CAPITOLUL I

SC UNITA TURISM HOLDING S.A., punct de lucru Hotel

Moldova Iasi.

Prezentare generală a hotelului Moldova

1.1. Amplasarea hotelului;

1.2. Istoric, arhitectură, construcţie ;
1.3. Cifra de afaceri şi profit pe ultimii trei ani ;
1.4. Servicii prestate ;
1.5. Cazarea.
 1.1.Amplasarea hotelului

Hotelul este situat pe strada Anastasie Panu numărul 29-31 şi se constituie

dintr-un edificiu modern, de o înălţime ce domină zona din centrul istoric al Iaşului. Aria de
care aparţine hotelul, constituie centrul civic al oraşului şi strada, zona în care se intersectează
interesele oamenilor de afaceri.În preajmă sunt situate instituţii de interes major : Primăria,
Prefectura, Consiliul Judeţean, Băncile :Agricolă, Comercială, de Dezvoltare, Cooperatistă,
Bancorex.
În imediata vecinătate a hotelului se află vestigii ale Casei Doroftei(sec. al-
XVIII-lea), Curţii Domneşti, Palatului Culturii care adăposteşte patru mari muzee, bisericile
Trei Ierarhi, Sf. Nicolae Domnesc, Catedrala Mitropolitană, Teatrul Naţional « V.
Alecsandri », Teatrul « Luceafărul ».
Spre hotel se poate ajunge din orice punct al oraşului, cu mijloace de transport
în comun destul de numeroase; precum şi din cele cinci gări şi aeroportul oraşului.
1.2. Istoric,arhitectură, construcţie

Construcţia hotelului Moldova a început încă din anul 1975, lucrările

desfăsurându-se destul de lentastfel că seismul din 1977 a determinat pe proiectanţi şi
constructori la măsuri de consolidare, de sporire a gradului de rezistenţă a clădirii până de
peste 8 grade pe scara Richter în cazul unor cutremure de pământ.
Proiectul aparţine fostului arhitect şef al judeţului Iaşi, arhitect Gh. Cheptea care
a şi asistat la lucrările de construcţie şi dotare până la darea în exploatare a hotelului,
respectiv în luna iulie 1984.
Construcţia este în stil modern, de înălţime cu 13 etaje. Exteriorul clădirii este
placat cu travertin de Borsec- culoarea închisă .În interior, respectiv parterl clădirii este
executat în marmură de Moncasa, culoare roşiatică şi care se constituie în elemente decorative
ce încântă ochiul vizitatorului.Pereţii holului sunt în praf de piatră . Pardoseala holului este în
marmură de căprior .

2
 Camerele pentru cazare sunt dispuse pe 12 etaje, etajele alternând cu 12 şi 13
camere pe nivel.La cel de al-13-lea etaj se află camera maşiniştilor pentru cele cinci
ascensoare : trei pentru transport de pasageri unul pentru servicii din restaurant către hotel şi
unul pentru marfă.
Lungimea unui tronson este aproximativ 32 metri, lăţime 1,75 metri,înălţime 3
metri.Peretii holului sunt placaţi cu lemn ignifugat în proporţie de 38%, restul fiind din
calciu.Pe ambele capete ale holurilor sunt geamuri pentru lumina naturală, la capătul
culoarelor de la fiecare etaj pe cel din dreapta există uşa de evacuare către scara metalică
exterioară. La nivelul tuturor etajelor, începând de la parter şi până la etajul al-12-lea există o
scară principală pentru accesul persoanelor, scările până la etajul unu fiind placate cu
marmură albă. De asemeni există şi o scară secundară pentru evacuare de persoane în caz de
incendiu.
Întregul hotel este dotat cu instalaţie de semnalizare acustică şi optică
electronică în cazul unui început de incendiu, precum şi cu mijloacele de prevenire şi stingere
a începuturilor de incendiu şi schiţe pentru orientarea pasagerilor, instalaţie sonoră pentru
avertizarea centralei telefonice şi a recepţiei în caz de incendiu.
Camerele sunt dispuse aproape uniform pe înălţimea etajelor, pe spate cinci
camere şi spre faţa hotelului şapte, opt camere.Ascensoarele pentru persoane sunt plasate pe
partea din spate a hotelului, iar în faţa ascensorului , la fiecare nivel există un palier de
aşteptare cu demi fotolii şi măsuţe joase .
Hotelul are un punct termic propriu ce asigură distribuţia apei calde şi a apei
reci, atelier de întreţinere cu lucrători de profile :tâmplari, instalatori sanitari, lăcătuşi
mecanici, electricieni.De asemenea există şi un atelier auto pentru intervenţii operative la
solicitarea turiştilor posesori de autoturisme .
Hotelul moldova fiind o construcţie înaltă (54,5 metri), pe cladire se află
montată instalaţia de alarmare a municipiului şi judeţului Iaşi în caz de necesitate.

1.3. Cifra de afaceri şi profit pe ultimii trei ani

3
 31-12-2000 31-12-2001 30-09-2002

Realizări Financiar Realizări Financiar Realizări Financiar

oficiale an încheiată oficiale an încheiată oficiale an încheiată
precedent precedent precedent

57139 62487 62487 193291 193291 0

Figura nr. 6 Profit pe ultimii trei ani

31-12-2000 31-12-2001 30-09-2002

ex. an financiar ex. an financiar ex. an financiar

precedent încheiată precedent încheiată precedent încheiată

11828719 15702139 15702139 25518960 25518960 31800280

Figura nr.7 : Cifra de afaceri pe ultimii trei ani

1.4.Servicii prestate

La modul concret hotelul « Moldova » asigură un număr de servicii de bază şi

anume cazare, restauraţie, agrement, fitness, precum şi o serie de servicii suplimentare.

4
 Servicii suplimentare
Hotelul «Moldova »asigură clienţilor săi o serie de servicii suplimentare ca :
a) Servicii cu plată
- legături telefonice interne şi internaţionale asistate de calculator ;
- primirea şi trimiterea de faxuri ;
- coafură,frizeri ;
- vânzări de mărfuri alimentare şi nealimentare ;
- spălat, călcat şi reparat lenjerie ;
- serviciul la cameră ;
- parcare ;
- închiriei de diverse obiecte de folosinţă, jocuri ;
- închirieri de spaţii comune ;
- curiera expres aerian DHL ;
b) Servicii fără plată
- informaţii turistice, cultural,sportive, agrement ;
- transportul bagajelor ;
- depozitarea şi păstrarea temporară a bagajelor ;
- distribuirea corespondenţei;
- curăţatul şi lustruitul încălţămintei;
- treziri la orele solocitate;
- rezervări de locuri din alte localităţi ;
- transmiterea de mesaje ;
- presă gratuită ;

Venitul total pe servicii

Nr. Conf bilant % Estimat %

2001 2002

1 Cazare 44.90 15762908 44.96

2 Alimentaţie publică 27.97 8317739 26.25
3 Turism 18.97 71832972 21.72
4 Piscină 3.81 1163087 3.53
5 Spălătorie 4.38 543654 1.54
5
 Figura nr. 8 : Venituri pe servicii prestate
1.5.Cazarea
Principalul produs pe care unitatea ospitalieră specializată îl pune la dispoziţie
este cazarea . Din punct de vedere al tehnologiei de specialitate, cazarea este un serviciu
hotelier de bază, adică acel serviciu care satisface nevoia de adăpost (cu funcţie de odihnă şi
relaxare) a clientelei. Ca orice serviciu, cazarea are următoarele atribute principale :
- este o sumă de activităţi;
- este intangibil ;
- consumatorul este şi coproducător ;
Toate acestea însemnând că serviciul de cazare este efectuat de toate funcţiile,
toate sectoarele şi toate compartimentele operative ale departamentului « camere », că este
greu măsurabil ; că există numai din momentul în care clientul este « oficializat » ca
beneficiar ; că în absenţa clientului, el nu este decât un teoretic potenţial.
1.5.1.Camera de hotel Hotelul Moldova este încadrat în categoria de
confort(***) prin certificatul de clasificare nr.475 emis de Ministerul Turismului la 13-09-
1994. Hotelul dispune de 152 de camere şi 282 de locuri. Dotarea camerelor este conformă cu
normativul de dotare pentru gradul de confort (***)

Foto nr.6 : CAMERA DE HOTEL

Camera de hotel poate fi privita sub cinci aspecte principale :
- interesul faţă de produsul hotelier, importanţa acordării cazării, produsului
hotelier ;

6
 - valoarea ei de a produce satisfacţie, plăcere ;
- valoarea sa de simbol ;
- percepţia importanţei consecinţelor negative, rezultate din alegerea
proastă a unei camere de hotel;
- posibilitatea subiectivă de a face o eroare cumpărând o noapte la hotel.
Camera de hotel se referă la camera propriu-zisă cât şi la anexele sale
inclusiv cele sanitare. Pentru camera propriu-zisă principalele puncte de
interes sunt :
a) – suprafaţa
b) – aranjamentul
c) – mobilierul
d) –diverse aparate
e) –decorarea .

1.5.2.Suprafaţa
Suprafaţa utilă a camerei fără camera de baie are dimensiunea de 14 m.p..În
general existăo relaţie între confort şi suprafaţa efectivă. În multe ţări dezvoltate suprafaţa
este controlată prin intermediul unor norme care ajută la încadrarea unui hotel într-o categorie
de clasificare sau alta.
1.5.3.Aranjamentul trebuie conceput cu scopul unei întreţineri facile . El
se referă la aspectul pereţilor şi a solului, dar şi la încălzire, iluminare, climatizare, confort
acustic.
Pereţii sunt acoperiţi cu materiale rezistente la şocuri, lavabile rezistente la
tomp şi la spălat, lumină sau agenţi chimici.
Solul – toate camerele holului sunt mochetate.
Încălzirea se realizează prin calorifere, gen aparat de aer condiţionat.
Climatizarea necesită investiţii suplimentare, ea se referă la temperatură şi
umiditate .
Iluminarea se referă la modul de concepere a ei şi la intensitatea
ei.intensitatea se determină în
funcţie de scopul căutat : lucrul de masă, cititul în pat, odihnă pur şi simplu.
1.5.4.Mobilierul

7
 Foto nr. 7: MOBILIER CAMERĂ

Fiecare cameră a hotelului “Moldova” are:

- uşă din holul etajului ;
- un mic hol de 1,5 metri pătraţi în faţa grupului sanitar ;
- o a doua uşă masivă ca şi prima ce duce către cameră.
Camerele acestui hotel dispune de telefon Alcatel.De asemenea fiecare cameră
de hotel dispune de televizor Mega Vision ce transmite canale internaţionale prin antena
parabolică amplasată pe hotel.Unele camere dispun de mini baruri, printr-un frigider de
capacitate mică.
Camerele cu un pat sunt dotate cu un pat matrimonial, la tarif de un pat, iar
apartamentele au un hol de primire,frigider în hol, două grupuri sanitare, din care unul cu
bideu, sufragerie cu biruo de lucru.
Spaţii de serviciu
Se referă la trei categorii :
- pentru prestarea serviciilor ;
- pentru prestarea serviciilor ;
- pentru stocare ;
- pentru personal ;
Alte spaţii în cadrul hotelului « Moldova »
Piscina hotelului :
- este una dintre cele mai moderne din ţară ;
- este deschisă zilnic între orele 09 am-11pm ;
- oferă servicii :saună, masaj, fitness, biliard, tenis de masă ;
- în cadrul piscinei se află şi un bar de zi ;

8
 - turiştii care sunt cazaţi în “moldova” au intrarea gratuită la
piscină.

Figura nr. 7 : PISCINA HOTELULUI «  Moldova « 

AGENŢIA DE TURISM «ZEPPELIN TOURS »

- se pot procura bilete de odihnă şi tratament în staţiunile montane şi pe
litoral ;
- de bilete ;
- organizări de târguri şi expoziţii ;
- închirieri de mijloace de transport ;
- casă de schimb valutar.

9
 Foto nr. 8: Agenţia« Zepellin Tours »

Spaţiul front-office
Pentru a pătrunde în particularităţile activităţii de recepţie şi a rolului acesteia în
cadrul hotelului, este importantă descrierea spţiilor ce se află în faţa recepţiei. Front – office-
ul începe practic cu spaţiul de parcare

aflat în faţa intrării principale în hotel.Apoi urmează holul de primire şi recepţie, începutul şi
sfîrşitul tuturor drumurilor clientului, al tuturor informaţiilor din hotel.

