Sunteți pe pagina 1din 11

CUPOLA ATENEULUI ROMAN DIN BUCURESCI

Corpu1 central al Atheneulul Roman din Bucure~tl, care


formeaza partea principala a edificiului, este acoperita ell
o cupola.
$arpanta acestei cupole, remarcabile prin forma ~i simplicitatea constructiunei precum prin eleganta 9i u~llrinta
sa este esecutata in otel
, moale.
'Prop-ctul si
au fast facute de fabrica de , constructiunea
,
poduri ~i const.rucVuni metalice Benchelt ~i C-ie din Grunberg (Silesia).
Suprafata cupolei este formata prin rotatiunea unei linei
generatriee in j urnl axei verticale a cupolei. Generatricea
se compune din 0 linie dreapta ~i done arcuri de cere ce se
racordeaza tangential (veqi plan~a, I. Diagrama fermei).
~arpanta se compune din sarpanta propriu zisa a cupolei ~i din ~arpanta lanternei de d'asupra, identica celei
d'intaiu. Aceasta din urma nepresentand nimic particular,
nu ne vom ocupa de ea.
Sarpanta cupolei in forma ei generala se compune din
capriori (chevrons) inel de inchidere, inele de incingere ~i
diagonale de contraventuiri.
Capl~iorii in numer de 20 sunt dispu~i radial. In esterior
ei au forma generatricei indicata prin diagralna fermei, iar
interior forma poligonala. Capriorii se compun din doutt

400

corniere si
, inin1a fornland sectia
, de forIna T. Ei se razema
la partea superioara pe inelul de inchidere, iar la partea
inferloara pe zid.
lnelul de jnchidere de la partea superioara pe care se razema capriorii, are in plan fornla circulara, 9i se compune
din 0 inima f?i doue cornlere, dispuse dupa cum se vede in
sectia transversala din p1ange.
Inelele de incingere in nUlner de 6, sunt concentrice ~i
au in plan forma poligonaHL Ele se C0I11pUne din simple
corniere~ care se prind la noduri intre ele ~i de capriori
prin ajutorul unor placi.
Diagonulele care servesc a contraventui capriorii, sunt
duble si
, formate din bal~e rotunde de oteI.
,
Pentru ori ce eventualitate, fie-care caprior este ancorat
in zid, la adancime de 2.mOO, la bare rotunde de 25mm
diametru.
Acoperilnentul care este de tabla de zinc este a~ezat pe
o asteriala de scanduri, ~i 5e razirna pe 0 seria dt: inele coneentrice do lemn.
In exterioru acoperimentului, capriorii sunt pU9i in evidenta prin nervuri.
Plafonul este atarnat de nodurile capriorilor prin intermedierul unor bare rotunde.
~arpanta plafonului 5e compune din capriori dispuf?i radial in planul fermelor, inele de inchidere ~i din inele de
incingere. Capriorii 9i inelele sunt formate din simple
cornlere.
Astereala plafonului care este de lemn, este prinsa de 0
serie de inele concentrice de lemn, care se sprijinesc pe
capriorii plafonului.
'Temerea ca tencuiala impreuna cu decoratia plafonului
ar crapa prin dilatatia barilor de care se atarna plafonul
nu s'a adeverit, lucru ce era de prev8zut din calcul.
Diametrul interior al cupolei este de 29 m 16 iar inaltimea
de 13,mOO.

401

Greutatea 9arpantei inlpreuna Cll cadrile ferestrilor ~i


altele este 42.000 k. cea ce revine la 63 k. ot,el pe metru
patrat de suprafata de invelit.
Montarea 9arpantei cupolei, s'~ facut pe un e9afodagiu
de len1n care a costat 8000 lei, din care s'a relntrebuintat
lemn d8 2000 lei.
Costul partei nletalice fiind de 17.000 lei iar a] e~afoda
giul de 6.000 lei, eostul total al ~arpantei cupolei este de
23,000 lei, cea ce revine in cifra rotunda. la 35 lei pe metru patrat de suprafata de invelit.

Ga/Gulu/ static

at cupo/ei

I. CALCULUL ANALITIC

Fortele care luereaza asupra cupolei, ~i care se compune din greutatea n10arta 9i din greutatea accidentala,
s'a presupus ca lucreaza asnpra. puntelorde imbinare a capriorilor adica la noduri.
Greutatea nl0arUi se COlnpune de greutatea proprie 9i
din greutatea tavanului, iar greutatea accidenlala din zapada ~i vent.

