeşte sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul;
• Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor;
• Service tehnica de calcul - imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma care se
ocupa de depanarea acestora - reinstalarea sistemelor de calcul în retea dupa depanare;
• Remediaza defectiuni la servere - verificare, constatare, schimbare hard discuri ( salvarea
datelor );
• Administrare servere - acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP - date
programe ( fisiere );
• Cablari - asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea propriuzisa,
instalare prize de retea, cablu de retea, Patch - panel, switch-uri, conectare statie de lucru si
server, conectare Router, verificare functionalitate;
• Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la baza de
date, a disciplinei în retea;
• Raspunde de întretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de date,
comunicatii în retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interiorul directiei si în
relatie cu alte subunitati, indifferent daca întretinerea se efectueaza direct sau prin intermediar;
• Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, în conformitate cu
instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta cerintelor cu
resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea asistente intensive pe
perioada de experimentare si în exploatarea incipienta;
• Întocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de încarcare a
tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul, asigurând
implementarea lor.
• Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor în exploatare, propune solutii
sau perfectionari, analizeaza împreuna cu celelalte compartimente functionale noi cerinte
de activitati informatizate;
• Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii pe criterii de încarcare optima a
configuratiilor de calcul;
• Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare din societate;
Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de
exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice;
• Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari;
• Organizeaza si urmareste lucrarile de întretinere si reparare a echipamentului de calcul
din dotarea societatii;
• Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de implementarea în
sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice;
• Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu;
• Mentine curatenia la locul de munca;
• Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor;
• Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind
apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii;
• Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident;
• Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice;
• Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca, pentru
care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.
• MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in trafic;
conditionat;
• Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor
echipamente generatoare de noxe fizice.
A. EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
• Executarea de operaţii si lucrări din proprie iniţiativa neprevăzute în sarcina de munca sau de
o alta maniera decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in instrucţiunile specifice
postului;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie de lucru
si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);
• Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
• Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a materialelor
utilizate;
• Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
timpul activitatii;
• Comunicari si actiuni accidentogene;
sanatate in munca;
• Supraaprecierea limitelor personale;
• Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea
pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior;
• Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative, halucinogene si
narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
• Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare;
• Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva căderilor
necontrolate;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este
permis;
• Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora;
• Circulatia fârâ închiderea centurii de sigurantâ (in calitate de pasager);
• Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau neomologate);
• Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara
asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;
• Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
• Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor
operatii;
ergonomice;
• Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la parcurgerea pedestra a
traseelor în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca
,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
OMISIUNI
• Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual de

lucru sau a mijloacelor de protectie specifice;
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii;
B. SARCINA DE MUNCA
• Lucrul în condiţii de neconformitate cu reglementările specifice: nemarcarea tensiunii de
• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si

articulatia pumnului;
• Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte grele
si/sau aplecari si ridicari repetate ;
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare - lucrul preponderent în pozitia asezat;
• Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;

• Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau extrem de
complexe;
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
• Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a echipamentelor

tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de echipamente in timpul
montarii- demontarii si intretinerii;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepatoare, taioase,
alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
• Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manuală;
• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara
asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;
• Lovire de câtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu
si sediul societatii S.C. IPA S.A. - accidente de circulatie de traseu;
• Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si
intretinere;

fierbinti;
• Electrocutare prin atingere directâ - la atingerea accidentalâ a unor câi de curent neprotejate
sau aflate accidental sub tensiune;
• Electrocutare prin atingere indirectâ deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de
• Potential electrostatic - la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de împamântare in
contact cu un bun conductor electric;
• Lucrul cu substante iritante, toxice - lipici, diluant, pasta corectoare;
• MEDIUL DE MUNCA
• Calamitâti naturale (surprinderea în incintă de către seism);

• Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
• Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);
Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

deplasare.
SECTIA(DEPARTAMENT): 334 DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

IT
ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluat or autorizat
LOCUL DE MUNCA: IT Octavian Luchian- Medic pri mar medicina muncii
Vasile Marinescu - Lucrato r desemnat S.S.M.
Gheorghe Matei - Intervieva
MUNCA IDENTIFICAŢI FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri) PREVIZIBILA A DE RISC

neprevazute în sarcina de munca sau de o alta maniera
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE DECES 7 1 3
decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
echipamentului individual de protectie de lucru si a DECES 7 1 3
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele
colective);
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare
a echipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3