Foto nr. 9 : Holul hotelului

Holul are o suprafaţă de aproximativ 250 m.p., deci este suficient de larg, sectorizat cu
ajutorul măsuţelor şi fotoliilor.Pereţii holului sunt în praf de piatră, iar pardoseala holului este
în marmură de căprior.
În holul hotelului se află 12 fotolii şi şase mese joase de stejar,
precu şi două grupuri sanitare, cu gresie şi faianţă. Holul hotelului este coordonat de serviciul
de recepţie şi cuprinde subactivităţile :

10
 - intrarea -ieşirea clienţilor unde activitatea este prestată de portier-
uşier ;
- transportul bagajelor de la mijlocul de transport din faţa hotelului în
hol, în spaţiul de cazare şi invers ;
- transportul pe vertical ;
- curierat care prestează unele serviciipentru pasageri în afara hotelului.
Arhitectura şi amenajarea holului întregesc imaginea de marcă a hotelului,
buna impresie a clientului sau a vizitatorului, spaţiu fiind utilizat nu numai la primirea şi
plecarea turistului, ci şi ca loc de aşteptare, odihnă, convesaţie.
Aşezarea recepţiei este ideală accesului spre etaje : este posibil numai prin faţa
recepţiei, la fel accesul către bar, piscină, coafură, cosmetică, restaurant.
Recepţia este informatizată, telefoanele au linie directă internaţională.

1.5.5.Organizarea compartimentului de recepţie

Funcţiile care îşi desfăşoară activitatea în acest spaţiu sunt:
- un şef recepţie ;
- trei recepţioneri ; 
- o centralistă ;
- patru portari-uşieri.

Compartimentului de recepţie îi revin mai multe sarcini.El intervine înaintea

sejurului pentru a informa şi prevedea, în timpul acestuia pentru a satisface cerinţele
călătorilor şi la sfârşitul sejurului pentru a lichida obligaţiile acestuia prain încasarea
contravalorii serviciilor prestate.
Recepţia este unul din compartimentele principale ale hotelului ;Ea se află pe
primul loc în ceeea ce priveşte contactul cu clientul, toate celelalte compartimente intervenind
numai după ce clientul a fost primit. Îi revine deasemenea, sarcina ţinerii evidenţei necesare
funcţionării în bune condiţii a hotelui.
La serviciul de recepţie se întâlnesc, de regulă, următoarele spaţii :
- spaţiul de amplasare a comptuarului ;
- spaţiul birou pentru birou şi administrator ;
- spaţiu pentru depozitarea temporară a bagajelor clienţilor;

11
 - în apropierea serviciului de recepţie se recomandă să existe şi centraqla
telefonică.
Serviciul de recepţie fiind cartea de vizită a hotelului se preocupă de primirea
pasagerilor şi cazarea lor, de aceea în cadrul acestui serviciu trebuie să existe: recepţia
propriu-zisă, închirierea camerelor,gestiunea camerelor, casier, informaţii, alte prestaţii. Cu o
zi înainte de plecarea clienţilor,serviciul de rezervări trimite la recepţie-primire lista sosirilor
prevăzute pentru ziua următoare precum şi documentele corespunzătoare. Aceste documente
permit deschiderea unui dosar cu datele personale pentru fiecare client aşteptat (pentru clienţii
vechi se adaogă fişele lor individuale).
În ziua sosirii clienţilor se verifică dacă, clienţii sunt mulţumiţi de camerele
primite şi dacă eventual aceştia doresc unele modificări.
1.5.6. Serviciul recepţie primire. Serviciul recepţie-primire lucrează în
permanenţă cu serviciul etaj pentru a controla mai bine ocuparea camerelor şi a putea pregăti
disponibilul necesar la sosirea clienţilor. Cele două servicii îşi confruntă informaţiile deţinute
referitoare la starea camerelor.
Pentru desfăşurarea normală a activităţii, serviciul de recepţie este dotat cu
următorul echipament hotelier :
a) Mobilierul :
- comptuarul este ghişeulde primire a clienţilor a cărui lungime variază în
raport cu capacitatea hotelului ;
- panoul de chei, care poate fi amplasat în interiorul comptuarului ;
- biroul de lucru ;
- scaune, dulapuri pentru arhivă ;
- dulapuri metalice sau seifuri pentru păstrarea obiectelor de valoare ale
clienţilor ;
- vitrină pentru de mărfuri ce se desfac prin serviciul de recepţie ;
- stative pentru expunerea vederilor, revistelor, presei ;
- dulapuri pentru păstrarea documentelor.

b) Utilaje-aparate:
- calculator pentru ţinerea evidenţei contabile;
- frigider pentru păstrarea băuturilor nealcoolice şi produselor alimentare
alterabile;
- ceas de perete;

12
 - aparate telefonice, fax;
c) Rechizite de birou:
- materiale, documente pentru acordarea de informaţii turistice (cărţi
turistice, broşuri, cărţi de telefo, mersul trenurilor, ghidul localităţii, obiectivele turistice,
reviste, unităţi de agrement );
- regisre, docume3nte tipizate prevăzute în sistemul informaţional ;
- capsator, hârtie, indigo ;
- creioane, pixuri ,tuşuri ;
- calendar.

1.5.7. Primirea clienţilor

Comercializarea sejurului începe cu primul contact al clientului cu hotelul,
contact care va îmbrăca forma unei cereri de informaţii la care răspunde compartimentul de
recepţie. În practica hotelieră se regăsesc mai multe soluţii de contact preliminar între viitorul
client şi unitate de cazare.
Dacă acest prim contact a fost satisfăcător el va fi urmat de o cerere fermăde
cazare. Primirea clienţilor se realizează prin intermediul compartimentului de recepţie şi se
subdivide în două faze distincte ; pregătirea primirii şi primirea propriu-zisă.
Pregătirea primirii constă în verificarea tuturor documentelor din dosarul
clientului, verificarea în registrul de rezervări, atribuirea camerei în funcţie de disponibilităţile
şi preferinţele formulate de client.
Primirea propriu-zisă se realizează prin contactul direct cu pasagerul, contact
urmat de verificarea documentelor acestuia, întocmirea fişierelor de evidenţă.
Majoritatea clienţilor, sosesc în special, în timpul serviciului de seară între
orele 15¨-23¨
Sentimentul de “bine aţi venit” trebuie să fie perceput de client încă de la
sosirea în hotel, de aceea primirea va fi amabilă, iar înregistrarea acestora rapidă.
1. Luarea de contact . Salutulface parte din prima manifestare de ospitalitate
şi curtoazie, constituind o procedură a protocolului hotelier. De aceea, hotelierul salută
primul. Pentru clienţii cunoscuţise recomandă să se folosescă şi numele lor.
Clientul trebuie privit în ochi, deschis. Niciodată gestul de salut nu trebuie să
trezească lipsă de respect, slăbiciune, nehotărâre.

13
 a. Ţinuta fizică face parte din patrimoniul fiecărei persoane, de aceea, pentru
lucrătorii hotelieri aceasta trebuie să corectă, adică poziţia dreaptă, degajată..Hotelierul, în tot
timpul cât prestează servicii în faţa clientului trebuie să aibă poziţia-în picioare.
b. Ţinuta vestimentară se recomandă să fie în permanenţă îngrijită, curată,
călcată.
c. Zămbetul. Un proverb chinezesc spune că : « Un zâmbet cumpără totul şi
nu costă nimic ». Trebuie evitat chipul încruntat şi stress-ul, grijile proprii.
d. Amabilitatea, disponibilitatea de a sta de vorbă cu clientul trebuie să se
manifeste în fiecare moment, oferin clientului o stare de spirit cât mai plăcută.
e. Tonul vocii trebuie să fie moderat, respiraţia şi expresia feţei adecvate.
f. Sobrietatea, care nu trebuie confundată cu răceala va fi întotdeauna
binevenită.
Întâlnirea mai ales în cazul unei întâlniri scurte, joacă un rol capital. Ea cere
disponibilitate, atenţie în comportament şi totodată constituie prima impresie a clientului.
2. Primirea propriu-zisă

Este faza de ascultare a nevoilor clienţilor, se întreabă, se ascultă pentru a

înţelege exact ceea ce doresc Trebuie să existe întotdeauna răspuns la întrebările clientului, să
ne asigurăm că am înţeles exact ceea ce doreşte şi să concluzionăm la sfârşit.

3. Propunerea
Este faza de durată în care se prezintă camera şi se oferă mai multe soluţii
clientului, se răspunde la întrebările sale
Pentru o conversaţie plăcută şi eficientă se cere de la lucrătorul hotelier : o
bună pregătire profesională, cultură generală, tact, atenţie, politeţe. El trebuie să fie să aibă
cunoştinţe aprofundate despre produs ; caracteristicile spaţiilor hoteliere (număr de camere,
amplasare, dotare , perspectivă, orientare, preţuri şi tarife aplicate în hotel ).
4. Întocmirea documentelor
După ce se verifică dacă clientul are rezervare făcută, după ce se oferă o
cameră în funcţie de dorinţele clientului şi în funcţie de posibilităţile existente, se
completează fişa locatarului cu datele personale ale clientului din bulletin de identitate sau
paşaport, data sosirii şi data plecării.

14
 În cadrul recepţie mai sunt ţinute o serie de documente, legate tot sejurul
clientului, cu ajutorul cărora se evidenţiază consumurile ce urmează a fi decontate, deoarece
nu sunt incluse în tariful perceput pentru cameră : registru de timbre în care se înregistrează
cheltuielile pentru expedierea corespondenţei, servicii suplimentare cu plată sau fără plată,
închirierea unor obiecte pentru agrement.
5. Încheierea întrevederii
Se predă clientului cheia camerei, iar dacă sunt necesare se oferă informaţii
pentru a ajunge mai uşor la cameră
 Se iau măsurile cuvenite pentru transportul bagajelor ;
 un permis pe care clientul îl prezintă de fiecare dată la intrarea în hotel. Acest
permis conţine următoarele date : numele, camera, perioada de staţionare.
Este important ca, clientul să plece spre spre cameră cu o impresie favorabilă
hotelului, deoarece acesta va persista în amintirile sale. De aceea se urează clientului
petrecerea unui sejur agreabil în acest hotel, dar fără a da impresia unei formule stereotipe
repetat frecvent. Aceasta constituie o procedură de primire standard, dar adesea pot apărea
cazuri particulare cum ar fi :
- Clienţi fără bagaje : pentru hotelier, bagajele constituie o garanţie a solvabilitătii
clientului. De aceea în ziua terminării sejurului, înainte de ora 12, cameristele verifică
existenţa bagajelor în camerele închiriate ;
- Clientul pretinde a avea o rezervare .
Un client se poate prezenta la recepţie pretinzând că are o rezervare deja făcută,
nu are nici o justificare şi nici nu este menţionat pe lista de sosiri a zilei. În cazul în care
hotelierul are camere disponibile, le poate pune la dispoziţie în funcţie de dorinţele clientului.
Dar, dacă hotelul este în totalitate ocupat se avertiozează clientul asupra problemei şi eventual
se modifică din nou lista de sosiri. Este posibil să fi intervenit una din situaţiie : nume scrise
greşit, dosar trecut la « no-show » sau poate fi clasat la o dată diferită. Dacă rezultatele dau
dreptate clientului, trebuie intervenit astfel încât serviciul de recepţie primire să găsească o
soluţie pentru găzduirea clientului în hotel sau într-un hotel apropiat de acelaşi tip (categorie).
Dacă la reverificare tot nu se regăseşte numele clientului pe lista de rezervăriu recepţionerul
trebuie să dea o mână de ajutor clientului în găsirea unei camere.
O atitudine pozitivă din partea acestui serviciu este o bună reclamă pentru hotel.
« Day-used » se numesc camerele ce nu sunt ocupate decât o parte a zilei şi care pot
fi eliberate pentru o noapte.

15
 Sosirea grupurilor organizate
Primirea grupurilor organizate comportă aceeaşi procedură ca şi la sosirea
xlienţilor individuali. Ea trebuie efectuată rapid, într-un hol de aşteptare unde turiştii se pot
odihni în timp ce formalităţile de cazare se realizează prin responsabilul grupului
La sosire sunt înscrişi în mod obligatoriu toţi clienţii de catre recepţioner, în
ordinea alfabetică, pe baza datelor din bulletin sau din paşaport. Pe plan mondial cifra cea mai
des vehiculată pentru un grup este de 11 persoane, dar sunt considerate grupuri şi colectiv
menim 6-7 persoane, limita pentru grup este aleatorie în funcţie de acceptul hotelului.