Basele oa/culu/ui
11.

G;g{JlJjtf!1~fJl12 :mQ.a:!t~~

a) Greutatea proprie a cupolei. Pentru greutatea proprie a cupolei s'a admis 0 greutate uniform repal~tisate de
70 kg. p. m 2 la care s'a adaus pentru lanterna de
d'asupra 0 greutate de 2155 kg iar pentru diferitele legaturi ~i altor de la nodnri, greuta\ile urmatoare: pentru
inelul II 46 kg pentru III l4 kg pentru IV 38 kg ~i pentru
inelul V 128 kg.
b) Greutatea tavanului. Pentru greutatea tavanului
g'a admis 0 greutate uniform repartisate de 40 kg pee m 2
pentru zona intaia ~i a dona, de 50 kg pentru z,ona a treia

402
I
I
I

de 55 kg. pentru zona a patra ~i a cincea ~i de 50 pentru


zona a ~ase.

I
I
I
I
I

I
I
I

I
I

a) Zapada Pentru greutatea zepezei s'a luat in con3ideratie 0 greutate uniform repartisata de 60 kg p. m 2 ce-a
ce corespunde cu un strat de zapada de 0, m 40 grosinle.
Daca nu s'a Iuat in consideratie 0 greutate nlai mare
dupa cum se obicinue~te, este ca cupola in chestie, are
o forma a~a incat zapada nu se prea tine dupa cum am
observat. La rigoare s'ar putea chiar negligia aee8sta forta.
b) Ventul. S'a admis ea suprafata lovita de vent, suprafata tangentiaHi Ia noduri.
Forta
, ventului s'a determinat eu formula urmatoare :

= h. a.

~~. sin. 2 (d+10 0)

= 150

sin2

(d+10 0)

in care s'a luat


Coefficientu . .
. . . .
b== 1. 86
Greutatea specifiea a aerului
a== 1.292
Suprafata lovita de vent. . .
S=== 1. 00
Vitesa aerului . . . . . .
v === 35. 00
Gravita\ia. . . . .
. g
9J309
Inelinarea pe orizontala Ia nodul tangentei generatrice d.
Inclinarea pe orisont al directii ventului s'a luat ea de
obieeiu de 10 0
Cu ajutorul aeestei formule s'au ealeuIat pentru diferitele zone a Ie eupolei forte1e ventului pe metru patrat
normale suprafe\ei tangentiale la noduri ~i s'au intocm.it
urmatoru] tab Iou

403

Inclinarea pe orizont a sin ~ (d


tangentei generatriee la
noduri
1741 1
2544' .
3430 1
44(166 1
71 10 1

+100)

ventul~

nor-I

FOlia
pe m'
male su prafe~ei tangentiale
la noduri, pentru diferitele
zone

0,2156
0,34107
0,49127
0,65892
0,97642

32,34 Kg.
51,16
"
73,69
"
98,84
146,46 "

"

A) FORTE EXTERIOARE
For~e

verticale care lucreaza asupra diferitelor zone a cupolei.

1) Greutatea pt'oprie a cupolei.


K

Zona inel. I : PI

!I: P2

III: Ps

..

IV : P4 = 2 n.9.57t7,062,89.70+38 =10601,70

V:

TI.2.26 8 .70+2155

3277,80

2 n.2.26t4,602,42.70+46 -

3695,10

2 n.7.06t4.602,65.70+74 = 6765,40

P5=2n.12,O~9,57 3,199.70+128=15322.64

-2 14.01+12,04 3 94 70
VI .' P61t.
2
,.

==22657,31

2) Greutatea tavanului.

Zona inelului I: t 1= n.
II: t 2= 21t.
III: t 3 = 21t.
IV : t,= 21t.
V : t6= 2n.,
VI: 4= 21t.

2.00.40
3,00.2,00.40 5,00.2,00,50
7,00.2,00.55 9.00.2,05.55 11,35.2,35.50 -

502,40
1507.20
3140.0'0
4837,00
6408,00
8197,00
27

I
I

404

Greutatile moarte care apasa asupra diferilor zone a


cupolei sunt dar
Zona inelulului

I:
II :
III :
IV :
V:
VI :

+ tl =
+ t2 =
+.t3 ==
+ t4 =
+ t5 =

ql =
q2 =
q3 =

PI
P2
P3
q4 = P4
q5 = P5
q6 = P6 +

t6 =

3780,80
5202,30
10005,40
l5438.70
21730,64
30854.30

3) Greutatea zepezei
Zona inel. I: ZI = 7t. 2,~62.60

II: z2=27t. (2,26+1,17).