5.Manipulare si transport defectuos a echipamentului
tehnic din dotare cat si a materialelor utilizate; ITM 45-180 zile 3 1 2
6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3

locului de munca;
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu
DECES 7 1 3
9.Comunicari si acţiuni accidentogene; DECES 7 1 3
instrucţiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
ll.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3
DECES 7 1 3
12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin

ITM 45-180 zile 3 1 2
alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea pedestra a
traseelor în incinta sau în perimetrul exterior;
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene si narcotice) cat DECES 7 1 3
si in stare de oboseala avansata;
electrosecuritate;
17.Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi DECES 7 1 3
raza vizuala de deplasare;
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin DECES 7 1 3

neasigurarea acestora impotriva caderilor necontrolate;
19.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în DECES 7 1 3
locuri în care acest lucru nu este permis;
20.Interventii la componente de masini in miscare in DECES 7 1 3
timpul functionarii acestora;
21.Circulatia fârâ închiderea centurii de sigurantâ (in DECES 7 1 3
calitate de pasager);
22.Utilizare de aparate de masura si control care nu DECES 7 1 3
corespund (defecte sau neomologate);
23.Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea

DECES 7 1 3
de la reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care
sa previna punerea accidentala sub tensiune;
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3
25.Succesiunea greşita a operaţiilor / operaţii, reguli, DECES 7 1 3

procedee greşite / absenta unor operatii;

28.Câdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri,
etc.- la parcurgerea pedestra a traseelor în perimetrul DECES 7 1 3
exterior;
locului de munca;
30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de
EXECUTANT OMISIUNI protectie, a echipamentului individual de lucru sau a DECES 7 1 3
mijloacelor de protectie specifice;
31.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile DECES 7 1 3
securitatii muncii;
32.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
timpul lucrului;
33.Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de DECES 7 1 3
NECORESPUNZATO
R
SUPRASOLICITARE
SARCINA DE MUNCA special articulatia scapulo-humerala si articulatia ITM 3-45 zile 2 1 1
FIZICA
pumnului;
36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin
manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau aplecari ITM 45-180 zile 3 1 2
si ridicari repetate ;
interfalangiene;
38.Suprasolicitari ale articulaţiilor dorso-lombare - lucrul ITM 45-180 zile 3 1 2
preponderent în poziţia asezat;
39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in IŢM 3-45 zile 2 1 1
calitate de pasager;
SUPRASOLICITARE
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad ITM 3-45 zile 2 1 1

de raspundere mare sau extrem de complexe;
44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea

MIJLOACE DE FACTORI DE RISC
usilor de acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCŢIE MECANIC
accesorii sau scule actionate manual sau de echipamente
in timpul montarii- demontarii si intretinerii;
periculoase (întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, ITM 3-45 zile 2 1 1
adezive) in timul desfasurarii activitatii;
46.Câdere libera de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile 2 1 1
incorect sau la manipularea manuala;
47.Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de
la cotele superioare amplasate fara asigurarea împotriva DECES 7 1 3
deplasarilor necontrolate;
50.Lovire de catre mijloacele de transport auto la

DECES 7 1 3
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul
societatii S.C. IPA S.A. - accidente de circulatie de traseu;
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor
in timpul activitatilor de curatare si intretinere; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 52.Incendii provocate de izolaţii electrice

PRODUCŢIE TERMIC necorespunzatoare; DECES 7 1 3
53.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor ITM 45-180 zile 3 1 2

