410

ghiul ce face acesta diagonala eu latura poligonala conrespunzetoare a caprioruiui, avem :

RI

+ R2 + . -

+ + .. + q2)

(ql
q2
n sin an cos ~n

care se poate transforma in :

. N =
n

Dn max-Dn min

cos Bn

formula cu care se

gase~te

:
t

unghiurile

0.399
0,899
1,711
303
,
3.817

Nl
N2
N3
N4
N5

fiind

~l
~2

==

~3

==

~4

~5

==

16 0 3' .
26 0 30'
30 0 31'
41 0 57'
41 0 60'

II. CALCULUL GRAFIC

1. Determinarea jorfelor care l ucreaza in caprior';

In calculul analitic s'a ved,-ut ea capriorii lucreaza la

maximum de compresiune atunci cand cupola este incarcata maximum, adica cand cupo18 ~ste lncarcata eu greutatea moarta si
, aecidentala.
Pentru determinarea fortelor
care lucreaza in directia
,
,
pieselor, s'a determinat aparte fortele care resulta din greutatea ,moarta ~i cele ce resulta din greutatea accidentaHL
In fig. 1 s'a determinat forte1e in directia pieselor care
resulta din greutatea moarta, adica forte1e minime. Fie-care
din aceste forte sall oblinut din descompunerea forte1or
verticale de la noduri qI, q2 in doua componente : una ori-

411

zontala 9i una in directia pieselor care este forta in ehestie

Dn. min.
Tot a9a s'a procedat in fig. 2 pentru determinarea fort e lor in directia pieselor insemnate eu Da care resulta din
greutatea aceidentala P., Pr ... de la noduri.
Suma forte1or Dn min. ~i Dan, ne da maximu] fortelor
care lucreaza in direetia pieseIor'9i care suma s'au rezumat in tabloul fortelor dinp1an9a.
2. Determinarea jor!elor car e lucreaza tn inele

Fortele care lucreaza in inele, provocate de greutatea

proprie, resulta din componentele orizontale Hr sus mentionate ~i care componente lucreaza la noduri in planul
inelelor (fig. 1').
Pentru determinarea acestor forte s'a descompu~ fo.rta
orizontaUl in doua componente rn, rn (fig. 1) in directia
laturilor Tr, Tr a inelelor (fig. 1').
Pentru fortele care lucreaza in inele ce resulta din greutatea accidentala s'a observat modul de incarcare pentru
maxime ~i minime dupa cum s'auaratat in calculul analitic.
Cercetarea pentru maxime s'a facut in -fig:. - 2, iar pentru
minime in fig. 3. Aceste cercetarl s'au facut dupa cum urmeaza.
1. Pentru maxime. Sa Iuum pentru esemplu nodul III ,?i
sa determinam farta
, maxima din inelul III. Pentru aceasta
s 'au incarcat nodul I ~i .II, nodul lIT remaind descarcat.
Forta In piesa II-III, D2 , provocata de aceasta incarcare
se descompune in 0 forta D3 in directia piesei IIf IV 9i in
o forta orizontala H3 care este forta orizontala maxima, ~i
care Ia rendul ei se descompune In aoue forte S3, 8 3 paralele ell T 3, '-f 3 laturile inelului III (fig. 1') ~i care sunt fort e1e
maxime cautate.
2. Pentru mininle. Sa luam ca exemplul tot nodul III ~i
sa determinam fOlta
, minima din inelul III. Pentru aceasta
cuno~tem ca trebue sa incarcam numai nodul III cu greu-

412

tatea

Aceasta forta se descompune in 0 forta d 3 in direc~ia piesei III-IV ~i in 0 forta orizontala h' 3 care este
fort.a
la renrlul ei se descompune
, orizontala minima sicare
,
in doua forte P'3 P'3 paralelecu T3, T3 laturile inelulul III
(fig. 1').
Surna fortelor rn
p' n . ~i r D
p n ne dau minimul
si
, nlaximul fortelor care lucreaza in directia
, laturilor inelurilor 9i care surna s'au resumat in tabloul forte1or din
P3'

plan~a.

3. Determinarea forfelor care lucreazl1 in diagonale

In calculul anaIitic s'au vezut ca diagonalele lucreaza la

maximum atunci cand jumatatea cupolei de 0 parte de
planul care trece prin intersec~ia diagonalelor este incarcata ~i cea-Ialta ne Incarcata. Daca Da n = D n max. D n min. ~i N n este tensiunea in diagonala, avem:
Da n
Nn
Cos ~ n
Cu alte cuvinte N n este hipotenusa unui triunghiu drept
unghiua carei cateta este Da n. Din acesta se explica
construcVa fig. 4 diln plan9a .... ~ .. prin care s'a determinat
tensiunele N,
N 2 din diagonale.

