structural si functional. Sporii si polenul au un invelis numit sporoderm, constituit dintr-un biopolimer foarte rezistent chimic, exina. La interiorul exinei se afla continutul germinativ, care extruzeaza printr-o apertura germinativa. Din punct de vedere al structurii exinei, exista diferente intre spori si polen. Are doua subdomenii: -Actuopalinologia -Paleopalinologia
Paleopalinologia:
-Palinologia palinomorfelor disperse
-utilizeaza o taxonomie artificiala (parataxonomie) -Palinologia in situ: -sporii si polenul extrasi din structurile reproducatoare ale plantelor superioare fosile -utilizeaza o clasificare naturala Este o stiinta descriptiva,are ca obiect de studiu componente naturale (palinomorfe fosile sau vii) si aplicativa,fiindca se utilizeaza in multe domenii : Taxonomie Sistematica Evolutionism Climatologie Studiul mierii Industria vinurilor Medicina Archeologie Stratigrafie si Geologie Istoricul Palinologiei Primii cercetatori palinologi au fost grecii, care au vorbit despre praful de origine vegetala, termenul de polen insemnand praf. In epoca moderna, Palinologia se constituie ca stiinta prin lucrari moderne de specialitate. Paleopalinologia apare in 1836, odata cu descrierea primilor spori fosili in lucrarea lui Goeppert. Palinologia moderna, reprezentata si legitimata prin lucrarile lui Couper, Faegri sau Erdtman, si are bazele in metodele de laborator si in cele doua tipuri de sistematica: naturala si artificiala.
In Romania, Palinologia a fost infiintata de
catre Emil Pop, care a studiat sporii si polenul din regiunile montane, molhase si turbarii. Modurile de raspandire a sporilor si polenului:
1. modul hidrofil, bazat pe transportul apei
(cel mai primitiv mod de insertie); 2. modul anemofil, prin vant, dispersia cea mai eficienta; 3. modul entomofil, prin intermediul insectelor, datorita caruia relatia plante insecte este foarte stransa, existand fenomenul de evolutie pentru ambele grupe. Acest fenomen isi are originea odata cu aparitia primelor plante terestre, in Silurianul superior Devonianul inferior sau chiar mai devreme, cand plantele si insectele incep colonizarea arealelor continentale. Tipuri de roci cu spori si polen:
1. roci detritice (pelitice);
2. roci carbonatice (calcare), secundar; 3. roci metamorfice, subordonat; Datorita rezistentei exinei, rocile metamorfice pot conserva spori si polen, chiar daca au suferit transformari sau dizolvari partiale. Dupa alti cercetatori, in urma metamorfismului, sporii si polenul ar disparea din roca. Metode de analiza in Palinologie Pentru Palinologia actuala, exista metode de captare a sporilor si polenului cu ajutorul unor dispozitive de captare de spori si polen. Pentru palinologie, exista urmatoarele tipuri de metode utilizate:
1. metode de teren, de probare, de extragere si
de inventariere a probelor; 2. de laborator, de izolare a fractiei organice din rocile colectate; 3. de interpretare, bazate pe diverse tipuri de reprezentare a spectrelor sporo-polinice. Metodele de extractie a palinomorfelor variaza in functie de tipul de roca supus studiului si in functie de tipul de palinomorf urmarit.
Toate metodele de laborator se bazeaza pe
dizolvarea rocii/ghetii si pe concentrarea fractiei organice. Cuaternar (Antropogen) Este ultima perioada a istoriei geologice care s-a inceput 1,65-1,80 mln ani in urma si tine pina in prezent. Se subdivide in doua epoci: Pleistocen si Holocen. Este reprezentat prin depozite fluviatile si de liman, prin loessuri acumulate in epocile glaciale si prin soluri fosile formate in epocile interglaciale. Patru glaciatiuni au alternat cu perioade mai calde.Flora si fauna s-au adaptat la schimbarile climatice si apare omul. Studii paleobotanice,bazate pe analizele sporo-polinice, au evidentiat schimbri eseniale n componena vegetaiei,legate, binenteles, de cele climatice. Totui, ele nu aduc precizri eseniale asupra stabilirii limitei Neogen-Cuaternar pentru c modificrile climatice, nsoite de cele floristice, au fost mult difereniate, att zonal, ct i regional. Cel puin pentru continentul european s-a constatat c trecerea spre Cuaternar a fost marcat de dispariia arborilor termofili i de predominana plantelor ierboase, n regiunile nordice, i de apariia elementelor stepice, n regiunile mediteraneene. Dup prerea lui J. P. Suci W. Zagwijn (1983) n aceste regiuni fluctuaiile climatice de tipul cuaternarului au nceput acum circa 2,3 milioane de ani. Bibliografie Encyclopedia of Quaternary Science http://www.britannica.com/EBchecked/topic/486 563/Quaternary/260449/Economic-signi http://mepopa.com/Pdfs/Palinologie.pdf http://www.geo.arizona.edu/palynology/quat_pa l.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Palinologie http://quaternary- science.publiss.net/system/issues/pdfas/71/origi nal_vol62-no2.pdf?1389214488