recipienti in care sunt preparate fierbinti;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 54.Electrocutare prin atingere directa - la atingerea
PRODUCŢIE ELECTRIC accidentala a unor cai de curent neprotejate sau aflate DECES 7 1 3
accidental sub tensiune;
55.Electrocutare prin atingere indirecta deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de împamântare a DECES 7 1 3
56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
57.Potential electrostatic - la deteriorarea accidentala a
legaturii la instalatia de împamântare in contact cu un bun DECES 7 1 3
conductor electric;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 58.Lucrul cu substante iritante, toxice - lipici, diluant,
PRODUCŢIE CHIMIC pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1
FACTORI DE RISC FIZIC 59.Calamitati naturale (surprinderea în incinta de catre
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a
usilor, de amplasamentul defectuos a scaunelor
executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului ITM 3-45 zile 2 1 1
conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica
a serverelor;
61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor NEGLIJABILE 1 1 1
activitati;
FACTORI DE RISC 62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie
MEDIUL DE MUNCA CHIMIC (statie carburanti); DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC 63.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
MEDIUL DE MUNCA BIOLOGIC prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3
63
I Ri X ri 275
Nrgi = I
631 = 43x3 + 8x2 + 12x1 .#
_ 0(7x7) + 0(6x6) +20(5x5) 5
+ 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1) _ " 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 +
ri
i=1
Locul de munca nr.3

Nivel
risc
procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului

F2 individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare 3
(inclusiv cele colective);
F3 Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a 3
din fabricatie;
Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare
F5 cat si a materialelor utilizate; 2
F6 Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 3

munca;
F8 deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau 3
activitatii;
F9 Comunicari si actiuni accidentogene; 3

F11 Supraaprecierea limitelor personale; 3
F12 Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; 3

Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin
F14 împiedicare - la parcurgerea pedestra a traseelor în incinta sau în 2
perimetrul exterior;
Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor
F15 (sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala 3
avansata;
F17 Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala 3

de deplasare;
F18 Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora 3
impotriva caderilor necontrolate;
F19 Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care 3
acest lucru nu este permis;
F20 Intervenţii la componente de masini in miscare in timpul functionarii 3
acestora;
F21 Circulatia fârâ închiderea centurii de sigurantâ (in calitate de 3
pasager);
F22 Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte 3
sau neomologate);
Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua
F23 electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna punerea 3
accidentala sub tensiune;
F24 Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; 3
F25 Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / 3

absenta unor operatii;

Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare

Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a
F30 echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de protectie 3
specifice;
F31 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii 3
muncii;

videoterminalelor;
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale
F36 sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; 2
F38 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare - lucrul preponderent în 2

pozitia asezat;
F39 Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de 1
pasager;
Climat psihosocial necorespunzator ( relaţii neprincipiale intre sefi si
F41 subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); 3
F43 Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere 1

mare sau extrem de complexe;
Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a
F44 echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate 2
manual sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;
F45 (întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul 1
F46 Cădere libera de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la 1
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
F47 superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor 3
necontrolate;
tehnic;
F50 normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. - accidente de 3
circulatie de traseu;
F51 Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul 3
activitatilor de curatare si intretinere;

F54 Electrocutare prin atingere directă - la atingerea accidentală a unor 3

căi de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;
Electrocutare prin atingere indirectă deteriorarea accidentala a
F55 legaturilor la instalatia de împământare a unor echipamente tehnice 3
electrice;
F57 Potential electrostatic - la deteriorarea accidentala a legaturii la 3

instalatia de împamântare in contact cu un bun conductor electric;
F58 1
Lucrul cu substante iritante, toxice - lipici, diluant, pasta corectoare;
F59 Calamităti naturale (surprinderea în incintă de către seism); 3
Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea geamurilor, a usilor, de
amplasamentul defectuos a scaunelor executanţilor in dreptul
F60 1
casetelor de evacuare a aerului condiţionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
F61 Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati; 1
F62 3
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);
Fig. 2 ):

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
Locul de munca nr.3

AUTOMATIST ELECTRONIST
Executantul se ocupa de redactarea , documentarea si elaborarea

proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de realizarea prototipurilor,
de punerea lor in functiune cat se de testare acestora.

EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:

• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Floter;
• UPS;
• Boxe;
• Telefon;
• Letcon;
• Trusa scule electro-mecanice;
• Sfic;
• Cleste sertizare;
• Liza;
• Carucior marfa;
Mobilier specific de birou.
• Dozator apa;
• Frigider.
• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Extinctor;
• Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare;

• Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului;
• Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect;
• Realizeaza modele si prototipuri;
• Monteaza echipamentul tehnic;
• Pune in functiune modele si prototipuri;
• Efectueaza teste pe modele si prototipuri
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus la
dispozitie de catre angajator;
• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza toate documentele societatii asigurand accesibilitatea
ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
La dispoziţia şefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregătirii si instruirii
personale cat si conform procedurilor de lucru si a atribuţiilor cuprinse in fisa postului.
B. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA, in aer liber cat si in
trafic;
conditionat;
• Apar variatii de temperatura in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si temperaturi
extreme generate de fiecare anotimp;
• Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea
unor echipamente generatoare de noxe fizice;
• In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu locului
unde se deplaseaza.
A. EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevăzute în sarcina de munca

sau de o altă manieră decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea
pedestră a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a mijloacelor de
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
sanatate in munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala
sau după administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
• Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate de pasager);
timpul activitatii;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
• Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la parcurgerea pedestră a traseelor
în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de
munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
ergonomice;
OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util a unor operaţii indispensabile securitatii si sanatatii in munca;

B. SARCINA DE MUNCA
• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările specifice: nemarcarea tensiunii de

• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul preponderent în pozitia

asezat;
• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si
articulatia pumnului;

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
• MIJLOACE DE PRODUCŢIE
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
• Cădere libera de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manuala;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepătoare, tăioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu
si sediul S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a sistemului
de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi)
prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
• Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din
echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari);
• Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele fabricilor
sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari);
• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate fara
asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari);
fierbinti;
• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;

• Electrocutare prin atingere directa - la atingerea accidentala a unor câi de curent neprotejate
sau aflate accidental sub tensiune ;
• Electrocutare prin atingere indirecta deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia de
• Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
C. MEDIUL DE MUNCA
• Calamitâti naturale (surprinderea în incinta de câtre seism);

• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in
dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
• Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturile extreme generate de anotimp;
• Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

• Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari);
• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

deplasare.
SECTIA(DEPARTAMENT):
3.8.4 DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
TEHNICO-ADMINISTRATIV
ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator
autorizat
LOCUL DE MUNCA: AUTOMATIST ELECTRONIST
Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii Vasile
Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M. Petre Visu -
Intervievat
MUNCA IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC(descriere,parametri) PREVIZIBILA A DE RISC
neprevăzute în sarcina de munca sau de o alta manieră
EXECUTANT ACTIUNI GREŞITE decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in DECES 7 1 3
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari
periculoase sau nocive;
2.Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare - la parcurgerea pedestră a ITM 45-180 zile 3 1 2
traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;

echipamentului de lucru si a mijloacelor de protectie din DECES 7 1 3
dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES 7 1 3
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
locului de munca;
DECES 7 1 3
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
9.Comunicari si acţiuni accidentogene ; DECES 7 1 3

10.Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor
alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau după DECES 7 1 3
administrarea unor medicamente (sedative halucinogene
si narcotice) ;
ll.Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate DECES 7 1 3
de pasager);
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu DECES 7 1 3
electrosecuritate;
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în
locuri în care acest lucru nu este permis in apropierea DECES 7 1 3
agentilor chimici inflamabili;
17.Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri,
etc.- la parcurgerea pedestră a traseelor în perimetrul DECES 7 1 3
exterior;
locului de munca;
EXECUTANT OMISIUNI 21.Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile DECES 7 1 3

securitatii si sanatatii in munca;
22.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
timpul lucrului;
CONŢINUŢ
NECORESPUNZATO 23.Lucrul în condiţii de neconformitate cu reglementările
SARCINA DE MUNCA DECES 7 1 3
R specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de
SUPRASOLICITARE 24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort
SARCINA DE MUNCA FIZICA static) - lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2

special articulatia scapulo-humerala si articulatia ITM 3-45 zile 2 1 1
pumnului;
interfalangiene;
SUPRASOLICITARE
ITM 3-45 zile 2 1 1

