+ CARACHERISTIOTIE NORPOLOGIGE ALB SOLULUT Frincipalele caractertutiol morfologice oare se studiazl tn timpul oe cetKrii golulut, respectiv @ profilelor, pe teren aint. uraktoarele: grosinea. orizonturilor, culoarea, umiditatea, structure, textura, coeztunen, necformen fund, elatem vedicular, contimutul fn humus, porosdtaten, achelet, tre intre oriconturt, profuntimes solulus, volunul edatio utile6.14 Grovinos oxtzont Growines orizonturilor se m&scarti fn contrimetr’ of se face de sus in Joa, incepind de 1e suprafata solulut mineral, adic imediat sud otratul de frunse eau terburt, cind acesta extutl (exemplu: Am 0-30 omj Ao O-2o om ees). Grosimea orizonturtlor 0 gi T se aisoark de Jon fn sua, adiol de 1a limite au- perfoark a orizontulut mineral in sus (exemplu: 7 Jo-0 om, 0 0-0 on), Ofnd adincimile unui orizont etnt veriabile acestes a noteaet ot mK de fractie, offra de 1a nuniritor indictnd lintta infertoarK, tar nunttor mirimea maxim, exceplu: 35, horse ae 20 642 Guloares Culoarea este un caracter morfologic foarte imortant, fiind prinotpe= ul oriteriu de delinttere @ orizonturflor fn profilul solulus. In foarte multe cazuri, culoarea ortzontulut de 1a suprefati a deter minat denumirea tipulut genetic de sol. Bxexple: ol bilan, sol cenugi, sol bron, sol brun-rogoat, cernorion, podrol, terra rosea eto. Frincipalii constituent care determin culoarea solului stant: hunusul, hidroxieii de Zier, etlices, cartonstul gi sulfstul de celoiu, argila eto. Hunnsul imprin solulut oulori aiferite, in funofie de natura materia Lulut organto din eure provine: neagri (1a cevnosiomurt), brund (1a unele luri de pidure), brun~gidbuie (1a unele podolurt) eto. Aatoreso de ob{oet coabinetitior manganulul stuia o ouloare vine= Potele brune sat nogre Compugit ferogi, presenti mai ales fn crisontul G, dan at tHe, Hiaroxtelt de fier imprini solulut oulorile ruginie eau rogoati, ofnd pint slab hidratays gi gilbuie cfnd aint mat puternic hidratati. BLlicea, aulfatul gt corbonatul de calciu, hidroxiaul de aluniniy gf ergila, imprin golulut culoarea albt, Culerile sclutut, degi foarte variate, derivi det tn cele mai multe caruri de la patra oulori de barks negra, rogu, galben gi albs Culoares solulus exte influantath gi de gredul de umeseo!! (solurile tude gi umede efnt mat inchive dectt cele uscate gf reaviine) gi de intensita- ten luninis (le rfaiiritul gi epueul soarelat culoares solului® exe o slabé nuan- ti rogiaticx), ‘Aprecicrea culorii cu ochiul 1iber este destul de subtectivi, avesta variask de le un individ 1s eltul, motiv pentru care, 1a ore actual ta lu~ crizile de texen, pentru eprecierea gf exprinavea culorii eolulus se utili- reatk aistene nunerice de standardizere « culoriloreMuneeii eT plenge ou “avast sistem, 1s precire- aren), velonren (ateXluoiren) gf 4 culorii ce 1a tn considerare nuent corona (intensitates sau saturegia)e Seare nuantelor, ouprinde 5 culori principale gi 5 oulori intermediare, care o¢ noteack ou inttialele elorilor fn Limba englesi B- yellow = galbens g-grean = verday Prin combina XR, RP eto. fa soens j-blue = albastru; P-purpure = purpuriu, cccch Seg SKATE Ged eFile Lnverasciare: Pentru apreoferea gi mai detaliatd a culorilor, nuanjele de bark oe im part Sn lo trepte, notate ou offre arabe de 1a 1 la lo gi care se agasi inain- tea Anitielelor culorilor de bast (de exemplu: lo R, 5 YR eto.)