1.5.8. Plecarea clienţilor

Aceasta reprezintă ultima etapă a gestiunii pentru un client. De obicei
terminarea sejurului este cunoscută cu anticipaţie şi ca urmare, recepţie întocmeşte buletinul
de plecare, prin care se anunţă tuturor compartimentelor hotelului plecarea apropiată a
clientului. Pe baza comunicărilor primite se încheie contul clientului, în vederea lichidării
creditului acorcat şi întocmirii notei de plată care este remisă compartimentului caserie.
Ora de eliberare a camerelor este de obicei fixată între 12¨-14¨. Odată cu
încasarea notei de plată, compartimentului casierie anunţă serviciul de etaj eliberarea camerei,
în vederea efectuării operaţiunilor de curăţenie după ce camera este dată disponibilă la
recepţie.
În general, fazele procedurii de plecare sunt următoarele:
- se salută cu bunăvoinţă şi dacă este posibil se adresează clientului pe nume.
- se întreabă clientului în legătură cu nevoile sale : transportul bagajelor,
mijlocul de transport ;
- se mulţumeşte clientului pentru sejurul petrecut la hotel ;
- se urează « Drum bun » şi se adresează iniţiativa de a reveni în hotelul
respectiv.
Aceasta procedură permite asigurarea unei plecări în bune condiţii a clientului.
Fiecare client este un caz particular căruia trebuie să i se adapteze personalul
funcţiei de recepţie primire.
1.5.9. Orgranigrama complexului hotelier “ Moldova” Iaşi
Organigrama reprezintă ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor organizatorice
astfel concepute să funcţioneze bine firma.

16
 Elementele constitutive ale unei organigrame sunt;
- compartimentele care alcătuiesc firma;
- sectoarele;
- nivelele manageriale;
- posturile;
- numărul de personal;
- desenul-organigrama.
.anexa nr.
În cazul hotelului “Moldova” organigrama posturilor este mai mică. Acest fapt
se datorează unor factori atât obiectivi cât şi subiectivi.
Ca factori obiectivi : circuit tuirsti scăzut datorat fie sejurului scurt al turiştilor
fie faptului că persoanele autorizate să se ocupe de reclame nu şi-au făcut pe deplin datoria.
Dintre factorii subiectivi putem aminti : necesitatea cunoaşterii, productivităţii,
astfel că pe lângă alte măsuri să se poată asigura o creştere a salariilor pentru categoriile de
personal.

1.1 Marketing-ul hotelier şi aplicarea lui în conditiile pieţei turistice

Funcţia comercială sau de marketing constituie funcţia principală şi cea mai
complexă, celelalte funcţii fiind subordonate acesteia.
Marketing-ul îndeplineşte următoarele condiţii :
- cercetarea pieţei şi a cerinţelor consumatorilor ;
- adaptarea firmei la condiţiile în care funcţionează astfel încât să asigure o
corelaţie optimă între ofertă şi cerere;
- satisfacerea în condiţii superioare a cerinţelor de consum ale populaţiei;
- stabilirea politicii de preţuri astfel încât aceasta să aducă la eficientizarea
activitivăţii şi maximizarea profitului ;
- alegerea celor mai bune canale de distribuţie a produselor firmei.
Preocupările şi atenţia mereu sporită îndreptate astăzi în întreaga lume spre
probleme legate de vânzare sunt tot atât de actuale şi atunci când ne referim la piaţa turistică.
Marketing-ul hotelier nu reprezintă altceva decât strategia organizatorilor de
turism şi a prestatorilor de servicii turistice în condiţiile existenţei « pieţei cumpărătorului »,
acela de a descoperi noi clienţi, de a pătrunde pe noi pieţe sau segmente de piaţă, de a menţine

17
şi cultiva pieţele tradiţionale. Marketing-ul poate fi considerat mai curând o optică nouă de
abordare a raporturilor de piaţă turistică-produs turistic, în virtutea căreia trebuie să se ofere
ceea ce se pte vinde şi nu să se vândă ceea ce se produce.
Ţinând seama de caracteristicile specifice activităţii turistice, poate fi acceptată
următoarea definiţie : prin marketingul hotelier se înţelege totalitatea măsurilor cu ajutorul
cărora conducerea unei unităţi hoteliere poate cerceta relaţiile produs-piaţă, organizând şi
dirijând pe baza lor toate activităţile economice care se evaluează, ca necesare evaluării
puterii de cumpărare a clientelei potenţiale şi transformării acesteia într-o cerere efectivă
pentru un anumit produs sau serviciu public.

1.2. Aplicarea instrumentelor de marketing hotelier în activitatea turistică

În judeţul Iaşi există 1957 locuri decazare în hoteluri, 185 de locuri în moteluri
şi 1218 în vile turistice, cabane, campinguri tabere şcolare aflându-se pe locu 22 între judeţele
şi municipiul Bucureşti în anul 2000.
În municipiul Iaşi sunt opt hoteluri şi trei moteluri cu un total de 1406 locuri de
cazare. Din totalul de locuri de cazare în hoteluri şi moteluri din municipiul Iaşi, la sfârşitul
anului 2000, 270 locuri de cazare erau deţinute de « S.C. Complex Hotelier Moldova S.A .»
acesta fiind liderul firmelor de turism din Iaşi.
Detaliat pentru turiştii români şi străini (cazaţi pe parcursul anului 2002 această pondere
Analizând toate datele prezentate se observă că unitatea hotelieră Moldova deţine
cea mai mare pondere pe piaţa turistică a municipiului Iaşi, aceasta fiind justificată şi prin
baza tehnico-materială pe care o are societatea.
Ponderea înnoptărilor om-zile înregistrate la “ S.C. Complex Hotelier Moldova
S.A.” pe parcursul anului 2002-înnoptări om-zile inregistrate în unităţi de cazare luate în
calcul este de aproximativ 65% pentru turiştii români şi 67,5% pentru turiştii străini. Grecia,
Olanda, Marea Britanie, Australia, Suedia, Japonia, Coreea, Ungaria, Turcia etc

Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III

Anul 2000 2001 2002 2000 2001 2002 2000 2001 2002
Total turişti 2085 3557 2644 3208 4560 3453 3891 4165 3458

Români 1760 3040 2310 2696 3141 2594 2895 2422 2125
18
Străini 325 517 334 512 1419 869 996 1743 1333
 Figura nr 9 : Structură pasageri hotel Moldova

În concepţia marketing-ului turistic instrumentele de marketing sunt următoarele :

1. Produsul turistic ;
2. Preţurile şi tarifele ;
3. Canalele de distribuţie a produsului turistic ;
4. Promovarea produsului turistic.

I. Produsul hotelier al S.C.Complex Hotelier Moldova S.A.

Hotelăria a devenit, cu timpul o industrie, conţinând un sector aparte de turism.

Procesul de producţie al hotelului asigură următoarele funcţii importante : odihnă, hrană,
agrement, informaţii, comunicaţii, alte servicii necesare consumatorilor de produse turistice.
În hotelăria modernă organizarea activităţii este concepută pe principiul satisfacerii
complexe a cererii de servicii a turiştilor şi a călătorilor. Asigurarea personalului pentru
industria turistică şi hotelieră este mai dificilă decât pentru alte ramuri, deoarece personalul
din turism şi hotelărie se regăseşte în contact cu o clientelă exigentă cu oamenii, de civilizaţii
şi de culori diferite.
Formarea personalului din industria hotelieră necesită o atenţie specială şi este
suficient de costisitoare. În structura consumului turistic serviciile oferite de obiectivele de
cazare indiferent de natura funcţiilor lor de cazare (de bază sau complementare), de caracterul
activităţii desfăşurate (cu activitate sezonieră sau permanentă), de gradul de confort (o stea
două stele, trei stele), reprezintă un element indispensabil pentru asigurarea condiţiilor în
localităţile (staţiunile)de destinaţie ale călătoriiilor turistice.
Schema de cazare constituie alături de serviciile de transport de alimentaţie şi
agrement, principalele servicii de bază care stimuleză traficul turistic.

19
Figura nr 10 : Schema produsului hotelier

Cazare
Serviciu hotelier De bază
Masă

Produs hotelier Suplimentare Cu plată

Fară plată

Obiectul de activitate al societăţii implicit al hotelului Moldova este următorul :

1) Prestări servicii si desfacere de mărfuri ;
2) Promovarea şi contactarea externă a programelor turistice şi derularea lor;
3) Organizează şi comercializează programe de excursii şi tratamente;
4) Transport turistic.
La modul concret hotelul Moldova asigură un număr de servicii de bază şi
anume CAZARE, RESTAURAŢIE, AGREMENT, FITNESS, precum şi o serie
de servicii suplimentare :
1) legături interne şi internaţionale ;
2) primirea şi transmiterea de faxuri ;

20
 3) coafură, frizerie ;
4) spălat, călcat şi reparat lenjerie 
5) închirieri diverse obiecte de folosinţă temporară
6) serviciul la cameră ;

2.Relatii interne ale S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVA S.A.

FLUX INFORMATIONAL

Agentie turism Alimentatie publica Cazare

Departament Finante Sala conferinte

Contabilitate

Sala conferinte
Intretinere

21
Intretinere
In ceea ce priveste fluxul informational cu privire la relatiile interne care se
realizeaza in cadrul S.C COMLEX HOTELIER MOLDOVA S.A. avem
urmatoarele:

1. Departamentul finante contabilitate emite note de plata

compartimentului care se ocupa cu alimentatia publica in urma aprovizionarii
cu alimente de catre acesta.

2. Compartimentul de Alimentatie publica face aprovizionarea in functie

de cati oameni sunt cazati la acel moment in hotel.

3. Banii proveniti in urma inchirierii camerelor de hotel ajung la caserie.

4. Toate cheltuielile realizate in urma sedintelor,conferintelor in interes de

serviciu sunt suportate din bugetul propriu ele fiind inregistrate la
Departamentul finante contabilitate.

5. Cheltuielile privind intretinerea hotelului sunt inregistrate la

Departamentul finante contabilitate.

6. Facturile primite de la furnizori in urma aprovizionarii cu diverse materii

prime sunt inregistrate la Departamentul finante contabilitate.

7. In urma vanzarii pachetului de servicii diversilor clienti prin intermediul

Agentiei de turism,se emit facturi care se inregistreaza la Departamentul
finante contabilitate.

3.Relatii externe ale S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVA

S.A

22
 FLUX INFORMATIONAL

BANCI C.A.S.S

FURNIZORI C.A.S

Complex hotelier
moldova
C.F.S

CASA DE PENSII
CLIENTI

D.G.F.P

TREZORERIE

23
In ceea ce priveste fluxul informational cu privire la relatiile externe care se
realizeaza in cadrul S.C COMLEX HOTELIER MOLDOVA S.A. avem
urmatoarele:

1. Complexul Hotelier Moldova plateste toate datoriile catre bugetul de

stat prin intermediul Trezoreriei(C.A.S.S, C.A.S, C.F.S)

2. Bancile unde Complexul Hotelier Moldova are deschise conturi acorda

credite acestuia dupa care la o perioada scadenta ramburseaza
imprumuturile impreuna cu dobanzile aferente.

3. Clientii platesc pentru toate serviciile de care beneficiaza,in urma

carora li se emit note de plata de compartimentul specializat.

4. Furnizorii de servicii catre Coplexul Hotelier Moldova emit facturi si

primesc contravaloarea acestora.

5. Directia Generala a Finantelor Publice verifica legalitatea platilor catre

bugetul de stat realizate prin intermediul Trezoreriei.

24
25
26
Cap ll. Fundamentarea veniturilor bugetare la S.C.
COMPLEX HOTELIER MOLDOVA S.A.

IMPOZITUL PE PROFIT

Baza legala:

 Legea 571/2003 privind Codul fiscal;

 Ordonanta Guvernului 92/2003 privind odul de procedura fiscala;
 Hotararea Guvernului 1569/2002 pentru aprobarea Normelor
privind limitele legale de perisabilitati la marfuri in procesul de
comercializare;
 Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea
modelului si continutului formularului 100”Declaratie privind
obligatiile de plata la bugetul general consolidat”;
 Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a codului fiscal.

Baza de impozitare. Determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea

bunurilor mobile si imobile, a serviciilor prestate, lucrarilor executate si cheltuielile
efectuate pentru realizarea acestora intr-un an fiscal, la care se adauga cheltuielile
nedeductibile.

27
Veniurile neimpozabile sunt:
 Dividendele primite de o persoana juridica romana de la o alta
persoana juridica, romana sau straina;
 Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare
inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a
primelor de emisiune precum si diferentele de evaluarea investitiilor
financiare pe termen lung;
 Venituri din anularea obligatiilor unei persoane juridice,daca
obligatiile se anuleaza in schimbul obligatiilor de participare la
respectiva persoana juridica.
 Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere,veniturile din anulere si reducerea provizioanelor pentr
care nu s-a acordat deducere,precum si veniturile din recuperarea
cheltuielilor nedeductibile;
 Veniturile neimpozabile,prevazute in mod expres in acoruri si
memorandunuri aprobate prin acte normative.