29.Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
32.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor tehnice ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCŢIE MECANIC
din dotare;
33.Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile 2 1 1
incorect sau la manipularea manuală;
periculoase (întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive, ITM 3-45 zile 2 1 1
adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
35.Lovire de către mijloacele de transport auto la

deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul DECES 7 1 3
S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie de traseu;
36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii

mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
DECES 7 1 3
autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
39.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
DECES 7 1 3
40.Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri,
particule desprinse accidental din echipamente in INV gr.I 6 1 3
miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul
deplasarilor le beneficiari);
41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante
la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de DECES 7 1 3
deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
42.Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de
la cotele superioare amplasate fara asigurarea împotriva DECES 7 1 3
deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
43.Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor
recipienti in care sunt preparate fierbinti; ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE TERMIC
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul
alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor DECES 7 1 3
dintre autoturisme;
45.Incendii provocate de izolatii electrice DECES 7 1 3
necorespunzatoare;
PRODUCTIE ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
47.Electrocutare prin atingere directa - la atingerea
accidentala a unor cai de curent neprotejate sau aflate DECES 7 1 3
accidental sub tensiune ;
48.Electrocutare prin atingere indirecta deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de împamântare a DECES 7 1 3
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 49.Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici,
PRODUCŢIE CHIMIC diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1
FACTORI DE RISC FIZIC 50.Calamitâti naturale (surprinderea în incinta de catre
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din NEGLIJABILE 1 1 1

arhiva unitatii ;
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor ITM 3-45 zile 2 1 1
de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a
usilor;
53.Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor
desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme ITM 45-180 zile 3 1 2
generate de anotimp;
54.Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor INV gr.I 6 1 3
la beneficiari);
FACTORI DE RISC 55.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie
MEDIUL DE MUNCA CHIMIC carburanti); DECES 7 1 3
56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante
chimice variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de ITM 45-180 zile 3 1 2
sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari);
FACTORI DE RISC 57.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)

MEDIUL DE MUNCA BIOLOGIC prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3
I Ri X ri
_ 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1) _ 2 73 " 0x7 + 0x6 + 0x5 +
Nrgi = I 57 = 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1
ri
i=1
Locul de munca nr.8

Nivel
risc

procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din
care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
Cădere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin
F2 împiedicare - la parcurgerea pedestră a traseelor în incinta sau în 2
perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de
F3 lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective); 3
F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice 3

din dotare;
munca;
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

Desfasurarea activitatii sub influenta băuturilor alcoolice, într-un
stadiu avansat de oboseala sau după administrarea unor
F10 3
medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
F11 3
Circulatia fără închiderea centurii de sigurantă(in calitate de pasager);
deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau
F12 3
activitatii;
din fabricatie;
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care
F15 acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; 3

Repartizare executant cu pregătire profesionala necorespunzatoare
F21 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si 3

sanatatii in munca;

F24 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul 2
preponderent în pozitia asezat;
videoterminalelor;
F29 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1
F30 Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si 3

subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
F32 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de 2

acces sau a echipamentelor tehnice din dotare;
F33 Cădere liberă de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la 1
F34 (întepătoare, tăioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul 1
F35 normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.- accidente de circulatie 3
de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de
directie sau a sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei
F36 pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul 3
autoturismului, etc., executantul avand calitatea de pasager;

tehnic;
F39 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3
Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse
F40 accidental din echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. 3
(in timpul deplasarilor le beneficiari);
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea
F41 prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor 3
(in timpul deplasarilor le beneficiari);
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
F42 superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor 3
necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari);
F44 Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii 3

autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;
F47 Electrocutare prin atingere directa - la atingerea accidentala a unor 3

cai de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
Electrocutare prin atingere indirecta deteriorarea accidentala a
F48 legaturilor la instalatia de împamântare a unor echipamente tehnice 3
electrice;
F49 Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta 1
corectoare;
F50 Calamitati naturale (surprinderea în incinta de catre seism); 3
F51 1
Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
F52 scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau 1
de deschiderea geamurilor si a usilor;
F53 Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in 2

aer liber cat si temperaturile extreme generate de anotimp;
F54 3
Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);
F55 3
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate,
F56 pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul 2
deplasarilor la beneficiari);
Fig. 2 ):