« Muanta este treouth in colfurile de sus din partes dreaptt gi reapectiv partes sting a fieolret plange, (118.22). Senza valorilor, se refer 1a gradul de striflucire sau de intunecare a oulorilor gi ae represinti prin vertionla fieotrel plan ef en lo trepte, de 1a 0 (negru pur) pink 1a lo (alb par). e sores oar Soara velorilor are ig.22. Extras din "MUNSBLL SOIL CHARI" Culoarea eate nai desohiel de 1a bara planget $n aus, offre 5 arktind veloarea madies E Yelorilor afat notate cu oifre arabe of sint treoute pe partes sting a fiecliret plangs.In cart) ortronturtlor marmcrate fale fondulut gf petele cele aai frecvente i numai culortle doninante Culonren solulut se aprecias le probele fn stare uscath (1a ser) sau in stare umedi, Te soluriie unde nu se realizonek atarea de nacat tn conditis naturale (oxenplu 1a orizonturile gleice de oxidare ol de reducers), aprecte- rea culorii se face ausai in stare unedi. Boare cromatick (orona) oe refer 1a dntenastates nuantelor gf core Punde oulorii spectrale doninante 1a care ae adaugh o anunitk centitate ou- nosoutt da cenupin, oe deccrayte de in atings apre dreapta, Wotarea intensitKyit (oltre arate de le 0 ln 8) oare cregte de la sttn~ ga apre dreapta apare orirontal 1n basa fieckre, plange aub coloanele vertioa~ Le de nuantes Pentru determinarea oulori{ unui orizont s¢ conpark un fragnent de sol 4in oriontul respectiv ou nostrele colorate a une! plage. Ua oprecteren oulorit unui ortzont (#1222) cele tet soli oe utili sear in uraitoarea ordine: nunts ~ care eate sorisX oub fom de otmbol sue pe plang, valoaren gi 1a urn crona, care oe sorte eub form de report nune— vio ~ valonrea find la numiiritor gi orona 1a auaitor. Exeaple: 20 YR 8/1 ~alb Lo YR 5/6 = brun gilbat eto. 6.34 Untattaten eolulus, Dept, propriu-zis nu este un oaracter morfologic al solulut, pentru caracterizarea oft mai exact a unor inougirt pe teren, este necesark ounoag- terea gradulut de umtaitate. Untditaten se determin ei se notear pentru flecare orizont in parte, fn acest fel rerultind repartitia wldit&yit pe profil tn moaental cercettrii. Fe profil gradul de uniditte @ solulus este diferit, depineind de pr ctpitatit, de texturi, de presenta unui strat impermeabil, de adincimea opel Breation, de pant of exporitic, de natura vegetated ator Dupk gradul de uaiditate solul ester = usoat: au lest nicl cea mai slat seneaiie de uneteali, este rigid pf ce rupe fn fragments san ce desface in pulberes 1a presare fragnentele nu 10 reunenes = reavint las 0 senzatie clari de unexeall, dar nu unesegte mina 1a atringerea puternicl; 1a aer se deschide putin 1a culoarey = diay: unesegte mina 1e stringere ugoar of Les ai se vadi pusink ep la atringere puterntct) 1a aor se deschite nuit 1a culoares solul argilos sate plastics = wned: unovegte ming fixie fi string (ature intermediart intre cee lugcatt gi oapacttatea de cimp); se rupe fn bucll}i mick, care se deformeark gt 0 unese 1a presare; solul argilos este plastic ¢i 1ipiciosy = ud: saturat complet sau aproape complet ou api (umiditates a, sau pujin peste cepacitates de cinp); luat th mink gi string, lao eX pioure apt.Intre aceate grade principale de unlditate termediore: usoat-reavin, reaviin-Jilav ete. pot deosebi of faze ine 6.4, Structure solulut