Etapele formării pământului României

1. Generalităţi
- relieful este ceea ce se vede sub forma denivelărilor scoarţei
- acesta este rezultatul modificărilor scoarţei terestre în timp, sub acţiunea factorilor
- interni : mişcările orogenetice şi epirogenetice, cutremurele, vulcanismul,
deplasarea plăcilor, gravitaţia
- externi : apele curgătoare, valurile, curenţii oceanici, gheţarii, vântul,
organismele

2. Erele geologice
2.1. Erele arhaic şi proterozoic

- o mare parte a Europei, inclusiv actualul teritoriu a României, era acoperit de ape
oceanice
- numai partea de nord-est a Podişului Moldovei
- uscat
- margine a fundamentului Platformei Est Europene alcătuită din
- şisturi cristaline
- intruziuni de granite
- fundamentul coboară în trepte spre Carpaţii Orientală
- peste acest fundament s-au aşezat, în timp, sedimente
- paleozoice
- mezozoice
- neozoice
- datorită
- mişcărilor de coborâre şi
- acoperirea cu apele mării
- apoi înălţarea şi retragerea a acestor ape
- tot uscat era şi sudul Dobrogei
2.2. Sfârşitul proterozoicului - orogeneza baikaliană
- partea centrală a Dobrogei, respectiv zona Podişului Casimcee
- s-a înălţat
- devine usca
 - se cutează şisturi verzi
- de-a lungul erelor geologice şi acest spaţiu a fost alternativ un domeniu marin
sau de uscat
2.3. Începutul paleozoicului - orogeneza caledonian
- s-a înălţat de sub ape porţiuni din
- vestul continentului
- nord-vestul continentului
2.4. Sfârşitul paleozoicului - orogeneza hercinică
- formează un sistem muntos (Munţii Hercinici) – traversează partea centrală a
continentului dinspre vest spre est
- această nouă etapă a adăugat ca uscat pe actualul teritoriul al ţării Munţii Măcin
2.5. Erele mezozoic şi neozoic
- spaţiu ocupat de ape
- vestul Platformei Est Europeană
- Munţii Măcinului
- Podişul Casimcei
- Podişul Dobrogei de Sud
- a fost umplut treptat cu depozite sedimentare

- conglomerate

- gresii
- argile
- calcare
- deveni o zonă de geosinclinal (viitorul spaţiu de formare a Carpaţilor) prin
repetate
- transgresiuni
- regresiuni
2.6. Sfârşitul mezozoicului – perioada cretacică
- încep cutările alpine
- durează până la începutul cuaternarului
- consecinţă
- formarea arcului carpatic
- scoaterea lui de sub ape
- la sfârşit mezozoic se produce scufundarea părţii din mijlocul acestui sistem
muntos, respectiv a bazinului Transilvaniei
- descompunerea lui de către apele marine
2.7. Sfârşitul neozoicului
- şi această zonă devine uscat prin umplerea treptată a Bazinului Transilvaniei cu
sedimente
- argile
- nisipuri
- gipsuri
- sare
- prin eforturi de cutare s-a format unele rupturi adânci (falii)
- duc la erupţii vulcanice
- lanţul vulcanic Oaş – Harghita
- o parte a Munţilor Metaliferi
2.8. Era cuaternară
- dealurile subcarpatice
- prin sedimentele cărate din munţi şi ulterior
- cutate
- înălţate în ultimele faze din cuaternar
2.9. Sfârşitul neozoicului – începutul cuaternarului
- sedimentele carpatice
- depuse peste un fundament carpatic

- ulterior înălţate de sub apele marine

- Dealurile de Vest
- Câmpia de Vest
2.10. Sfârşitul neogenului (terţiar)
- Podişul Mehedinţi
- un comportament carpatic scufundat
- acoperit de
- ape
- sedimente (calcare)
- devine uscat
2.11. Era cuaternară
- fundament cristalin
- acoperit cu sedimente
- înălţat de sub ape
- se formează următoarele forme de relief
- Câmpiei Română
- Câmpia de Vest
- Podişul Getic
- Podişul Moldovei
- Podişul Dobrogei de Sud
- Podişul Băgădanului
- Dealurile Tulcei
2.12. Începutul cuaternarului
- drenarea lacurilor din depresiunile intracarpatice
- înălţarea anumite sectoare carpatice
- Carpaţii Meridionali – cca.1000m.
2.13. Era pleistocenă
- răcirea climei
- subpolară – perioada glaciară
- temperată – perioada interglaciară
- ca urmare – la peste 1800m – apar gheţari care au creat
- văi glaciare
- creste
- cu circa 10.000 ani în urmă
- încălzirea climei
- topirea gheţarii
2.14. Sfârşitul cuaternarului – hologenul
- cele mai tinere forme de relief
- luncile
- Delta Dunării
- definitivarea cursului Dunării
- şi în prezent acţionează asupra reliefului
- agenţii externi
- omul
3. Scara timpului geologic
- era neozoic
- durata – 65 milioane ani
- prezent
- perioadele
- cuaternarul
- terţiarul
- epocile
- holocenul
- pleistogenul
- neogenul
- paleogenul
- era mezozoic
- durata – 245 milioane ani
- 65 milioane ani
- perioadele
- cretacicul
- jurasicul
- triasicul
- era paleozoic
- 570 milioane ani
- 245 milioane ani
- era proterozoic
- 2,5 miliarde ani
- 570 milioane ani
- era arhaic
- 4,6 miliarde ani
- 2,5 miliarde ani
4. Evoluţia geologică a pământului României (schemă)
- era arhaic
- geneza unităţilor de relief
- soclul cristalin al Podişului Moldovei
- era protezoic
- perioadele
- inferior
- superior
- evenimentele geologice
- orogeneza baikaliană
- Podişul Casimcei
- era paleozoic
- perioadele
- carbonifer
- permian
- orogeneza hercinică – Munţii Măcinului
- şisturi cristaline din orogenul carpatic
- era mezozoic
- perioada cretacic
- orogeneza alpină – Carpaţii
- scufundări tectonice – Depresiunea transilvaniei
- era neozoic
- perioada neogenă
- orogeneza alpină
- erupţiile vulcanice
- lanţul vulcanic
- Carpaţii Orientali – Oaş – Gutâi – Ţibleş
- Călimani – Giurgiu – Harghita
- Munţii Apuseni de Sud – Munţii Metaliferi
- scufundări tectonice – depresiuni intramontane
- înălţări tectonice – podişuri
- acumulări de sedimente
- Dealurile de Vest
- câmpii
- era cuaternar
- înălţări tectonice – Carpaţii Meridionali (1.000 m.)
- acumulări de sedimente (aport fluviatil) – Delta Dunării
- glaciaţiuni
- circurile
- lacurile glaciare