= ---

VERIFICAREA STABILITA'fEI CUPOLEI

In ce-a ce va urmari, voi considera atat forte1e care au

direc~ia in sensulpieselor ~i care s'au dedus din forte1e
verticale cat ~i forte1e orizontale care rezulta din vent.
1. CAPRIORI (chevrons)

Lucrarea maxima In .diferitele laturi ,poligonale a capriorilor ce resulta din forte1e in direc\ia peselor este :

K'=

D max.
in care K' este travalui pe em 2, S sec\ia piesei in C m 2 ~j
D max, forta maxima care lucreaza in directia piesei.

413

Lucrarea maxima c'e resulta din fort.a

, orizontala si
, care
lucreaza asupra piesei In eestiune este

K"

M i"
I

in care K" este lucrarea maxima pe C m 2 in mijlocul piesei, M momentul incovoetor l$i egal eu hgl
.

i"

distanta

de la centru de greutate a secti unei la fibra eea mai Indepartata, I momentul de iner-tie al sectiunei, h for\,a orizontala a ventului ~i 1 proiectiunea verticala a piesei.
Lucrarea maxima totaHi a piesei este dar:

(I) K = K' +K" + _8__ =M i"

D max.
I
Piesele flind presate la extremitati in direc~ia lor, care s'au
presupus libere, au tendinta a se incovoia, s'a -cautat
a se vedea daca sectiunile date au momente de iner\ie
suficiente pentru a resista eu siguranta la flexiune. Pentru
aceste cercetari s'a aplicat formula:
II) I = D max. L 2

(n

in care I

400

este momentul de inertie a sec\iunei, necesar de a resista laflexiune cu 0 sigural1\a de 5, L lungirnea piesei in metri ~i D max., for\a maxima care lucreaza
In directia piesei.
eu ajutorul formulelor (I) ~i (II) s'au Intocmit urmatorul
tablou:
n

FORTE
,

<1.)

Aratarea

<1.)

'a~

~S

.~

<1.)

.,.-.4

"'C....-.t
~

~
-+-J
~

~rA
<1.)
~

<1.)
.,.-.4

<1.)
.......

.,.-.4

piese lor

w.

0.0

.,.-.4

<1.)
W.

<,.-.4

Kg.

Kg.

m.

<1.)
<1.)

~.~
po
~.~

.,.-.4

rI

<1.)

~~

<1.)

.....~I-I

~ ~

.,.-.4
~

<1.)

"'C~

~~

-+-J

~ ~

<1.)

.....

w. 0

CIS

<1.)<1.)-+-J

~-+-J~

<1.)

~H,.Q

<1.)

o.o~

~<1.)

;:>

.....
.......

2,416

58,4

II-III

2024

39,7311

2,651

98,21

III-IV

3363

157,7811

2,893

IV-V

4693

473,7 illl

3, t 99

V-VI

6177.

VI- VII

7943

Cm 4

Cm

~,.q

-E~

s::l en

C'3

<1.)<1.)

941

13,~ 1

2865~6

203,~

1207

14,51

12033,0

"

"
"

~~

>Q)
~

:::s

'~..

Cm 2

cr3

in

~
~

145,3.

necesar

1..-1

cr3

486,~

en

<1.)

"

S ~S
~u

~r

44,211

~
<1.)

<1.)

.~

o <1.)
,~ ~

"

"

~U2

<1.)

12,4

463,3

o
........
.,.-.4

K.em.

"

.~

758

3,94011 235,00111 79543

)~

'. ,.-.4

)~ ~

Moment de iner~ie

Pi

~ d
Q'~
or-o

r-o

Cm.

6,1511

4,63nll

<1.)

)~

' Q)

'..+J.>C'13

<1.)

<1.)<<1.)

"t~~
<1.) H

<1.)

o-+-J

-+-J~

.,.-.4

-+-J~H

II ......... <1.)

1080

1899,541[

<1.) .....

I-II

.E~

.,.-.4

"s

.,.-.4~

Kg.