Structure solului, definitk prin raportul de form gf niirime al egrege- telor, eate caracteristicl pentru diferttele orizonturi gi fn general spre profuntines profilulut solul devine mai grosolan structurat sat eate chiar Lipett de atructuri, avind o agezare indesati. Aprecteren struturii se face 1a un confinut potrivit de umiditete, tn mai multe Zeluri, oa de exemplus = 0 1a tn mink o probs de sol, dintr-un anunit orizont ei se pre Andsviduelizeast fragmentele structuraley = ge La in mink un dulgire de sol gf ve lash si cad de 1a orca 2 m ‘Aniliyime, observindu-se apoi fragnentele structurale resultate in urna clde~ wily a pint ce = ae observ ou atentie solul arunest afar tn timpul aipkril profilu~ aut. Cerceteres structurii golulut pe teren, const in stabilires tipulut ao otructurk, @ gradulut de desvoltare oi « mirimii elenentelor structurale, Prine{pelele tipuri de structuré sint urm&toareler = gziuntoasi: elenentele structurale stnt aproxinativ sferice, flirt feye de alipire intre cles sint relativ neporonse; = glonerulard: aseniinitoare cu cea gréuntonst, inot elenentele structu- ale sint poroase; ‘= poliedrict angular: elementele structurale efat dervoltate aproape egal in direojiile celor trei axe rectangulare; fefele sint plans, far muchii~ Le aint ascuiite; fetele eint plane, iar muchitle aint asoutites fotele elenen~ telor structurale se imbink uncle cu alteley = poliedeict subsngulari: asomingtoare ou cea angular, tne fetele aint ‘ousbe, tar muchiiie rotunjite: = priematici: elomentele structurale au axa vertioulX mat mare dooft axa origontalt; capetele prisnelor au sint rotunjite, fetele sint plane, ier muehiile sint ascutites = columosé-prismatict: vertioale curbe gf muchit rotunjit “= colunnazi: aseminitoare ou oa prismatic, dar ou capetele prisneler rotunjitey = lggolark: elenentele orizontalis Exprimares gredului de dezvoltare se face antfel: = masivit la colurile formate pe material coesiys = nonoangulariis grunii minerals nelegatts = glab dervoltati: elenontele structurale ofat ereu observabile $n ostuy le efirinare, co observit putino agregate, cea mat mare parte @ solulud fiind structuraty mniinktoare ou cea prismetick, dar ou faye au axa vertical mai mio deott axa structure:= moderat dezvoltatt: elenentele structurale stat cbeervabile, der au @setincte in situs le ofirinare ve observ aulte agregate gf putin aatertal astructuraty ~ Dine desvoltat: clenentele structurale sint distinct vistbile in situ; 1a ofirinare, aproaps intreaga mask ae desface tn elenente structurale Dupt mirine, elenentele structurale tnt: = foarte mici: dianetru sub 1 mmj = ato: Qienetrul de 1-2 my = pidlosie: dtanctral de 2-5 any ~ mafit dinmetrul de 5-10 mm: = foart + Alametrul de peate lo 6.5 Texture eoluius In teren, doterminarea texturii solulut ea face tn mod indirect, pria stabilires unor proprietits fizioe (aderenta, plastioitatea, capacitaten de modelere), 1n care ae maf adausl examinares solului ou ochiul Liber seu ou Lupa, determinarea friabilitttii fn stare uscatX nau upor reavini oau otabi~ Lives senratiei 1a frecare in stare umedi intre degete, Precvent, nel, textura pe toren so determin astfel1 ae ta 0 probk de wol fn greutete de 10-20 g, care o@ unecteasi gi ge friaint¥ pink se obtine o Pest& cnogentt, care nu last urne evidente pe