:t
III: z3=2Tt. (4,60+1,23).
:.
IV : z4=27t. (7,06+1,25).
:.
V : z5=2Tt. (9,57+1,24),
:.
VI : z6==21t. (12,04+1,04),

2,34.60
~,65.60

2,50.60
2,47.60
2,07.60

962,30
= 3024,30
= 5823,60
= 7828,00
=10060,56
=10202,10

4] Presiunea ventului.
Zona inel. I :

481,10
:. II: v 2=27t. (2,26+1,17)2,34.32,34 eos1740'= 1512,10
:. III: v 3=2Tt. (4,60+ 1,23)2,65.51,16 GOS 2544'= 2990,40
~ IV. v 4=21t. (7,06+1,25)2,50.,73,69 GOS 34030'= 6013,20
:t
V: v5=2Tt . (9,57+ 1,24)2,47.98,84c08 440 16'=10183,20
VI: v6=27t(12.04+ 1,04)2,07.144,46 GOS 71 010'=11956,,70
Forte1e accidentale care lucreaza asupra diferitelor zone
a cupolei sunt dar
VI

1t.2,26 .30,OO

Zona inelului I:
:.
II :

III:

IV:
,.
V:
1>

VI :

PI =
P2 =
P3 =
P4 =
P5 =

Z3

P6

Z6

Zl
Z2

Z4
Z5

-t-

+
+
+
+

VI
Vs

V3

V'"
V5
V6

1443,00
= 4536,40
= 8814,00
= 13841,00
= 20243,00
= 22158.,00

405

Fortele totale carl provin din greutatea moartrt ~i accidentaHi, care lucreaza asupra diferitelor zone a cupolei sunt:
Zona inelului
~

:.

I: Rl
II : R2
III : Rs
IV:. R,
V: R5
VI : R6

5223,00
= 9738,00
=18819,00
=29280,00
=41974,00
=53013,00

Forte orisontale oare /ucreazd asupra diferitelor


paroele din zonele cupo/ei
Toate fortele care lucreaza asupra cupolei au directia
verticalei, afara de vent a carei directie este oblica ~i care
se poate discompune in componenta verticala ~i orisontala.
Cea dinlai fUnd determinata, ramane sa determinam pe a
doua.
Componentele orisontale a ventului pe m. patrat sunt:
K

I:
II: 32,34 Sin
. III: 51,10 Sin
IV: 73,69 Sin
V: 98,84 Sin
VI: 146,46 Sin

Zona inelului

150.00
0
17 40' ===
9.81
25 0 44' = 22.21
340 30' = 41.74
44 0 16'
68.99
71 0 10' = 132.62

Pentru zona inelului I trebue sa consideram constructia


,
super oara care are un diametru de 10, m50 ~i 0 inaltime
de 5,moO.
Forte1e orisontale ale ventului care lucreaza asupra diferitelor parcele ale zonelor cupolei sunt :
K
7t. 10,50.5,00.150=
Parc,ela zonai inBlnlui I: hI -20
1201.00

II : h2=

0,76+1.44 ,
2
0,584.9,81=

6.15

406

2 21
Panola z9n6i inalnlni III : h3= 1.44t . 0,98.22,21=

IV : h4= 2,21-1;2,993 1 ,453.41,74=

39.73
157,78

>

V: h5=2,993t3.766 2,032.68,99=473,75

VI : h6= 3.766t4,4153,35.138,62=1899:54

Forte
, verticale la noduri
Daca insemnam prin M1 , M2 , M3 .. greuta~ile moarte
de la noduri, prin AI, A2 , A 3 greutatile accident,a le
de la noduri ~i prin Ql, Q2, Q3. . greutatile totale de lao
noduri avem:
Nod. I:
Ml ... Ql== 3780, A 1:==:Pl===1443,Ql===M 1+A 1 ===
5223
" II: M2 ==M 1 +q2== 89R2,A 2 ==A 1 +Pa- 5979,Qa--= M2 +A a== 14961
"III: M3==M~+q3==18987,A3==A2+P3==1479:~,Q3==M3 +A2----= 33780
" IV: M4==Ma+q4==34426,A4==Aa+P4,===28634,Q4,==M4 +A4== 63060
"V: M6==M4+q~==56156,Al)==A4+Po==48878.Q6==M5+A5==105034,
" VI: M6:::::::M5 +q6--=-87010,A6==A 5 +Pa==71637,Q5==M a+Ar,==158047

B) FORTELE INTERIOARE
Pentru inlesnirea calculului vom considera numai fortele verticale, remaind ca in urma sa tinem cont ~i de for\e1e orisontale.