Cm 4

Cm4

34:

If>,H

69

35,5

34,32

138

70,2

182,3

35,52

284

121,2

182,3

1130,

239,6

224

427,0

33,12

"

"

"

182,2

"

"

"

41b

De unde sevede ca lucrarea maxima a otelului

este 1130
,
kg. pe em 2 iar siguran~a in contra Hexiunei este mai mult
ca suficienta, afara de piesele V-VI 9i VI-VII dar daea
1uam in considera~ie ca piesa V-VI este fixata la mijlocul
ei de zid ~i pies a VI-VII est e facuta solidara ell alta piesa,
vedem ca ambele aceste piese au 0 siguranta in eontra
fl8xiunei, mal mult ea suficienta.
2. INELELE

1) lnelul de inchidere 1. Acest inel Iucreazanumai la

compresiune. Forte1e care lucreaza in eI sunt :

Tl = for\a deja calculata

~i

3349 Kg.

care provine din

TI = _ 10;d h. cos1 9 0
l

_ 10.12?6
2.0,987

for~ele

verticale,

== _

69.61 k
'-I

~i

g.

Forta care provine din componenta orizontaHl a ventu]ui.

Forta
, maxhna este :

T == Tl

TIl

= -- 9610 kg.

Lucrarea maxima a inelului pe cm 2 este :

Kl _ 9610 =
S

961.0 = 2425 k
40
,g.

Momentul de inertie necesar, en

I1 n --

9610.L~ _ .9610.01 72

400

400

siguran\a de 5. este :
-

1117
J

em

Momentul de inertie minimal al sectiei ineluluifiind

192 cm4, siguranta la flexiune este cu mult mai mare de
cat cea necesara.
2) Inelul 11. Acest inel poate sa lucreze la tl~ac\iune sau
compresiune dupa cum va fi incarcata cupola ~i dupa cum
este considerat acest inel.

416
Daca admitem casul defavorabil ca aeest inel este eel

din urma al sistemului, tensiunea in el este :

T2 _

1)1

max. cos d1
1080.2~344
2 sin 7t
= 2.0,156.2,416
n

31 09. k
:..J

g.

iar lucrarea maxima pe em 2 este :

- 3102 - 310 k
K2- - 3102
S - 9,76g.
Forte1e care luereaza in inel la eompresiune sunt:

T2 = - 3005 kg
forta dej a ealculata

~i

T' 2 -_10.v2
2,2

care resulta din forte1e verticale 9i

10.6,15

cos 90 = 4.0,987 = -

15 5 k
. g.

Forta care resulta din componenta orizontala a ventului.

Forta maxima este dar:

= T2 + T'2 == -3021 6

kg.

l\iomentul de inertie neeesar, eu 0 siguranta de 5 este :

I2

3020,6.1,442 400
-

16

em.

lVlomentul de inertie minimal al seetiunei fiind 16 em,

siguran\a la flexiune este suficienta.
3) Inelul 111. Daca admitem ca acest inel este eel din
urma al sistemului, in acest eaz inelul lucreaza la tractiune
~i tensiunea lui maxima este :

T = D2 max cos d2 _.
2024,2.463 =
0
3
2 sin 9
2.0,156.2,651

6011 k

Luerarea maxima ee resulta pe Cm2 este dar:

= 6011 _ _601 k
K 3 = 6011
S
956
g.
, -

g.

417

Forte1e care lucreaza in inel la compresiune sunt :

T3=-4044Kg .
. T'

~l

10. v

=~

:3

__

2.2 Cos 9 9

10. 39, 73
4) 0., 987

= -100 Kg

Forta
, maxima este dar

T =T 3

+ T3' = -

Momentul de inertie necesar eu

I 8 n --

4144.2,2 2 400
-

4144 Kg.
siguranta de 5 este

50C

Momentul de inertie minimal al sectiunei fiind 16 em,

siguran\a in contra flexiunei n'ar fi suficienHi daca sub ine ..
luI in ehestie n'ar fi inelul de lemn eu care se afla solidar ~i inca aite inele intermediare, eu tJate ea asenlenea
expedient nu este reeomandabil.
4) Inelul IV. Presupunand ca aeest inel este eel din
urma al sistemuIui, forta maxima care Iuereaza la tractiune este:
3363.2,50 2
T
D 3 max. Cos. a 3
-2-.0-.1-56-'.~-,8-9-3- ==9294 Kg.
4
2 Sin 90

Luel'area maxima pe Cm

K
3

9294.

este dar

9244 = 949 K
9,76
g.

For\ele care luereaza in inel la eompresiune sunt:

T 4=-4166 kg.
~i T'4
~"orta

=_

10. V 4
2.2 cos 9 0

10.157,18
4.0,987

399 kg.

maxima este dar:

T=T 4+T'4=-4565 kg.

Momentul de inertie necesar eu

14n=

4565.299 2

400

siguranta de 5 este :

102 cm.