hirtie, Dupk aceea se trece solu Antre palme, dindu-i-se o form oflindrscll de grosines uned tigarete, Pleoare specie textural s¢ comport in mod diferit 1a modelers. Deok nu Ponts models in form oflindrick solul este misipos. Dact se nodeleask fn form cilindrick, dar se rupe 1a capltul de care {inut, solu este aisipo-lutos. Dack prin fnoovotere gi turfire intre degete solul form oxternl cripiturt mari gi chiar ee rupe in buokts, 0 Cind pe curba extern a solulni indost, aper ortpiturt oe mang pink 1a Junktate din gronimes acentuia, solul este utes. In carul solurilor luto-argtloase apar orliptturt fine pe marginea ex~ tertoart, far in cazul sclurilor argioase, orpiturile stat foarte fine 0 chiar Lipseuc. Tdentificarea texturii pe teren prin metodele arXtete wat sus - conet~ derath ca o primi gi indiepensabilit aproctere, este verificatt 91 corectatt 4n urma analizes granulonetrice. Deterninarea texturit se face pentru tiecare ortront tn parte, unsort chiar pentru fiecare suborizont 91 pentru mteriala) parental. Dup textur se deosebesc 12 spectt taxturale de sol notat astfel: ~ nenieips ml-nistp lutoss In-lut aletposj lan-lut argiloniaiposy L-luty Ip-lut prfoas p-pref; la-lut argilos; lap-lut argilo-prifos; en-arei- 1K niaspoani; ap-argilk pritoaat; a-argilt,La speciile texturale niaip gi nisip lutos se va men{ione dack nietpud este predominant fin eau grosier (nf, nlf, mg, olg)s presente niespuiut exo bier se va mention gt la alte texturt (1+ ngy 1a + ng eto+)s 6.6. Coentunen sau comactitaten solidus Solu axe ooertune datorith manifest&rst forgeler de atractic intre partioulele din care ente aloituit. Coeriunea referitoare 1a intreaga mest « Polulut, adic att coesiunes dintze particulele care aloituiesc asreanteley cit gi coeriunea dintre partioulele maget nestructurate @ fost denuniti coe- shone global. In loc de coesiune globalll, a folovegte +i tote, care exprimk de fapt, modul de agezare, nai ind particulelor de sols ‘Ooeniunes global sau compactitates oe oxprinl dupk rentetenta pe care jw opune solu 1a Iuertatte agrotehnion, far pe teren, 1a desorierea profil Toi, dup restetenta pe care o opune solul 2a pitrunderes camalel sau & ou- fatulot Dupk aoceast rertetentt! se deosebeno urnitoarele gxade de conpactita = foarte compact: ouyitul mu pltrunde practic tn sol, tar eXpitura nu ote posidiit deott cu timnécoptly = compacts cugitul pitrunde greu fn m greu cu casanuay "- moderat compacts cufitul pktrunde ugor fn ol ou un efort ato of se apt ugor cu cenaaues = affnats cutitel pitronde ou ugurintk tn gol gt ve ou cazmauns = foarte affantt solul nu opune resisteth 1a pitrunderea outituint, pe solul oldest rémin urme edinoi. nul de compacti= 2% aan nai efinatt, opt solulut pe 2-3 om gf spit foarte ugar 67s Neoformatisie solulus Weofornapiile sint ecumulirt gi seperaziunt de diverse aubotante, rem gultate in urna proceselor de pedogenorX, preoun gf diferite urme sau modi~ fhekrt fn profilul de sol datorité aotiunit antmalelor gi plentelore Se disting Sn nase solulul prin culoare gi compositie chintcly In ceea ce privegte conporitia chinlek sint constituite aint wcerbonati, sfrurt ugor solubiie (freovent oloruri), eips, oie ae fier, oxist de manga. one a prezinth sub fom aor = paeudonioelits depunert fine de aizurt ou aspect ge micelis de of perotis = pfllorescenge: depunert fine de otirurt 4 Lette @ solugiel solulusy = yinigoare: depunert elungite in golurile réna ridteinilor fines~ tubugosres a exet lor Jongitudinales = pe-potat depunert de slirurt pe fefele elenentelor structurale sau pe poretii ertpiturtiory = pu-pungl (oufburt): aounulirt de etfrurt oare unplu spajitie 1iberes = dg-bieloglaseg: concretiunt de carbonati slab oinentates = Sonorotiunt: soumultss de lrurt (obtgnutt de oarbonats sau oxtzt) olnentate, Coneretiuniie, dup mirine, se tnpart pl ee notenet: mit: eub 5 mm Gtametray pedis 5-15 mm dionetruy geri: peste 15 mm dlanetrus Dupk dLeteibutde oe notonrk estfa1: dineninate Sn nave soletuty gonven- tnate in anunite ereale iootorsa! ul te fe pot fora tn urna fiuvierit sau datoriti unor proce daze, Acesten etnt: = dendritele: stnt depunert de oxiel ce nangan pe suprafata elenents~ lor structurale, care de obicos apar sud forma unor frunse, plante, ferteis ~ gonoretiunt fertnaenetice eau bobovine: sint coneretiunt oferoide de oid de fier sau mangany Au culoare drunk negriotossil eau drunk ruginte, dup cua predonini oxtet de mangan sau de fier, Dianetrul Lor atinge unoort chiar Jo nny = petele de oxidere: aper de culoare rogontt ef resulth prin aepuneren oxistlor feriet hidratatis = pete de reduoore: rocuith prin depunerea flerulut fieros gf aint de euloure conugie, vereuie sau alblstruie, Nooforantiile resultete din aoumularee exgitet (pelioule sau cutane de ergilX) ofnt: dup geosine: —subfiri: grlunit de nisip fini aint observa DAIL fm pelicult gi/sau stat tnbricati Intro peltcull foarte subtire gi le aati prin ponti slabs (pentru apreoterea grosintt este necesari mirirea)s no- Morn’ do groaso: griunjit de nisip fini sint Smbricati fn pelioulX aau contue rul lor au este distinct; marginile rupte ale peliculei pot fi observate ou 0 LopX} geome: th vuphuk yelloule vvtw olwervabLll Pri miiekrws getiunlll de nioip fini afnt acoperits fn intregines porii fini gi foarte tint sint umplutt feu areilt; pun}i vistbile ou ochiul Liber, intre erluntis duph dervoltares zare: pelioulele acoperk in pete mit fetele atructurales pittrund pufin fn ports Yiinukt peliculele aooperk pe mari auprafete der au total, fetele structurale ¢f umplu mare parte din ports gontinuts peltculele acopert tn.ta- trogine fofele agregetolor structurole gi urplu complet porit, canalele of Wooformatitle versduale so noteask astfel! padre de ettoe (pete albie otoase pe grlunjit fini minerali): aglonerirt de particule fine misierale, né~ Anbrioate in pelioull de oolotet; granule de nisin fark peliculX colotdala. Wooformatiile btogens (de origine biologic) stnt unnitoareles-gopre- Liter grunt rotunJiji, foraati din material de col treout prin tubtl diger- tiv al rinolor gi inesotelor; crotovine: galerti de animale care tritesc fa sol (rorktoare de atept: poptndit, hfzotogi eto.) goale cau uaplute ou ante~ rial din alt ortsonty stat aai afinate deott muon solulut, au in general for. ninBtoare vinigoarelor, dar ou canele de-a Tungulnk rotund g£ dianetrul de.5~1o cm) cervotooine: canale de rime sau alte ant- sale mick (insects); culougurd seu 1Neaqurd de Larves gormevine! canele mart Go ridlotné Lemnoase, umplute de obioei ou material de aol bogat tn hunus, Neoforsafitie constitute un important indice orfologie al proceselor