Forte interioare In direotia piese/or


1. Calculul forte1or interioare a capriorilor

Capriorii ating maximul de compresiune cand cupola este incarcata cu maximul de greutate.
Insemnand en n llumerul capriorilor Cll IX}) a2 , an unghiurile ce fac laturile poligonului Cll orisontul, 9i ell Dr,
D2 , Dn presiunile indiferitele laturi 81e poligonului, avem :

~nM

Dn min

--'-n s In an

407

Dn max.

eu

aceste formule, luand 0=20 s'a calculat forte1e


maxime ~i minime in diferitele laturi ale poligonului.
t

- -Ml
-DImIn==20 s in ~l

3 .78
200.584
2,416

--Ot.782

M2
D2m I n = - 20

8.982

98
20- "--

It 219
=-. '

SIn ~2

2.651
D
'
Ms
a m1n= - 20
.
SIn C(a

18.987
20 1 .453
2.893

D
.
M4
4: m1n==- 20 .
SIn C(4

34.426
20 2 .032
3.199

D
'
M5
sffiln=- 20 .
SIn ~5

86.156
20 3.35
3.94

.
~6
D6 mIn = - 20 .
SIn

86,01
20 4,609
4,1633

Dl max

= - ~O, SIn
~1 etl

D2 max =

20 sin

et2

~8 .
Sln et

2t.709

3\302

5,223
20 0,584
2,416

14,961

Q2

Ds max = - 20

C(6

1 t.889

O~98

4\ 373

- I t ,080

2t , 024

20 ~,651

33,780
1,453
2,0 2 ,893

3 t, 363

408

63,060

20 2,1~

- 4" 963

3,199

D5 max =

D6

max

- --Q_5 - = _

105', 034 20 3,35__


3,39

Q6
20 sin CG 6 =

158,047

=-

20 SIn CG6

2) Calculul

for~elor

20 4,6~
. 4,633

- 6\ 177

7t, 943

interi6re a inelelor.

Un inel lucreaza la maxlmum de exlensiune sau la


minimum de compresiune crind partea cupolei din interioru inelulu>t este incarcata maximum afara de zona
care apar~ine ineluluz in chestie.
Un inel lucreaza la maximum de compresiune sou
la minimum de extensiune cand numa~ zona inelulu>i
in chestie este incarcat maximum.
Inselnnand eu T 1 , T 2 , T3 tensiunile laturilor a ineltelor
poligonole, avem :
Tl maxim=o
t
T2 max.
Ql cotang. CG 1-(Ql+Q2) eotang CG 2

-0,837

409

T6 ma:x. = A5 eotang. a5-(A 5+q6) eotang. a6


t
- - - -- - - - - = + 8 , 1 7 3

.
2 n SIn

1t

T7 max. == D6 max. cos as


7t

2n sin

Tl min.

==

D J cos al

3,349

. 1t
2 n SIn n

T2 min.= Ml cotang. a l -(M1 +R 2) _

. -3,005

. 1C
2 n SIn '-

10

T3 min. = M2 cotang. a 2 -(M 2 +R s) cotang.

2n

T7 min. =
8J~

()(a

= _ 4:044

1t

SIn11

0I111011!l11!1

1f)~fJlgz 11Jl~fJl1iQI11;ge

'ale

d~aggnl111fJ1QlIlJ

Diagonalele dintre doi caprtor'l lucreaza m'lXimU1n la extensiune cand jU1natatea cupolei situata de 0 parte a unui
plan care trece prin punctele de incruciare a diagonalelor
este incarcafa maximum, cea-lalta parte 'nefiind tncarcata.
Insemnam eu

Nn tensiunea

In diagonale n ~i eu ~n un-

S-ar putea să vă placă și