418

Momental de inertie rninimal a sec~iunei fiind 16 em.,

siguranta in contra flexiunei n'ar fi de lac suficienta daca
inelul n'ar fi solidar cu inelul de lemn ce vine d'asupra ~i
daca n'ar fi ~i alte ineleintermediare.
5) Inelul V Considerand ace-st inel ca eel din urma al
sistemului, forta maxima care lucreaza la tractinne este :

T~

==

D4 max. cos Ct4,

4963.2,472
;-,
~ sin go
:8.0, 156.3,199
Luc.rarea maxima pe cm. 2 este:
Ks

==

12 .268 kg.

12268
,
12 11 -1012 kg.
,

Forte1e care lucreaza la compresiune in inel sunt :

T5=-0,866

S1 T'
,5

== ___. _1_0_._v,_5~
2.~

10.473,75
4.0,987

cos go

1200 kg.

Farta
, maxima este :
T===1'5+T/5==- 206? kg.
Momentul de inertie necesar Cll 0 siguranta de 5 este :

2066.3,37 2
15 n = ---40-0-=7-3 em.
Momentele de inerVe minimal al sectiunei flind 30 cm.
siguranta in contra flexiunei n'ar fi suficienta daca acest
inel n'ar fi solidar eu inelul.de lemn ce vine d'asupra ~i
daca n'ar fi 9i alte inele intermediare.
6) lnelul VI. Considerand acest inel ca cel din urma,
for\a maxima la tractiune este:
_ D5 max. cos. Ctf) = 6177.2,074 == 12223 kQ".
T6 2 sin qO
~.O,156.3.35
,;:)
Lucrarea maxima pe cm 2 este:

K 6 -

122~~ == 12223 = 1009 kg.

S

12,11

Forta
, care lucreaza la compresiune in inel este :

~ . _10.18B9.54
T6 - T6
~.2. Cos 90 0

=
.

+ 3773-5891 == -1118 kg.

419

Momentul de inert-ie necesar cu

In

::::=:

siguranta de [) este :

1118.4,422
400
= 50,5 cm.

Momentul de inertie
fiind 30 Cln. S1, rninilnal al sectiei
,
gurant-a in contra flexiunei nu este suficienta, cOl1siderand
ca n'ar exista ancorarea in zid 9i inelele de lemn.
7) Inelul Vii. Acest inel lucreaza numai la tractiune,
forta
, care lucreaza in e1 este:

T7

== 2581 kg.

Lucrarea Inaxima este dar:

K

==

2581 . === ~581 = 129 5 k

S
20
,g.

E. Radu.

28

III. DIVERSE
EXTRASE DIN ZIARE STREINE
Turnu de 800 m de fa expositia uniue/1safa din Paris I)
Introducfie. Ideia unui turn de BOO. m. nu e noua; un englez Trevithick in 18~3, mai tarziu americanii in 1874 pentru exposi~ia din
Philadelphia, propuse ridicarea unui turn de 1000 picioare. Aceste proiecte erau de un aspect pu~in decorativ, ~i se lasau a fi criticate din
multe puncte de vedere, ele fu cu totul abandonate, ~i nu se ~tia nimic de ele la inceputul studiului turnului exposi~iunei actuale.
eel mai inalt monument pana acuma cate-va luni era obeliscul
lui Washington care are 183 m. ina1~ime
Adesea se aude zicandu-se, ~i chiar de catre inginer1, ca nu e mai
dificil a construi un turn de 300 m. de cat unu de 200, ca dificulta~ile uu sunt mai mari cand e yorba de 400 in Ioc de 300. Aceasta
este cu totul eronat, ~i or-cine este condus a recunoa~te, cand se
trece la studiul proiectului, ca dificulta~ile cresc in un mod cu totul ne
a~teptat ~i treptat cu cat cine va voe~te sa se ridice. 0 idee de aste dificultati ne da faptul ca, din cele 7000 t. ce canHire~te turnul actual, 4000
t. sunt absorbate in cei HO m. inferior~, cu alte cuvinte cei 60 rD. a
par~ei inferioare cantare~te mai mult de cat restul de 240 m.

eu ocasiune.a. adunarei anuale a vechilor elevi ai ~coalei politecnice d!in Zurich l

care anul acesta, prin excep~iune a avut loc la Paris, la inceputul lui Iuniu, d-nu
Maurice Koechlin vechi elev al acelei ~coli ~i actuaJw.ente inginer in casa Eifel ~i
unul din principalii colaboratori ai turnului de 300 ro., a tinut 0 conferinta asupra
turnului pe care noi 0 reproduccm dupa Sckweiuriscke Bauzeitung- din 22 Iuniu
,i 12 Iuliu.
(1)

~i