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPA
Locul de munca nr.8

CAP.4. CONCLUZII GENERALE
4.1.CONCLUZIILE EVALUĂRII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in munca in vigoare -
referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc si a evalua nivelul
riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor
profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale
componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de munca,
executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ), nu au
fost inregistrate evenimente de acest gen.
Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman numai
cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul subiectiv), a carui
ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o lezeaza. Din acest motiv,
disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate cauze potentiale de accidentare,
respectiv factori de risc.
Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea acestora din
posibilitate in realitate.
Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de accidentare
si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si durata de expunere a
organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor de accidentare si invers.
Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu pericol de
accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea stabilirii nivelului de risc
atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin cuantificarea si ierarhizarea riscurilor
de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre toti salariatii de la locul de munca respectiv.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se desfasoara
in cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii
Nr. loc Nivelul
munca DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA de risc
global
1 TESA 2.71
2 CONDUCATOR AUTO 2.83
3 IT 2.75
4 PERSONAL CURATENIE 2.74
5 MEDIC 2.79
6 LEGATOR MANUAL 2.76
7 GESTIONAR MAGAZIE 2.71
8 AUTOMATIST ELECTRONIST 2.73
9 LACATUS MECANIC 2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
S Nrgi X Nrgi Nga
73*2.73+2.74*2.74
2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74 2.75
= -91----------------------
S Nrgi i=1
Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca:

Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc de munca
identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de unitate.
Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc pentru fiecare loc de munca al caror nivel de
risc partial se situeaza peste 3,5 - valoare limita acceptata.
Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara cu

maxim de responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7
reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima.
La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind
echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune asigurarea
masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin
identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si calificarea
personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul 2,71-2,83.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate conform
fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca in
conditii de securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor de
raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare activitate precum
si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile evaluate.
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPA ELEMENTELE
SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Factori de risc proprii executantului (45.69)
Factori de risc proprii mijloacelor de producţie (27.02)
Factori de risc proprii sarcinii de munca (15.69)
Factori de risc proprii mediului de munca (10.66)
47%
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligaţia sâ asigure evaluarea riscurilor de
accidentare si îmbolnâvire profesionalâ la locurile de muncâ, precum si să reevalueze riscurile
privind securitatea si sânâtatea angajaţilor în vederea stabilirii mâsurilor de prevenire ori de câte ori
sunt modificate conditiile de muncâ,incluzând schimbarea echipamentului tehnic,a procesului
tehnologic, a substantelor chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de muncâ, etc.;
Angajatorul trebuie sâ dispunâ reevaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnâvire profesionalâ

pentru toate locurile de muncâ, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri
particulare; în urma acestei reevaluâri, mâsurile preventive si metodele de lucru stabilite de câtre
angajator trebuie sâ asigure o îmbunâtâtire a nivelului de protectie a angajatilor si sâ fie integrate în
toate activitâtile unitâtii respective, la toate nivelurile ierarhice.
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate
conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le
executa.
La nivelul unitatii se vor avea in vedere urmatoarele:
• Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca : marcarea prizelor,

marcarea tablourilor, marcarea elementelor electrice, marcarea cailor de acces,
achizitionarea de noi veste reflectorizante;
• Efectuarea periodica a verificarilor PRAM;
• Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie pentru toate categoriile de
personal care necesita protectie suplimentara in timpul activitatii;
• Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa fie posibila deschiderea
ferestrelor;
• Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
• Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor;
• Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor pentru toate punctele de
lucru ale unitatii cat si verificarea periodica a chiturilor;
• Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile de salariati corespunzator
activitatii desfasurate;
• Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor extreme:
perioada calda (apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / zi); perioada rece (ceai - 0.5 l
/ persoana/zi);
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora(la
centre specializate) ori de cate ori este nevoie;
• Elaborarea planului de prevenire si protectie;
4.2.1 TESA
Recomandări tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care desfasoara
activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor

echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai mare,
riscurile de natura vizuala, mentala datorate postului.
2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate
intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de
minimum 90°.
4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 260 mm..
5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale
fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..
6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de
lumina (naturala sau artificiala).
7
Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru
care nu au instruirea necesara.
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal
autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri
electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de
climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine
urmatoarele prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia
tehnica a calculatorului..
11
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa
celei prevazute la punerea sub tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face numai dupa
ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris ca echipamentul
respectiv este in buna stare de functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea
interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o
defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere autorizat.
18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite,acesta se
va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura la
pamant.
2
°. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal autorizat in
acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la
incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea
capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai dupa deconectarea
acestora de la sursa.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se
va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre imprimanta.
26
Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.
28
- In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29
. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
30
Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezintă defecţiuni sau crăpături,
şuruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita operatorului
deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu energie
electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutării:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;

Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau
crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator impotriva
atingerilor directe;
2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile
stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa
de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in priza
(fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5 Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii
supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;
6 In situatii de necesitate:
7 se întrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;
8 se scoate consumatorul din priza;
9 interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform prevederilor
legale.
Se vor asigura următoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora (la
centre specializate) ori de cate ori este nevoie.
4.2.3 IT
activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte urmatoarele
prevederi:
Reguli de securitate la utilizarea calculatorului:

minimum 90°.
10 Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal
autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri
electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de
climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de
pe panoul unitatii centrale;
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea
inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
pamant.
2
acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la
incendii.
24.
La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
3
°. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi,
suruburi lipsa sau slab insurubate;
Reguli de securitate privind manipularea mărfurilor/ produselor/materialelor:
1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele sau cu forme

geometrice deosebite, care presupun dificultati mai mari de asigurare a stabilitatii si
manevrabilitatii acestora, vor fi supravegheate permanent de catre conducatorii
locurilor de munca, sau de catre alte persoane competente care vor verifica :
• sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in zona in care se

desfasoara activitatea;
• astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani.
2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor , angajatii si

ceilalti participanţi la procesul de munca sunt obligati:
• Sa se deplaseze numai pe caile de acces.

• Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar diferentele de nivel nu
pot fi mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan inclinat.
• Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala (fata de talpile
manipulantului) este de1,5(m).
• In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate.
• Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Reguli de securitate impotriva electrocutării:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;

2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile
stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3
Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare
pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa de current, in
caz de pericol;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii
6. In situatii de necesitate:
7. se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;

8. se scoate consumatorul din priza;
9. interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti
cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform prevederilor legale.
4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST
activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele prevederi:
Reguli de protecţie la utilizarea calculatorului:

minimum 90°.
7
Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre
personal autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la
tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,
instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de
pe panoul unitatii centrale;
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea
inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
pamant.
2
acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
3
°. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau crapaturi,
suruburi lipsa sau slab insurubate;
Reguli de protectie impotriva electrocutării:
1
Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;
2
. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine împotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
întrerupătoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la sursa
de current, in caz de pericol;
5 Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii
6 In situatii de necesitate:
7 se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;

8 se scoate consumatorul din priza;
9 interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti
cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform prevederilor legale.
Se vor asigura următoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea acestora (la
centre specializate) ori de cate ori este nevoie.

Eval Risc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eval Risc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA A7.

2-1-P5 - Identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri

Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA

Titlul proiectului: Învaţă Automatica Codul

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE

Principiul metodei consta in:

• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;

Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi parametri:

Executant - omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul uman se

Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si spatiu a activitatilor conjugate ale

a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta tehnica

Factorii de risc în sistemul de munca

Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca

Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o

Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

Acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman

Relaţia factori de risc - cauze

Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala

Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii

Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date,

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA

A. MIJLOACE DE PRODUCTIE Echipamentele de munca folosite sunt:

• Calculatoare (PC) - videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul informatic pus

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementările specifice: nemarcarea tensiunii de

• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) - lucrul preponderent în pozitia

• Ritm mare de munca;

FACTORI DE RISC MECANIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

FACTORI DE RISC CHIMIC

• Lucrul cu substante iritante, toxice - toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

• Calamitâti naturale (surprinderea în incinta de câtre seism);

FACTORI DE RISC CHIMIC

• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

SECTIA(DEPARTAMENT): 3.1.4 DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea

9.Comunicari si acţiuni accidentogene ; DECES 7 1 3

26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III 4 1 2

31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; ITM 3-45 zile 2 1 1

34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1

38.Lovire de câtre mijloacele de transport auto la

51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din

Locul de munca nr.1

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71

Locul de munca nr.1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

Executarea de operaţii si lucrări din proprie iniţiativa neprevăzute în

F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice 3

F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3

F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1

F17 Cădere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.- la 3

F21 Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate 3

F23 Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului 3

F29 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 1

F30 Ritm mare de munca; 1

F31 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1