Se considera cheltuieli deductibile precizate expres prin lege:

 Contributiile pentru constituirea de fonduri cu destinatie speciala,
conform legii;
 Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau
din incasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de
actiuni sau parti sociale de la F.P.S.,;
 Chiria sau amortizarile si dobanzile pentru contractele de leasing
financiar
 Cheltuieli de delegare, detasare si de deplasare in tara si in
strainatate, constatate prin documentele justificative;
 Cheltuieli cu diurna;
 Cheltuieli cu tichetele de masa;

28
  Cheltuieli de asigurare care privesc activele corporale fixe si
circulante si cheltuielile de asigurare pentru personal impotriva
accidentelor de munca,
 Valoarea ramasa neamortizata in urma casarilor de mijloace fixe
uzate fizic si moral pe o perioada de 18 luni;
 Cheltuielile de consolidare ale cladirilor cu risc seismic de grad l
 Cheltuielile de reclama si publicitate;
 Pierderea fiscala din anii anteriori.

Se considera cheltuieli nedeductibile:

 Impozitul pe profit, precum si impozitul pe venitul realizat din
strainatate;
 Amenzile si penalitatile datorate;
 Rezervele constituite peste limita legala de 5% din profitul contabil
anual si care depasesc 20% din capitalul social;
 Sumele ce depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile,
conform legii bugetare anuale si legilor speciale;, si anume:
 Cheltuieli de protocol peste limita legala (1% din profitul impozabil);
 Cheltuieli de sponsorizare: 10% pentru cultura, arta, invatamant,
sanatate, asistenta si servicii sociale, actiuni umanitatre, protectia
mediului;
 Cheltuieli de sponsorizare : 8% pentru educatie, drepturile omului,
stiinta – cercetare fundamentala si aplicata, filantropice, de
intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a
monumentelor istorice, cu exceptia fotbalului;
 Cheltuieli de sponsorizare : 5% pentru domeniul religios, social si
comunitar, reprezentarea intereselor asociatiilor profesionale,
fotbal. Totalul sumei considerate nedeductibila este aceea care
depaseste 10% din baza impozabila;
 Alte cheltuieli;

29
  Celtuieli pentru bunuri de natura stocurilor constatate lipsa in
gestiune sau degradate neimputabile, TVA aferenta acestora, TVA
colectata aferenta bunurilor, altele decat cele din productie proprie,
acordate salariatiilor sub forma unor avantaje in natura, precum si
TVA nedeductibila aferenta cheltuielilor de protocol ce depasesc
cota prevazuta de lege;
 Valoarea ramasa nerecuperata in urma valorificarii mijloacelor fixe
sau a casarii acestora (daca legi speciale nu prevad astfel);
 Orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor si asociatilor;
 Cheltuieli cu perisabilitatile peste limitele legale;
 Sumele angajate in favoarea partenerului contractual, altele decat
cele rezultate pe baza decontului intocmit la nivelul contractului de
asociere in participatiune;
 Cheltuieli de conducere si administrare inregistrate de un sediu
permanent apartinand unei persoane fizice sau juridice straine ,
indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul in care se afla sediul
permanent sau in alta parte, care depasesc 10% din salariile
impozabile ale sediului permanent in romania;
 Cheltuieli inregistrate in contabilitate pe baza unor documente
nelegale;
 Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe aferente gradului de
neutilizare;

Contribuabilii

 Persoanele juridice romane – pentru profitul impozabil realizat din

orice surse, atat in romania, cat si din strainatate. Din aceasta
categorie fac parte regiile autonome, indiferent de subordonare,
companiile nationale, societatile nationale, societatile comerciale,
indiferent de forma de organizare si forma de proprietate, inclusiv
de cele cu participare de capital strain sau cu capital integral

30
 strain, societatile agricole si alta forme de asociere agricola cu
personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile
financiare de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, trusturile,
precum si orice entitate care are statutul legal de persoana juridica
romana;
 Persoane juridice straine – care desfasoara activitati printr-un sediu
permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui
sediu;
 Persoanele juridice si fizice straine – care desfasoara activitati in
Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere unei
persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea
desfasurata in Romania.
 Institutiile publice – pentru veniturile extrabugetare din activitati
economice desfasurate in conditiile legii. Din aceasta categorie fac
parte institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare,
care nu sunt obligate sa le verse la integral sau partial la bugetul de
stat sau la bugetele locale si ale caror solduri anuale rezulta din
executia bugetara raman la dispozitia acestora.

Exceptari de la plata impozitului pe profit

   a) trezoreria statului;
   b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
45/2003 privind finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;
   c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
   d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
   e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt
utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

31
   f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea
obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile
obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent
sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru
lucrările de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a
clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor
religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obţinute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului
de proprietate;
   g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate,
pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii
Invatamantului.
  h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de
locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi
economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi
a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
   i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
   j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
   (2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
   a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
   b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
   c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
   d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
   e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
   f) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor
de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite;
   g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
   h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;

32
   i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social
sau profesional, potrivit statutului acestora;
   j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în
proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite
într-o activitate economică;
   k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit
de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii,
cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de
comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
   (3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice
realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu
mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit,
prevăzută la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit
pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât
cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea
cotei prevăzute la art. 17 alin. (1)

Cotele impozitului pe profit

 Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil

este de 25%,cu excepti Bancii Nationale a Romaniei care aplica o
cota de 80%.
 Daca castigurile rezultate din vanzare/concesionare proprietatilor
imobiliare situate in Romania si a titlurilor imobiliare detinute la o
persoana juridica ronana depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel
de vanzare/concesionare,atunci impozitul pe profit se stabileste

33
 prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.Aceasta cota
redusa se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau titlurilor de
participare numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de
participare pe o perioada mai mare de ddoi ani;
b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de
participare nu este o persoana afiliata contribuabilului;
c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de
participare dupa 31 decembrie 2003.
Contribuabilii care detin veniturile din activitati desfasurate pe baza de
licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozitul pe profit in
cota de 5% pentru profitul impozabil ce corespunde acestor venituri
pana la 31 decembrie 2004.

Termene de plata

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial,pana la data de 25

inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia BNR si a societatilor
bancare care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
celei pentru care se calculeaza impozitul.
In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia sa depuna declaratia de
impunere pana la termenul de plata al impozitului inclusiv, urmand ca dupa
definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul contabil anual sa
depuna declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat pana la termenul
prevazut pentru depunerea bilantului contabil.
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de
intarziere .
Nedepunerea la termen a declaratiilor se sanctioneaza cu amenda de la
5.000.000.lei la 100.000.000.lei

Facilitati fiscale

34
 In cazuri bine justificate, Ministerul Finantelor poate acorda amanari si
esalonari la plata, precum si stabilirea altor termenede plata a impozitului pe profit
in cursul anului. Ministerul Finantelor poate aproba, de asemenea, reducerea sau
scutirea la plata a majorarilor de intarziere.
Intalnim facilitati fiscale intr-o serie de legi privind zonele defavorizate,
zonele libere,precum si legi care cuprind activitati de cumparari de actiuni, parti
sociale de la F.P.S. in cadrul procesului de privatizare a societatilor strategice.

Termenul de prescriptie

Dreptul organelor fiscale de a stabili diferente de impozite si majorari de

intarziere, precum si penalitati pentru faptele ce sunt, potrivit legii, de competenta
organelor fiscale, se prescrie dupa cum urmeaza:
 In termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de
depunere a declaratiei pentru perioada respectiva;
 In termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plata a
impozitului, in cazul in care legea nu prevede obligatia depunerii
declaratiei;
 In termen de 5 ani de la data comunicarii, catre contribuabil, a
impozitului stabilit de organele fiscale,in conditiile prevazute de
lege.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitelor si a diferentelor de
impozit este de 10 ani, in cazul de evaziune fiscala.

35
Exemplu de calcul

Presupunem urmatoarea situatie:

A) Venituri totale cumulate de la inceputul anului=300.000.000 le

B) Cheltuieli totale cumulate de la inceputul anului=100.000.000. lei
Cheltuieli de protocol peste limita legala=1.000.000 lei
Alte cheltuieli nedeductibile=10.000.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit=20.000.000 lei
Profit impozabil=Venituri totale-Cheltuieli totale-Venit
Neimpozabile+Cheltuieli nedeductibile
Profit impozabil=300.000.000-100.000.000-
(1.000.000+10.000.000+20.000.000)+10.000.000=170.000.000 lei
Impozit pe profit=Profit impozabil*25%
Impozit pe profit=170.000.000*25%=42.500.000 lei
Profit brut=Venituri totale-Cheltuieli totale
Profit brut=300.000.000-100.000.000=200.000.000 lei
Profit net=Profit brut-Impozit pe profit
Profit net=200.000.000-42.500.000=157.500.000 lei

36
Fluxul informational

S.C COMPLEX HOTELIER SERVICIUL

MOLDOVA Note contabile
FINANCIAR
DEPARTAMENTE,BIROURI, CONTABIL
SECTII
Registru Cartea mare

Balanta de verificare
sintetica

CONT DE PROFIT SI
PIERDERE

ORDIN DE PLATA DECLARATIE

PENTRU
STABILIREA
IMPOZITTULUI PE
B.C.R. PROFIT

TREZORERIE / DIRECTIA
BUGETUL DE STAT JUDETEANA A
FINANTELOR
PUBLICE BOTOSANI

37
IMPOZITUL PE SALARII

Baza legala

 Legea 571/2003 privind Codul fiscal

 Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de
procedura fiscala;
 Ordinul ministrului finantelor publice 1847/2003 privind
stabilirea Nomenclatorului activitatilor independente pentru care
venitul net se determina pe baza normelor anuale pe venit,pentru
contribuabiliicare isi desfasoara activitatea individual potrivit
prevederilor Legii 571/2003.
 Ordinul ministrului finantelor publice 1848/2003 privind
stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturulor din salarii si
pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii 571/2003;
 Ordinul ministrului finantelor publice 160/2004 pentru
aprobarea modelului si continutului unor formulare privind
administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice;
 Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal’
 Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind
aprobarea modelului si continutului formularului”Declaratie privind
obligatiile de plata la bugetul general consolidat”.

38
Baza de impozitare

 Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani si/sau in

natura obtinute de o persoana fizica care desfasoara o activitate in
baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la
care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele
se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitatea temporara
de munca, de maternitate si concediul privind ingrijirea copilului in
varsta de pana la 2 ani.
 Baza impozabila a impozitului pe salariu o reprezinta suma
veniturilor realizate de salariat la fiecare loc de realizare a venitului.
 Salarii de orice fel;
 Indemnizatii de conducere si orice alte indemnizatii;
 Sporuri, prime, premii;
 Sumele platite pentru concediul legal de odihna, pentru
incapacitate temporara de munca, de maternitate si de ingrijirea
copilului;
 Orice alta castiguri in bani, primite ca plata a muncii lor de la
persoanele fizice si juridice, dupa caz, la care sunt angajati
permanenti;
 Sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale
constituite prin subscriptie publica;
 Veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii
unei conventii civile de prestari servicii;
 Sumele primite de reprezentantiiin adunarea generala a
actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
 Sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite, conform
legii;
 Toate drepturile salariale platite in natura angajatilor sub forma de
produse sau prestari de servicii, de catre persoanele fizice sau

39
 juridice care au sediul in Romania. Evaluarea produselor acordate
cu plat in natura se face al preturi diferite in functie de sursa de
provenienta a acestora
 Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.

Castigurile ce nu se cuprind in venitul lunar si nu se impun sunt:

 Ajutoarele platite din fondul de asigurari sociale, fondul de asistenta
sociala, din bugetul de stat, etc;
 Sumele pentru acoperirea cheltuielilor generate de delegari
detasari;
 Sumele din asigurari de bunuri, accidente, etc, primite drept
compensatii pentru pagubele suportate;
 Sumele primite cu titlu de donatie, mostenire, etc.