gonetice pf al activitlfsi biologice din sol. Sint caraoteristioe pentra ti- purile genetice de sol gi chiar pentra orizenturt, 6.8, Zeeoventa sidtotnsior tn gol Gradul de rXspindire gi felu) rMdXoinilor din sol dau indtoatis valo- vonsa, pentru fieoare orizont fn parte, cu privire le: structuri, gradul de efinare, uniditete, texturi, bogitia in elenente nutritive sto, In lucririle do teren ve noteas gi se dau calificative pentru cantitate (freoventi), gro- sime (diamotru), orientare eto, Dup contitate ridkeinile state ~~ rare (1-50 ridioint pe am”); = fracvinte (51-200 rédieint pe an”); = foarte frecvente (peste 200 ridieint pe dn”). Dup grosine riid¥einile aint: ~ foarte qubtizd (sub 1 mm 6)5 = eubbini (1-2 mm 6)) = mijloott (2-5 mm D)s = groaso (cu # mai mare de 5 mn). Ortentaren riaiointlor poate fi: verticall, oblict, orizontall eau vaq riatit (ve, oF, ob, va)« De asomenea, se mai fac observatii privind felul ridtointlor: lennoast fexboass, porigori adscrbanti, vit sau aoarte etcs Corcetarea rXdotntior se face pe teren fn profilul solulut, dar pentra Acterminaréa cantitlyit exacte de riiatoini, se isu probe din diferitele ori~ nonturl cexcetate gi ae duo fn leborator, unde eint separate prin spilare, oin~ ‘Erite gl uscate gt apot raportate 1a loo grame sol. o9» Materia orgentol din gol In teren, cbservatitle cu privire 1a aubstante organtoll din sol se xe fer 1a cantitatea, calitaten gi xepartitia pe profil. Pentru flecare orizont, tn spectal dup culoare, sonjinutul oe apr otas8 2m felud. urattor: = prastio lineite de huaus (sat putin de 0,5 X).au oulort foarte des- chises alb4etoans,, g81bus, cenugiu-albiotos, galben-rogoat eto.; ~ shrace in humus (0,5-1,5 %) au culori cenugii, brun~desohi: deschis eters = moderate $n hunus (1,5-3,0 %) au culori brane, brune-cenupit, cenugtur tnohta tos cenugiu== Dosute tn hump (4,0-6)0 6) au oulors mal Snobiees brun-tnchie, oe auplusfaohie, negrieBrunli etess = foarte bogate £n humus (6,0-8,0 %) avind ouloarea negru-brun sau char nearly = goluri de humue (constituite sproape in tntregime din humus). La soeste eoluri na ae mai poste distings pertioulele minerale datori#% scope rirti lor ot humu Te aprecteren continutulat de hunue, ee 1a fn considerere @f tipul de humus, Tipurite de humus au fost Sapirtite tn douk grupe: = erupa tpurtlor de humus formate tn condi{is predoninant aerob, la care apartin trei tipurit hunus-mull, mor gi moder.) = grupe tipurtlor de hums formate tn condifit predominant aerob-hi- aromorf oun este annor (encerobiock tenporart), turba (anaerobtorl permanent), Ig orizonturile organics se noteati gf gradul de desoompunere a nate~ ries organiee, aupl oun urmoazit: = fAbehos 75K sau med mult Ain volumul de materia? organte ompuss = hemiot 16-74 % din volum de material oxgante eate = saprio: 15% sou ani putin din volumul do material orgento este desconpus Se consider material aleb deaconpua fraguentele $n care poate fi re~ cunosout& structure celular a plantelor din care provins je slab ae ab descompuss ab Glos Porost tates solulus Pororitates represinté totalitaten spatiiior 1ibere (oapilare gf nece- pllare) din masa solulut, Ea influenteask multe dintre proprictitile fist chiniee gi biologice ale solulut, De aceen, intotdeauna pe teren se fa0 apr oleri gf oft priveste poronitater In