Determinarea venitului impozabil

Venitul brut din salarii – reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe

fiecare loc de realizare a venitului;
Venitul net din salarii – de determina scazand din venitul brut, contributiile
retinute, potrivit legii (pentru asigurarile sociale de stat 9,5%; pentru fondul de
somaj 1%, 6,5% fond asigurari sociale de sanatate), si cheltuielile profesionale
(15% din deducerea personala de baza);
Venitul impozabil (venitul baza de calcul) se calculeaza ca diferenta intre
venitul net si deducerile personale,
O.G. 73/2003 prevede ca persoanele fizice rezidente in Romania au
dreptul la deducri personale din venitul anual global,care imbraca formele
urmatoare:
 Deducerea personala de baza de 2.000.000.lei
 Deducerea personala suplimentara pentru sotul/sotia,copiii sau alti
membri de femilie aflati in intretinere este de 0.5% inmultit cu

40
 deducerea personala de baza si se acorda chiar daca acestia nu
au domiciliu comun.
Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale
suplimentare,in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate
in intretinere in afara sumelor reprezentand deduceri personale
suplimentere pentru membrii de familie aflati in intretinere astfel:
a)1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizi de
gradul intai si persoanele cu handicap grav;
b)0.5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizi de
gradul doi si persoanele cu handicap accentuat.
Suma deducerilor personale nu poate depasi de 3 ori deducerea
personala de baza.
Determinarea impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii se calculeaza lunar, pe fiecare loc de munca, asupra

totalitatii veniturilor realizate in luna expirata de catre fiecare salariat, venituri
denumite generic venit impozabil.
Impunerea se realizeaza pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea
unor cote progresive de venit.

Cotele de impozitare

Aceste cote sunt in prezent urmatoarele:

Venit lunar impozabil Impozit lunar

-lei- -lei-
Pana la 2.400.000 18%
2.400.001 – 5.800.000 432.000 + 23% pentru ce
depaseste 2.400.000 lei
5.800.001 – 9.300.000 1.214.000 + 28% pentru ce
depaseste 5.800.000 lei

41
 9.300.001 – 13.000.000 2.194.000 + 34% pentru ce
depaseste 9.300.000 lei
Peste 13.000.000 3.452.000 + 40% pentru ce
depaseste 13.000.000 lei

Exemplu de calcul

Presupunem urmatoareale date pentru un salariat cu carte de munca:

 Numar de ore lucrate/luna: 210
 Remuneratie: 50.000 lei/ora;
 Salar tarifar:= 210 * 50.000 = 10.500.000 lei;
 20% spor vechime = 10.500.000 * 20% = 2.100.000lei;
 prima de craciun = 1.000.000lei;
 salar brut =10.500.000+2.100.000+1.000.000=13.600.000 lei
 C.F.S = 1% * 13.600.000=136.000
 CAS 9.5% din salariul brut = 9.5% * 13.600.000 = 1.292.000
 CASS 6.5% din salariul brut = 6.5% * 13.600.000 = 884.000
 Cheltuieli profesionale 15% din deducerea personala de baza =
15% * 2.000.000 = 300.000;
 Venitul net = 13.600.000-136.000-1.292.000-884.000-
300.000=10.988.000
 Venitul impozabil = venitul net – deducere personala de baza =
10.988.000-2.000.000 = 8.988.000

Venitul impozabil se impoziteaza dupa urmatorul barem lunar :

Venit lunar impozabil Impozit lunar

-lei- -lei-
Pana la 2.400.000 18%
2.400.001 – 5.800.000 432.000 + 23% pentru ce

42

5.800.001 – 9.300.000
9.300.001 – 13.000.000
Peste 13.000.000
depaseste 2.400.000
1.214.000 + 28% pentru ce
depaseste 5.800.000
2.194.000 + 34% pentru ce
depaseste 9.300.000
3.452.000 + 40% pentru ce
depaseste 13.000.000

 Venit impozabil peste 2.400.000 = 8.988.000 – 2.400.000 =

6.588.000
 Impozitul aferent venitului impozabil peste 2.400.000 = 28% *
6.588.000 = 1.844.640
 Total impozit pe salariu = 1.214.000 + 1.844.640 = 3.058.640
 SALARIUL DE PLATA : 13.600.000-(C.A.S+C.F.S+C.A.S.S)-
1.844.640=13.600.000- 2.312.000-1844.640=9.443.360

Plata impozitului pe salarii

Obligatia calcularii, retinerii si varsarii impozitului pe salarii revine

platitorului de salarii. Impozitul trebuie varsat la bugetul statului la termenul de
plata a drepturilor salariale efectuate pentru fiecare luna (chenzina a doua), dar nu
mai tarziu de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se cuvin drepturile.
Calculul impozitului pe salarii se face pe baza de fisa fiscala.
Platitorul are obligatia de a trimite fisa fiscala de venituri cu datele
personale ale contribuabilului, si de a o pastra pe intreaga durata a angajarii si de
a trimite o copie organului fiscal competent si una salariatului.

Termenele de plata

43
 Impozitul pe salarii se calculeaza de platitorii acestora si se retine lunar
din sumele cuvenite la adoua chenzina.
 Pentru salariile primite din strainatate de catre persoanele care isi
desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei,impozitul pe salarii se
calculeaza de catre organul fiscal in raza caruia isi are sediul sau
domiciliul persoana juridica sau fizica la care se desfasoara
activitatea, pe baza declaratiilor depuse, in termen de15 zile de la
expirarea lunii pentru care s-a prestat activitatea, depersoanele
beneficiare de venituri, precum si a informatiilor pe care persoana
juridica sau fizica la care se desfasoara activitatea este obligata sa
le aduca la cunostinta acestuia in acelasi termen. Termenul de
depunere a declaratiei constituie si termen de plata a impozitului.
 Impozitul aferent tuturor drepturilor salariale se retine la data platii
acestora si se varsa lunar odata cu ridicarea sumelor pentru plata
celei de-a doua chenzine sau la data platii salariului, in cazul in
care plata acestuia se face o data pe luna.
 In situatia in care platitorul are cont bancar, impozitul se retine si se
varsa odata cu plata celei de-a doua chenzine.
 In situatia in care platitorul de salarii sau de alte drepturi salariale
nu are sau nu foloseste cont bancar pentru plata acestor drepturi,
varsarea la bugetul de stat se face lunar, in ziua lucratoare imediat
urmatoare datei platii acestor drepturi.
 Bancile sunt obligate sa verifice cu ocazia ridicarii sumelor pentru
plata salariilor in tara sau in strainatate, retinerea si varsarea la
bugetul administratiei publice centrale a impozitului pe salarii.

Deduceri din impozitul pe salarii

44
  Persoana fizica romana are dreptul sa i se deduca din impozitul pe
salarii datorat in Romania o suma echivalenta cu impozitul pe
salarii din sursa externa, platit direct sau prin retinere in strainatate,
pe baza de documente care atasta plata, confirmate de autoritatile
fiscale din tara in care isi desfasoara activitatea. Aceasta suma nu
va depasi suma impozitului pe salarii, calculat potrivit legislatiei
fiscale in vigoare din Romania;
 Impozitul pe salarii retinut in plus se restituie salariatilor respectivi
de platitorul acestora in termen de 30 zile de la data constatarii
plusului;
 In situatiile in care, pentru evitarea dublei impuneri exista conventii
sau alte acorduri internationale la care romania este parte, se
aplica cu privire la impozitul pe salarii prevederile din acele
conventii sau acorduri;
 Contributia pentru asigurarile sociale de sanatateale persoanelor
angajate de 6.5% aplicata asupra veniturilor salariale brute, se
deduce din impozitul pe salariu si se varsa la casa de asigurari de
sanatate.

Prescrierea dreptului de a cere executarea silita

 Impozitul pe salarii neretinut la timp sau in cuantumul legal se

retine de platitorul venitului, de la salariatii respectivi, pe o perioada
de 3 ani in urma de la data constatarii. Retinerea se poate face, in
rate egala, in cel mult 12 luni de la data constatarii neretinerilor;
 In cazul in care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la
salariatul in cauza, acesta se suporta de catre angajator, suma
respectiva nefiind deductibila fiscal.
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie
astfel:

45
  In termen de 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere
executarea silita pentru creantele bugetara provenind din impozite,
taxe, alte contributii stabilite potrivit legii,precum si din majorarile
aferente;
 In termen de 3 ani de la data nasterii dreptului de a cere
executarea silita pentru creantele bugetare provenind din amenzi
ori reprezentand alte creante bugetare decat cele prevazute.

Facilitati

Ministerul Finantelor si Directiile generale ale finantelor publice si

controlulfinanciar de stat pot acorda, in cazuri temeinic justificate, esalonari sau
amanari la plata impozitului pe salarii si esalonari, amanari, reduceri sau scutiri la
plata majorarilor de intarziere.

Modalitati de contestare

Impotriva modului in care se aplica prevederile legii de catre persoanele

fizice sau juridice la care sunt angajati, salariatii se pot adresa cu plangere direct
acestora, in termen de 30 zile de la data retinerii impozitului.

Fluxul informational al impozitului pe salarii

46
 SECTIA DE
PRODUCTIE

FISA DE
PONTAJ

DEPARTAMEN
T FINANCIAR-
CONTABIL

OFICIU DE
CALCUL

STAT DE PLATA

DEPARTAMEN
T FINANCIAR-
CONTABIL

ORDIN DE DECLARATIE PRIVID

PLATA STABILIREA IMPOZITULUI
PE VENITURILE DIN
SALARII
B.N.R

DIRECTIA JUDETEANA A
TREZORERIE FINANTELOR PUBLICE
BUGET DE
STAT

47
CONTRIBUTIILE UNITATII LA FONDURILE SPECIALE

Contributia unitatii la fondul pentru asigurari sociale de sanatate

Baza legala

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului 150/2002 privind organizarea

si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate;
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului 147/2002 pentru
reglementarea unor probleme financiare si pentru modificarea unor
acte normative;
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului 86/2003 privind reglementarea
unor masuri in materie financiar –fiscala,referitoare la activitatile de
colectare si declarare a creantelor bugetere reprezentand
contributii sociale;
 Ordinul ministrului finantelor publice 1644/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice de alicare a prevederilor sectiunii a 5-a din
cap I din Ordonanta Guvernului 86/2002;
 Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
 Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea
modelului si continutului formularului 100”Declaratie privind
obligatiile de plata la bugetul general consolidat”;
 Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003.

Contribuabilii

 Persoanele fizice sau juridice sau orice alta entitate in beneficiul

careia una sau mai multe persoane fizice presteaza munca in baza

48
 unui contract individual de munca sau a unei conventii civile de
prestari servicii (angajatori);
 Salariatii sau cei care presteaza o activitate pe baza de conventie
civila de prestari servicii (asigurati)
 Liber profesionistii;
 Alte persoane fizice, pensionari, someri;
 Angajati aflati in concediu medical, in concediu pentru sarcina si
lehuzie sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in
varsta de pana la 6 ani.

Baza de calcul

Pentru angajator

 Fondul de salarii si urmatoarele drepturi salariale : indemnizatiile

din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate
publica; drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime, premii,
sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare; indemnizatia lunara
bruta cuvenita administratorilor la companii/societati nationale,
societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei
publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile
autonome; sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a
actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite; alte
drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate in bani si in
natura de catre angajator.

Pentru asigurati

49
  Veniturile salariale brute, acestora fiindu-le asimilate si urmatoarele
: indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de
demnitate publica; drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime,
premii, sporuri si alte drepturi salariale ale cadrelor militare;
indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societati nationale, societati
comerciale la care statul nostru sau o autoritate a administratiei
publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile
autonome; sumele primite de reprezentantii in AGA, in CA si in
comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in organismele
tripartite; venitul sub forma de salarii din strainatate, obtinute de
persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania si de persoanele
fizice romane cu domiciliul in Romania angajate ale misiunilor
diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania; alte
drepturi si indemnizatii de natura salariala, primite de asigurati, in
bani si in natura.

Cotele de impunere

 Contributia angajatorului consta intr-o cota de 7% aplicata asupra

fondului de salarii, inclusiv veniturile obtinute pentru munca
prestata in baza unei conventii civile de prestari servicii.
 Contributia asiguratului consta intr-o cota de 6.5% asupra
veniturilor salariale brute in cazul salariatiilor angajati cu contract
individual de munca sau pe baza de conventie

Temene de plata

Termenul stabilit pentru virarea impozitului pe veniturile din salarii, in cazul

angajatorului si al angajatului (care plateste prin stopaj la sursa).

50
 Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de
sprijin, cat si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile,
contributia la asigurarile de sanatate se retine odata cu plata drepturilor banesti
asupra carora se calculeaza, de catre cei care realizeaza plata acestor drepturi.

Exemplu de calcul

angajator
 Fond de salarii = 6.000.000 lei
 CASS = 7% * 6.000.000 = 420.000 lei
angajat
 Venitul salarial = 6.000.000 lei
 Indemnizatie ingrijire copil = 1.000.000 lei
 CASS = 6.5% * 7.000.000 = 455.000 lei

Fluxul informational

51
 Birou Financiar-
Contabil

Stat de plata Ordin de plata

Declaratie lunara Banca

C.A.S.S. Trezorerie

C.A.S.S.

Contributia de asigurari sociale

Baza legala

 Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul nr. 2004 nr.

519/2003;
 Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003;
 Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
 Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea
modelului si continutului formularului 100”Declaratie privind
obligatiile de plata la bugetul general consolidat”.

52
 Contribuabilii

 Asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

 Angajatorii;
 Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care
administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;
 Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea membrii
cooperatori si persoanele care isi desfasoara activitatea in functii
elective sau care sunt numite in cadrul autoritatilor
executive,legislative ori judecatoresti pe durata mandatului
asimilate angajatilor;
 Persoanele care nu sunt asigurate in sistemul public de pensii prin
efectul legii cele care nu se afla in plata unor prestatii de asigurari
sociale in sistem public,cele care nu sunt asigurate in alte sisteme
de asigurari sociale,neintegrate in sistemul public,care incheie
contracte de asigurari sociale.

Cotele de impunere

 Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie

de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale;
 Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea
bugetului asigurarilor sociale de stat
Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori se stabileste ca
diferenta intre cotele de contributie si contributia datorata de angajat, stabilita la
nivelul de 9.5% aplicata asupra salariilor individuale brute realizate lunar de
salariati.
Cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori pentru
anul 2004 sunt urmatoarele :
 31.5% pentru conditii normale de munca;

53
  36.5% pentru conditii deosebite de munca;
 41.5% pentru conditii speciale de munca.

Baza de calcul

 Salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile,

adaosurile, reglementate de lege sau prin contractul colectiv de
munca.
 Venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de
asigurare, care nu poate fi mai mic de o patrime din salariul brut
lunar pe economie.
 Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 5 ori salariul mediu
brut lunar pe economie.
 Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de
asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare
realizate de asigurati;
 Baza lunara de calcul, la care persoana juridica din Romania
datoreaza contributia de asigurari sociale pentru personalul roman
trimis in misiune permanenta in strainatate, o constituie fondul total
de salarii rezultat din insumarea salariilor brute individuale la care
s-a calculat contributia de asigurari sociale.
 Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru
someri o constituie cuantumul ajutorului de somaj, ajutorului de
integrare profesionala.

Scutiri de la plata contributiei de asigurari sociale

54
  Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile
asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se
platesc direct de aceasta ;
 Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii
contractelor individuale de munca sau al incetarii calitatii de
membru cooperator;
 Diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer,
drepturile de autor;
 Sumele obtinute in baza unei conventii civile de prestari servicii sau
executari de lucrari de catre persoane care au incheiate contracte
individuale de munca
 Sumele reprezentand participarea personalului la profit
 Premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale

Termen de plata

 Data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in

cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar
dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care
se datoreaza plata;
 Data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, in cazul angajatorilor
care efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai
tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se
datoreaza plata;
 Pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se
efectueaza plata drepturilor ce se suporta din bugetul Fondului
pentru plata ajutorului de somaj
 Contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat dupa calcularea
si retinerea acestora se virau pana la data de 20 a lunii urmatoare
celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale.

55
 Incepand cu 1 ianuarie 2004 termenul de plata al contributiilor este
de pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se
datoreaza drepturile salariale si/sau veniturilor de natura drepturilor
salariale.
In cazul contributiilor datorate de catre asociati unici, asociati,
membri ai asociatiei familiale, persoane autorizate sa desfasoare
activitati independente etc. termenul de plata a contributiei este
pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs.
 Neplata contributiei de asigurari sociale la termenele prevazute
genereaza plata unor majorari calculate pentru fiecare zi de
intarziere, pana la data achitarii sumei inclusiv

Exemplu de calcul

1. Pentru angajati :
 Salariu de baza = 10.000.000 lei
 Sporuri = 700.000 lei
 Venit brut (Vb) = salariu de baza + sporuri = 10.000.000
 CAS = 9.5% * Vb = 950.000

2. Pentru angajator :
Salarii brute :
 Grupa l de munca= 15.000.000 lei;
 Grupa ll de munca = 5.000.000 lei;
 Grupa lll de munca = 25.000.000 lei.
Obligatia initiala :
 I. 15.000.000 * 41.5% = 6.225.000lei;
 II. 5.000.000 * 36.5% = 1.825.000lei;
 III. 25.000.000 * 31.5% = 7.875.000lei;
 TOTAL = 15.925.000 lei
Indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca = 10.000.000;

56
 Suma de virat = 15.925.000-10.000.000 = 5.925.000.

Fluxul informational

57
 S.C.COMPLEX
HOTELIER
MOLDOVA S.A

FISA DE
PONTAJ

DEPARTAMEN
T FINANCIAR-
CONTABIL

OFICIU DE
CALCUL

STAT DE PLATA

DEPARTAMEN
T FINANCIAR-
CONTABIL

ORDIN DE DECLARATIA PRIVIND

PLATA ASISTENTA NOMINALA A
ASIGURATILOR SI A
OBLIGATIILOR DE PLATA
B.N.R CATRE BUGETUL
ASIGURARILOR SOCIALE
TREZORERIE DE STAT
BUGET DE
STAT
C.N.P.A.S

58
Contributia unitatii si a salariatilor la fondul pentru plata ajutorului de
somaj

Baza legala

 Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si

stimularea fortei de munca;
 Hotararea Guvernului 174/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 76/2002;
 Hotararea Guvernului 1089/2002 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii 76/2002;
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului 147/2002 pentru
reglementarea unor probleme financiare si pentru modificarea unor
acte normative;
 Ordinanta de Urgenta a Guvernului 124/2002 pentru modificarea si
completarea Legii 76/2002;
 Legea 4/2002 privind Aprobarea de Urgenta a Guvernului
124/2002;
 Legea 232/2002 pentru Aprobarea Ordonantei Guvernului 36/2003
privind corelarea unor dispozitii din legislatii financiar-fiscala;
 Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004
nr.519/2003;
 Ordonanta Guvernului 86/2003 privind reglementarea unor masuri
in materie financiar-fiscala;
 Ordinul ministrului finantelor publice 1644/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din
capitolul I din Ordonanta Guvernului 86/2003;
 Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003;
 Codul de procedura fiscala aprobat prin Ordonanta Guvernului
92/2003.

59
 Subiectul impunerii

Pentru persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in

Romania, care angajeaza personal roman,subiectul impunerii il realizeaza fondul
de salarii realizat lunar.
Pentru angajati subiectul impunerii il reprezinta salariul de baza lunar de
incadrare brut inscris in cartea de munca.

Contribuabilii

 Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in

Romania, care angajeaza personal roman;
 Persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si
asociatiile familiale care isi desfasoara activitatea conform
prevederilor legale;
 Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine, cu sediul in
Romania, care angajeaza personal roman;
 Membrii cooperatori.

Baza impozabila

Baza impozabila pentru angajatori este reprezentata de fondul de salarii

realizat lunar :
 Salariile de baza;
 Sporurile si indemnizatiile la salriul de baza;
 Salariul de merit;
 Salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv
pentru pensionarii care cumuleaza pensia cu salariul;
 Sumele realizate prin plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice;

60
  Drepturile ce se acorda personalului de specialitate trimis in
strainatate (in deplasare pentru actiuni stiintifice, culturale artistice,
sportive);
 Stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondurile de
salarii;
 Indemnizatii pentru concediul de odihna;
 Indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de
munca suportate de unitati;
 Platile facute salariatilor zilieri sau temporari;
 Salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor
sau imputernicitilor statului;
 Alte sume;

Pentru angajati baza impozabila este reprezentata de salariul de baza

lunar de incadrare brut inscris in cartea de munca, inclusiv :
 La unitatile la care salariile se stabilesc prin negocieri colective sau
individuale : sporurile si indemnizatiile pentru care in contractul
colectiv de munca sau contractul individual de munca s-a facut
precizarea ca fac parte din salariul de baza;
 La unitatile bugetare: indemnizatia de conducere, spor profesor-
diriginte din invatamantul gimnazial, profesional, liceal si de maistri,
spor farmacist-dirigintespor asistent medical sef, spor pentru
responsabilitatea actului medical, indemnizatia de zbor, alte sporuri
si indemnizatii care, potrivit dispozitiile legale, fac parte din salariul
de baza.

Cotele de impunere

Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care

angajeaza personal roman platesc o cota de 3% din fondul de salarii realizat lunar
Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine, cu sediul in Romania, care

61
angajeaza personal roman platesc o cota de 1% din salariul de baza lunar de
incadrare brut inscris in cartea de munca.

Termenul de plata

Contributia la fondul de somaj se vireaza odata cu lichidarea drepturilor

salariale pentru luna expirata, dar nu mai tarziu de 20 a lunii in curs.

Exemplu de calcul

Angajat :
 salar lunar tarifar = 5.000.000;
 Contributia salariatului la fondul de somaj = 1% * 5.000.000 =
500.000
Angajator :
 Fond de salarii = 400.000.000;
 Contributia angajatorului la fondul de somaj = 3% * 400.000.000 =
12.000.000.

Fluxul informational

62
 S.C. COMPLEX
HOTELIER
MOLDOVA S.A

FISE DE
PONTAJ

BIROU
FINANCIAR/CONT
ABIL

DECLARATIE
ORDIN DE PLATA
LUNARA

AGENTIA
JUDETEANA DE BANCA
OCUPARE A
FORTEI DE
MUNCA TREZORERIE

AGENTIA
JUDETEANA DE
OCUPARE A
FORTEI DE
MUNCA

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, un impozit general pe

consum, care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul de bunuri si
prestarilor de servicii cu plata.
Taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in tara in care produsul se
produce si/sau se consuma.

63
 Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din
vanzarea bunurilor sau prestarea de servicii si platile efectuate pentru bunuri si
servicii aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.
Sistemul de functionare al taxei pe valoarea adaugata are la baza un
principiu fundamental care consta in aceea ca din taxa facturata pentru bunurile
livrate si serviciile prestate se scade taxa aferenta bunurilor sau serviciilor
achizitionate sau executate in unitati proprii destinate realizarii de operatii
impozabile.

Baza legala

 Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea

adaugata, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/1992;
 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe
valoarea adaugata.

Contribuabilii

 Contribuabilii inregistrati la organele fiscale competente ca platitori

de taxa pe valoare adaugata, pentru livrarile de bunuri mobile,
transferul proprietatii bunurilor imobiliare si prestarile de servicii
supuse taxei pe valoarea adugata;
 titularii operatiunilor de import de bunuri, efectuat direct, prin
comisionari in vama sau terte persoane juridice care actioneaza in
numele si din ordinul titularilor operatiunilor de import;
 persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit
regulamentului vamal aplicabil acestora;
 persoanele fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul stabil in
Romania, pentru bunurile de imnport inchiriate, precum si pentru
serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliulin
strainatate, referitoare la : operatiuni de leasing, cesiuni si/sau

64
 concesiuniale dreptului de autor, de brevete, de marci de fabrica si
de comert sau alte drepturi similare, servicii de publicitate, serviciile
consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocatilor, expertilor
contabili, prelucrarea de date si furnizarea de date si furnizarea de
informatii, operatiuni bancare si financiare, punerea la dispozitie de
personal;

Sfera de aplicare

TVA se aplica asupra urmatoarelor tipuri de operatiuni :

 livrari de bunuri mobile care constau in transferul dreptului de

proprietate prin vanzare, schimb, aport in natura la capitalul social
al societatii comerciale, predarea de catre agentii economici a unor
bunuri cu tilu gratuit;
 operatiuni asimilate livrarilor : vanzarea cu plata in rate cu clauza
trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei
rate sau la o anumita data stabilita prin contract; preluarea de catre
contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societatii
comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu
activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse
la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi
regim se aplica si prestarilor de servicii; trecerea in domeniul public
a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, in schimbul unei
despagubiri, in conditiile legii; transferul dreptului de proprietate
asupra bunurilor in urma executarii silite.
 Prestarile de servicii : lucrari de constructii-montaj, transport de
persoane si/sau marfuri,servicii de posta si telecomunicatii, de
transmisiuni radiosi de televiziune, inchirieri de bunuri mobile sau
imobile, operatiuni de leasing, locatia de gestiune, operatiuni de
intermediere sau de comision, reparatii de orice natura, cesiuni

65
 si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, operatiuni de
publicitate, consulting, studii, cercetari si expertize, operatiuni
bancare, financiare si de asigurare sau reasigurare, organizarea de
licitatii, orice alta munca fizica sau intelectuala;
 Transferul proprietatii bunurilor imobile : constructii imobile prin
natura lor, locuinte, vile, constructii industriale, constructii
comerciale, constructii agricole, constructii destinate altor activitati,
terenuri pentru constructii si cele situate intravilan, bunuri mobile
care nu se pot detasa de constructiile propriu-zise fara a antrena
deteriorarea acestora;
 Importul de bunuri si servicii
 Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul in
strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi Romaniain
conformitate cu criteriile deteritorialitate stabilite prin lege.