cercetirile de teren, porositates se aprectast {intndu-se seank de mirinea, foma gi frecvente portlor, Dupt aiirines porilor putem aveat = golurt fin porosse cu dianetrul portlor predoninant mal mii de 1 mn} = goluri poroase au dianetrul portlor oupringi intre 1-3 mms = goluri spongicase au dianetrul porilor de 3-5 muy = golurt caverncase au diametrul porilor cuprine intre 5-10 mms Dupil frecventa porslor, avemt ~ aoMUEL ou port raxt cele cor ~ goluxi ou port frecvents cele ox: = sojurs ou norh denis oete care au o denestate « portior nat mere ce 200 port/ané+ 0 denaitate a portior de 1-20/an"s au o densttate a pordler de 2o- so/an?6.11. Continutud solulus in achelet (fregmente de rool) Do multe ort in unele profile de gol, mai eles din gona de munte sau @in lunol gi texace, co intilnese fraguente de minerale sau roct de diferite Aimensiunt: pleteig (2-20 am £)} pletre (20-200 mn P; bolovant (peste 200 nin) care aloxtutesé scheletul soluiut. Dap& continutul fn achelet, put: ~ goluxi fini sohelet (mei putin de 5 o1 = poluri ou schelet putin (6-25 )s = goluri ou schelet' moderat (26-50 #)+ = golugi ou schelet mult (51-75 £)5 = poluri ou gohelet foarte mult (76-90 %)4 = phetrig sau bolovinie (scheletul este de peste 90%). Gantitaten scheletulus nfluentenrl Sneugintle fiztce @ solulut, tar nature soheletulus LafluenteasX preprietifile chimtce ale 6,12 Profunsimes solulus Prin fneunerea gropinii tuturor orionturilor rerulth profunsines solu= ins, adiok grosinea total a solului pink 1a aparifia materialulut parental. ox Acenatt erceine cote caracteristio’ in oxreoare miaurt fieotrut tip genetic de sol, der varie0K totugt Antre Linite foarte larei, in funojte de fnatare nateriaiutut parental, relief, vegetabie etc. apis profunsince solulut. puter ev “nolust foarte supexticinle: o-20 onsooreapunde tipulut Litosol daok roca este un orizont eau rss = soluri aolerst uperticiale: 21-50 om; corenpunde subtipuriior 11%1- ce, dack roca eate un orisont R seu eas = goluri putin profunde: 51-75 om; T goluri aolerat profunde: 76-100 ost = solurt_cent=profunde: 101-150 emt = polurt profunde: peste 151 om staviiizea grostnit solulut, folosegte gh 1a separerea varieti}tlor de sole 6.13. Yolupul edaftc uti1 pentru Volume) edafic util eate volunul de gol, exprimat fn % din volum, care poate fi folonit efectiv de vecetatie, Bete egnl cu volumul de gol fin; ra~ portat la m?, pShd 1a roca durX sau pint 1a un orizont sale (aa) sau natrio (na) eau pia 1e°150 em duck pink 1n acoasté adinciae nu se intiineso ort~ ronturile Limitative montionate, din care s-a sckzut procentul de schelet,de ol gleizat, de gol psoudogleixat gi/eau de aol salinizst (so) cau soloneti- zat (on). Dapit nieimen volunulut edafic util, putem av= solurt ou volum edafio extrem de mic: mai putin de lo %+ = soluri ou volum edefic foarte mic: 11-20 % = soluri ou volum edafic mio: 21-35 #+ = 30] yolum edafic mijlooiu: 36-50 % = soluri ou volum edefic mare: 51-70 % ~ goluri ou vi dafio foarte mare: mai mare de 71 %, 6.14. Alte proprict¥tt, In cercetarea solulut pe teren cs mai fac observatii ou privire ler = consistenta solulut; = drenajul intern (pentru-e se stabili drenajul global)s = gradul de eroziune sau de decopertare a soluluts = gradul de colmatare eau acoperire a solului cu deponits = gradul de polusres