Scutiri

 Unitatile sanitare, veterinare, de asistenta sociala,

 unitatile si institutiile de invatamant cuprinse in sistemul national de
invatamant;
 unitatile care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare;
 gospodariile agricole individuale;
 cantinele organizate pe langa asociatiile, organizatiile si institutiile
publice care, potrivit legii nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA;
 casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor
reciproc, cooperativele de credit, casele de schimb valutar;
 societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de
valori mobiliare;
 BNR pentru unele operatiuni specifice;
 Societatile de asigurare/reasigurare, inclusiv intermediarii in aceste
operatiuni;

66
  Compania Nationala Loteria Romana SA si agentii economici
autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor
de noroc, pentru activitatile de organizare si exploatare a jocurilor
de noroc;
 Urmatoarele produse si servicii : combustibil pentru consum casnic
lem de foc, carbuni si gaze naturale, energie electrica si termica
pentru consum casnic, apa si canalizare;
 Bunurile si serviciile acordate in mod gratuit conform legii.

Operatiunile de import

 Bunurile din import, potrivit Tarifului vamal de import al Romaniei;

 Marfurile importate si comercializate in regimul Duty Free;
 Bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale(persoane
fizice);
 Bunurile si serviciile din import similare bunurilor si serviciilor din
tara, scutite de taxa pe valoarea adaugata potrivit legii;
 Importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlul de ajutoare sau
donatii destinate unor scopuri cu caracter religios,de aparare a
sanatatii,de aparare a tarii si sigurantei nationale,artistic,sportiv de
protectie si ameliorare a mediului,de protectie si conservare a
monumentelor istorice si de arhitectura.
Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si
vamuire,pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost
primite fara obligatii de plata a unei declaratii pe propria raspundere
semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana
imputernicita de aceasta,prin care se confirma ca bunurile sunt
destinate scopurilor prevazute la art.142 lit. h) din Legea 571/2003,
ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani
de la data importului si ca vor fi folosite numai in scopurile pentru
care au fost importate.Declaratia pe propria raspundere se

67
 intocmeste in trei exemplare originale,din care un exemplar se
depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de
import,un exemplar se depune la organul fiscal teritorial,iar al
treillea exemplar se pastreaza la documentele financiar-contabile
ale beneficiarului.La schimbarea destinatiei bunurilor,inainte de
expirarea termenului de 5 ani,importatorii sunt obligati sa
indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa
achite taxa pe valoarea adaugata aferenta importului;
 Licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la
agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate
activitatii de radio si televiziune.

Baza de impozitare si cotele de impunere

Obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugataia nastere la data efectuarii

livrarii de bunuri mobile, transmiterii proprietatii bunurilor mobile si/sau prestarii
serviciilor.
Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii cu plata in rate,
obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru
plata ratelor. Cotele aplicateoperatiunilor impozabile sunt cele in vigoare la data la
care ia nastere obligatia de plata a TVA.
Baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate si serviciilor
prestate.
Baza de impozitare este determinata in functie de :
 Preturile negociate intre vanzator si cumparator, cuprinzand si
accizelestabilite de lege, precum si alte cheltuieli datorate de
cumparator pentru livrari de bunuri, si care nu au fost cuprinse in
pret;
 Tarifele negociate pentru prestarile de servicii;
 Suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita
intre parteneri pentru operatiunile intermediare;

68
  Preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile de productie ale
bunurilor preluate din activele societatii de catre contribuabili pentru
a fi utilizate in alte scopuri care nu au legatura cu activitatea
economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia
altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit;
 Valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa
vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile importate;
 Preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor
prestate de contribuabili in scopuri care nu au legatura cu
activitatea economica desfasuratade acestia sau pentru alte
persoane fizice sau juridice in mod gratuit;
 Preturile vanzarilor efectuate din depozitele vamii sau stabilte prin
licitatie.

Elementele care nu sunt incluse in baza de impozitare :

 Remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct
beneficiarului, inclusiv cele acordate dupa facturarea bunurilor sau
serviciilor. De asemenea, nu se includ in baza de impozitare
bunurile acordate de catre furnizor clientilor in vederea stimularii
vanzarilor, in conditiile prevazute in contracte. Pentru a putea fi
excluse de la baza de impozitare, remizele si celelalte reduceri de
pret trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :sa fie efective si
in sume exacte in beneficiul clientului, sa nu constituie remunerarea
unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare, sa fie
reflectata in facturi sau in alte documente legale;
 Penalizarile pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor
contrctuale;
 Dobanzile percepute pentru platile cu intarziere;
 Ambalajele de circulatie;
 Sumele incasatede la bugetul de stat sau de la bugetule locale de
catre contribuabilii inregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa

69
 pe valoarea adaugata si care sunt destinate finantarii investitiilor,
acoperirii diferentelor de pret, finantarii stocurilor de produse cu
destinatie speciala;
 Sumele achitate de furnizori sau prestatori in contul clientului
(beneficiarului) si care ulterior se deconteaza acestuia.

Cotele de impunere

 Cota de 19% pentru operatiile privind livrarile de bunuri,

transferurile imobiliare si prestarile de servicii, din tara si din
strainatate, cu exceptia celor prezentate anterior;
 Cota 0% pentru :
 Exportul de bunuri, efectuat de agentii economici cu sediul in
Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi
bancare deschise la banci autorizate de BNR;
 Transportul international de persoane in si din strainatate, efectuat
prin curse regulate de agentii economici autorizati, precum si
prestarile de servicii legate direct de aceasta;
 Transportul de marfa si de persoane in si din portueile si
aeroporturile din Romania, cu nave si avioane romanesti,
comandate de beneficiari cu sediul in strainatate;
 Trecerea mijloacelor de transport, de marfuri si de calatori cu
mijloace de transport fluvial specializate, intre Romania si statele
vecine;
 Transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, aferente
marfurilor de import, efectuate pe parcurs extern si pe parcurs
intern pana la punctul de vamuire si intocmire a declaratiei vamale;

70
  Livrari de carburanti si de alte bunuri destinate utilizarii sau
incorporarii in nave si in aeronave care presteaza transporturi
internationale de persoane si de marfuri;
 Prestari de servicii efectuate in porturi si in aeroporturi,aferente
navelor de comert maritim si pe fluvii internationale, precum si
aeronavelor;
 Reparatii la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din
strainatate;
 Prestari de servicii efectuate de agentii economici cu sediul in
Romania, contractate cu beneficiari din strainatate, a caror
contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la
banci autorizate de BNR;
 Materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din
teritoriul vamal al Romaniei in zonele libere, cu indeplinirea
formalitatilor de export;
 Bunurile si serviciile in favoarea directa a misiunilor diplomatice, a
oficiilor consulare si a reprezentantelor internationale
interguvernamentale acreditate in Romania, precum si a
personalului acestora , pe baza de reciprocitate;
 Bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum
si din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate
de catre cumparatorul care nu are sediul sau domiciliul in Romania;
 Bunurile sau serviciile finantate direct din ajutoare sau imprumuturi
nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme
internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate
si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;
 Constructia de locuinte, eztinderea, consolidarea si reabilitarea
locuintelor existente;
 Constructia de lacasuri de cult religios.

Rambursarea TVA

71
 Rambursarea diferentei de taxa pe valoarea adaugata se efectueza in
termen de 30 zile de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza
documentatiei stabilite de reglementarile legale in vigoare. Rambursarea se face
pentru contribuabilii din ale caror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial
rezulta TVA de rambursat timp de trei luni consecutive.
TVA de dedus

Contribuabilii inregistrati ca platitori de TVA au dreptul la deducerea taxei

aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii de :
 Operatiuni care nu intra in sfera de aplicare a TVA;
 Bunuri si servicii scutite de taxa pentru care prin lege se prevede
in mod expres exercitarea dreptului de deducere;
 Actiuni de sponsorizare, reclama si publicitate, precum si alte
actiuni prevazute de legi, cu respectarea plafoanelor si
destinatiilor prevazute de acestea.
 Pentru efectuarea dreptului de deducere a TVA aferenta intrarilor
contribuabilii sunt obligati :
 Sa justifice suma taxei prin documente intocmite conform legii de
catre contribuabilii inregistrati ca platitori de TVA;
 Sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile
firmei si sunt proprietatea acestora:
Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la realizarea operatiunilor cu
drept de deducere se determina pe baza de pro rata, rezultata ca raport intre
contravaloarea operatiunilor realizate, indiferent de sursa de finantare. Suma
inscrisa la numitor va cuprinde suma inscrisa la numarator si contravaloarea
operatiunilor realizate care nu genereaza drept de deducere.
La finele anului se efectueaza regularizarea TVA de dedus, determinata
pe baza de pro rata efectiv realizata, iar diferenta se inscrie in decontul de TVA
intocmit pe luna decembrie.

72
 Termenul de plata a TVA

Contribuabilii au obligatia sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul

fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare decontul de TVA.
Au deasemenea obligatia de a furniza organelor fiscale toate reperele
necesare in vederea stabilirii operatiunilor impozabile executate atat la sediul
principal cat si la subunitati.
Diferentele in minus constatate de organele fiscale la verificarea TVA se
platesc in termen de 15 zile de la data incheierii actuluide control, impreuna cu
majorarile de intarziere aferente.
Pentru neplata integrala sau abaterea de la termenul stabilit, contribuabilii
datoreaza majorari de intarziere.

73
 Exemplu de calcul

Intrari(cumparari)=2.000.000.000 lei
Iesiri(vanzari)=3.000.000.000 lei
Regularizare de T.V.A se realizeaza astfel:
a)TVAc>TVAd=TVA de plata
b)TVAc<TVAd=TVA de recuperat
TVAc=total vanzari*19%
TVAd=total cumparari*19%
TVAc=3.000.000.000*19%=570.000.000 lei
TVAd=2.000.000.000*19%=380.000.000 lei
TVAc>TVAd=TVA de plata
TVAc-TVAd=570.000.000-380.000.000=190.000.000 lei
TVA de plata=TVAc-(TVAd*pr/100)
TVA de dedus=TVAd*pr/100
Operatiuni cu drept de deducere=12%*Total vanzari=12%*3.000.000.000
Operatiuni cu drept de deducere=360.000.000 lei
Pr=(operatiuni totale-operatiuni cu drept de deducere)/operatiuni totale
Pr=(3.000.000.000-360.000.000)/3.000.000.000=2.640.000.000/3.000.000.000
Pr=0.88
TVA de plata=570.000.000-(380.000.000*pr/100)
TVA de plata=570.000.000-3.344.000 =566.656.000lei

74
Fluxul informational

Furnizori Clienti

Note contabile
Note contabile

Jurnal de Jurnal de vanzari

cumparari

Centralizator de
Centralizator de vanzari
cumparari

TVAc
TVAd

Decont TVA

TVAd > TVAc TVAd < TVAc

Cerere de Ordin de plata

rambursare (TVAp)
(TVAr)

Administratia Directia finantelor

financiara publice

75
IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Dividendul reprezinta cota parte din beneficiile reale ce se achita fiecarui

asociat. Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la
capitalul social varsat.
Termenul de dividend include orice distribuire, in bani sau in natura in
favoarea asociatilor sau actionarilor,din profitul stabilit pe baza bilantului contabil
anual si a contului de profit si pierderi, proportional cu cota de participare la
capitalul social.

Baza legala

 Legea 571/2003 privind Codul fiscal;

 Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura
fiscala;
 Hotararea Guvernului 1569/2002 pentru aprobarea Normelor
privind limitele legale de perisabilitati la marfuri in procesul de
comercializare;
 Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Suiectul impunerii

Subiectul impunerii este reprezentat de sumele primite sub forma de

dividende de catre actionarii unei societati comerciale.

Obiectul impunerii

76
 Obiectul impozitului il reprezinta beneficiile nete realizate de unitate si
impartite intre actionari sub forma de dividende.
Beneficiul net al intreprinderii se determina prin deducerea din beneficiul
brut a cheltuielilor utile societatii si a cotei destinate fondului de rezerva.
Dividendele pot lua forma unei plati in numerar, a unei parti in natura sau
a alocarii de noi actiuni ale societatii, caz in care are loc o crestere a capitalului
social al societatii comerciale.

Cota

Cuantumul impozitului pe dividende se calculeaza prin aplicarea unei cote

procentuale proportionale de 10% din marimea valorica a dividendului.
In cazul persoanelor fizice, veniturile sub forma de dividende distribuite se
impun cu o cota de 5% din suma acestora, cota de impozit nu se aplica la suma
neta a dividendelor ci la suma totala.
Potrivit reglementarilor in vigoare, obligativitatea calcularii, retinerii si
varsarii impozitului pe dividende revine unitatii. Cu alte cuvinte este utilizata
metoda stopajului la sursa, actionarilor fiindu-le distribuite dividendele in cuantum
net.

Termenul de plata

In ceea ce priveste termenul de plata, legea nu prevede un termen fix sau

o perioada, ci faptul ca plata impozitului se va face odata cu plata dividendelor
catre actionari.
In cazul in care dividendele au fost doar distribuite, fara a fi platite efectiv
actionarilor,impozitul pe dividende se poate plati pana la sfarsitul anului in care s-a
aprobat bilantul contabil, deci pana la 31 decembrie a anului respectiv

Exemplu de calcul

77
 Dividende cuvenite unor societati = 300.000.000
Dividende cuvenite SIF = 700.000.000
Dividende cuvenite actionarilor persoane fizice = 70.000.000

Impozitul pentru persoane fizice = 5% * 70.000.000 =3.500.000

Impozitul pentru persoane juridice = 10%(300.000.000+700.000.000)=
100.000.000
Total impozite = 3.500.000+100.000.000 =103.500.000

Fluxul informational

78
 COMPARTIMENT
FINANCIAR-
CONTABIL

REZULTAT BRUT

PROFIT
PIERDERE

IMPOZIT PE
PROFIT

PROFIT NET

DIVIDENDE DE
PLATA

REPARTIZAREA
PROFITULUI
AGA

DECLARATIE DE IMPOZIT PE
IMPUNERE DIVIDENDE

ADMINISTRATIA
FINANCIARA

ORDIN DE
BANCA TREZORERIE
PLATA

79
IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE

Trasaturi

Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor

administrativ-teritoriale.

Contribuabilii:

 persoane fizice si juridice;

 asociatii familiale , asociatii agricole;
 unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale
organizatiilor politice si obstesti;
 institutiile publice;
 fundatiile, unitatile de cult;
 filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe
teritoriul României, apartinând persoanelor fizice si juridice straine
si altele similare.

Impozitul pe cladiri

Subiectiul impunerii

Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru

cladirile aflate in proprietatea acestora, indiferent de locul unde acestea sunt
situate si de destinatia acestora. In cazul cladirilor proprietate de stat, aflate in
proprietatea sau in folosinta, dupa caz, a contribuabililor, impozitul pe cladiri se

80
datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in folosinta. In cazul
cladirilorcare constituie fondul locativ de stat, impozitul pe cladiri se datoreaza de
catre unitatile care le administreaza.

Obiectul impunerii

Obiectul impunerii este reprezentat de cladirile aflate in proprietatea

persoanelor fizice si juridice

Baza impozabila

 Pentru persoanele fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de

0,2% in mediul urban si de 0,1% in mediul rural asupra valorii
cladirii determinata pe baza normelor prevazute de lege. In mod
similar se impoziteaza si cladirilor persoanelor fizice care
desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative;
 Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe
cladiri utilizate ca locuinta,care nu sunt inchiriate unei alte
persoane,impozitul pe cladiri se majoreza astfel:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de
domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladira in afara celei de la adresa
de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa
de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara
celei de la adresa de domiciliu.
 Pentru persoanele juridice-se calculeaza prin alicarea cotei
stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5-1,0%,

81
 asupra valorii de inventar a cladirii acestora conform prevederilor
legale;

Exonerari si reduceri

 Contribuabilii (persoane fizice si juridice) proprietare de cladiri si

constructii pentru terenul de sub acestea beneficiaza de scutire de
impozit;
 Agentii economici sunt scutiti de impozitul pe cladiri pentru cladirile
folosite in sectorul productiei de aparare. Agentii economici,
precum si celelalte persoane juridice care au in administrare sau
folosinta terenuriproprietate a statului utilizate pentru sectorul
productiei de aparare, inclusiv depozitele destinate produselor
militare;
 Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de la plata
impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei;
 Persoanele care domiciliaza in unele localitati din Muntii Apuseni si
rezervatia Biosferei ,,Delta Dunarii;; beneficiaza de reducerea cu
50% a impozitelor si taxelor locale.
Facilitati

 Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri,datorat pentru

intregul an de catre persoanele fizice,pana la data de 15 martie a
anului respectiv,se acorda o bonificatie de pana la 10% stabilita
prin hotararea Consiliului local.

82
 Termene de plata

 Declaratia privind impozitul pe cladiri se intocmeste pe formulare

tipizate care se depun la serviciile specializate ale consiliilor locale
in 30 de zile de la dobandirea sau de la modificarea impozitului
datorat;
 Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a
ultimei luni din fiecare trimestru.

Sanctiuni

 Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;

 Contraventie cu amenda pentru nedepunerea in termen a
declaratiei de impunere si pentru nedepunere.

Exemplu de calcul

Hotel Moldova (valoare de inventar) = 50.000.000.000lei

Cota stabilita de consiliul local = 2%
Impozit datorat = valoarea de inventar * cota stabilita = 2% *
50.000.000.000
= 1.000.000.000lei

Fluxul informational

83
 DEPARTMENT FINANCIAR –
CONTABIL

ORDIN DE
PLATA

DECLARATIE PRIVIND
BANCA
STABILIREA IMPOZITULUI PE
COMERCIALA
CLADIRI

TREZORERIE

SERVICIUL DE SPECIALITATE AL
CONSILIULIULUI LOCAL IASI

Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport face parte din categoria impozitelor

si taxelor locale si constituie venituri proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale.

Obiectul impozitului il reprezinta mijloacele de transport aflate in posesia

prersoanelor fizice si juridice.

Subiectii impozitului :
 persoane fizice si juridice;

84
  asociatii familiale , asociatii agricole;
 unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale
organizatiilor politice si obstesti;
 institutiile publice;
 fundatiile, unitatile de cult;
 filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe
teritoriul României, apartinând persoanelor fizice si juridice straine
si altele similare.

Baza impozabila :

Pentru mijloacele de transport cu tractiune mecanica, marimea impozitului

se stabileste in sume fixe, in functie de capacitatea cilindrica a motorului, de
fiecare 500 cmc., dupa cum urmeaza:
 autoturisme:
 autobuze, autocare, microbuze:
 autocamioane de orice fel:
 tractoare inmatriculate in evidentele organelor de politie:
 motociclete, motorete si scutere:
 biciclete si tricicluri cu motor:
Pentru mijloacele de transport pe apa:
 luntre, barci fara motor, folosite pentru uz si agrement personal:
 barci fara motor:
 barci cu motor:
 bacuri, poduri plutitoare:
 salupe:
 iahturi:
 remorci si impingatoare:
 vapoare:
 ceamuri, slepuri, barje fluviale:

85
Scutiri:
 Taxa asupra mijloacelor de transport se aplica pentru:
a) autoturisme,motociclete cu atas si motociclete cere apartin
persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate
handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri,barcile si luntrele folosiete pentru
transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii,
Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei;
c) mijloace de transport ale institutiilor publice;
d) mijloace de transport ale persoanelor juridice,care sunt
utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim
urban si suburban,inclusiv transportul de pasageri in afara unei
localitati,daca tariful de transport este stabilit in conditiile de
transport public.

Termene:
 declaratia privind taxa asupra mijloacelor de transport se face pe
formulare tipizate, tiparite, care se depune la serviciile de
specialitate ale consiilor locale in termen de 30 de zile de la data
dobandirii si in cazul in care au intervenit schimbari care conduc la
modificarea impozitului sau taxei datorate;
 plata se face trimestrial in rate egale pana la a15-a zi a ultimei luni
din fiecare trimestru;
 pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa
datorata se repartizeaza in sume egale la termenele de plata
ramase pana la sfarsitul anului.

Sanctiuni:

86
  majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;
 contraventie pentru nedepunerea in termen a declaratiei de
impunere.

Flux informational:

DEPARTMENT FINANCIAR –
CONTABIL

ORDIN DE
PLATA

DECLARATIE PRIVIND
STABILIREA TAXEI ASUPRA BANCA
MIJLOACELOR DE COMERCIALA
TRANSPORT

TREZORERIE

SERVICIUL DE SPECIALITATE AL
CONSILIULIULUI LOCAL IASI

87
 Exemplu de calcul:

Presupunem ca trebuie sa calculam impozitul datorat pentru un autoturism

Ferarri, cu o capacitate de 4000 cmc.

 Cmc = 4.000
 Taxa datorata / 500cmc
(sau fractiune peste) = 150.000 lei
 Total taxa = 1.200.000lei

Impozitul pe teren

Persoanele fizice sau juridice care detin in proprietate suprafete de teren,

situate in municipii, orase si comune, datoreaza impozitul pe teren conform
dispozitiilor legii.

Subiectii impunerii

Subiectul impozitului pe teren este reprezentat de persoanele fizice sau

juridice detinatoare de suprafete de teren in municipii, orase si comune.

Obiectul impunerii

88
 Obiectul impunerii este reprezentat de suprafetele de teren pe care
persoanele fizice si juridice le au in proprietate

Baza impozabila

Impozitul pe teren se stabileste anual, pe metru patrat de teren, diferentiat

pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone.
Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre
consiliile locale.
 Pentru terenurile neocupate de cladiri si de alte constructii, in
suprafata de pana la 1000 m 2 inclusiv se datoreaza impozit pe
teren, iar pentru suprafata care depaseste 1000 m 2 se datoreaza
impozit pe venitul agricol, conform prevederilor legale;
 Persoanele juridice, care detin in proprietate terenuri altele decat
cele necesare desfasurarii activitatii pentru care sunt autorizati
conform legii, datoreaza impozit pe teren;
 Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele
terenuri proprietate de stat, avute anterior in administrare sau in
folosinta, datoreaza impozit pe teren incepand cu data de intai a
lunii urmatoare celei in care a survenit aceasta modificare;
 Pentru suprafetele de teren situate in extravilanul localitatilor se
datoreaza impozit pe venitul agricol, conform prevederilor legale;
 Terenurile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se
impun cu incepere de la intai a lunii urmatoare in care acestea au
fost dobandite.

Scutiri

 Pentru terenurile ocupate de cladiri si alte constructii, proprietatea

contribuabililor definiti conform legii, pentru terenurile apartinand
manastirilor, schiturilor manastiresti, perimetrul cimitirelor,

89
 lacasurilor de cult recunoscute de lege, precum si pentru terenurile
proprietatea persoanelor jurdice,folosite in scop agricol, nu se
datoreaza impozit pe teren;
 Orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de
navigatie,terenurile aferente infrastructurii portuare,canalelor
navigabile,inclusiv ecluzele sispatiile de pompare aferente acestora
precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare;
 Terenurile ocupate de autostrazi,drumuri europene,drumuri
nationale,drumuri principale administrate de Compania Nationala
de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania-S.A,zonele de
siguranta ale acestora,precum si terenurile din jurul pistelor
reprezentand zone de siguranta;
 Terenurile pacurilor industriale,stiintifice si tehnologice;
 Terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor
administrativ-teritorialein lipsa de mostenitori legali sau
testamentari;
 Terenurile aferente cladirilor aflate in domeniul public si privat al
statului si in administrarea Regiei Autonome „Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Facilitati

 Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren,datorat pentru

intreg an de catre persoanele fizice,pana la data de 15 martie a
anului respectiv,se acorda o bonificatie de pana la 10%,stbilita prin
Hotararea Consiliului Local.

90
Termen de plata

 Declaratia de impunere in vederea stabilirii valorii impozabile se

depune la serviciile de specialitate ale consiliilor locale in 30 de zile
de la dobandirea terenului sau modificarea impozitului datorat;
 Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a
ultimei luni din fiecare trimestru.

Sanctiuni

 Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;

 Contraventie cu amenda pentru nedepunerea intermen a
declaratiei de impunere si pentru nedepunerea declaratiei.

Exemplu de calcul

Terenuri situate in municipiu zona B = 15.000 m.p.

Impozit pe m.p. = 2000 lei/m.p.
Impozitul datorat = 2000 * 15.000 = 30.000.000 lei

Fluxul informational

91
 DEPARTMENT FINANCIAR –
CONTABIL

ORDIN DE
PLATA

DECLARATIE PRIVIND
BANCA
STABILIREA IMPOZITULUI PE
COMERCIALA
TERENURI NECONSTRUITE

TREZORERIE

SERVICIUL DE SPECIALITATE AL
CONSILIULIULUI LOCAL IASI

92
93