B.A.

II

CAZURI SPECIALE DE
CALCUL LA FORŢĂ
TĂIETOARE

Forfecare în rosturi prefisurate dintre

betoane turnate în etape diferite

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Uneori, pentru a împiedica lunecarea dintre două elemente (sau părţi

ale aceluiaşi element turnate în etape diferite), este necesar ca rostul
dintre acestea să fie conformat şi armat astfel încât să poată prelua
forţa tăietoare ce se dezvoltă la interfaţa respectivă.

Placă turnată
Perete
monolit
de B.A.
Etapa III

Planşeu

Etapa II

Rosturi de
turnare Etapa I
Grindă
prefabricată

a) Rosturi de turnare la un perete b) Rost între o grindă prefabricată şi

structural de beton armat placa turnată monolit
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

În general, în urma turnării betonului rezultă o suprafaţă rugoasă în

planul de forfecare, astfel încât deplasarea relativă a celor două feţe
este posibilă doar dacă se produce şi o deplasare perpendiculară pe
planul de forfecare (dilatanţă).

Dacă dilatanţa este împiedicată de armăturile de conectare (care

traversează rostul), acestea vor fi solicitate la întindere, în timp
ce betonul de pe cele două feţe ale planului de forfecare va fi
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

comprimat, mărind forţa de frecare ce se dezvoltă în rost.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Mecanismele mobilizate pentru preluarea lunecării sunt:

 frecarea între cele două suprafeţe
 efectul de dorn al armăturilor ce străbat rostul
 întrepătrunderea rugozităţilor betonului de pe cele două feţe

Deoarece ultimele două mecanisme sunt greu de cuantificat,

modelul de calcul se bazează pe o forţă de frecare echivalentă.
Astfel, capacitatea la forfecare (lunecare) este egală cu forţa de
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

compresiune normală multiplicată cu un coeficient de frecare.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 4
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Forţa de compresiune perpendiculară pe planul de

lunecare este generată de:
 forţa de compresiune aplicată (din încărcări
exterioare), Next şi

 forţa de compresiune generată de întinderea (la

curgere) a armăturilor ce străbat rostul, As fyd
(atunci când aceste armături sunt dispuse
perpendicular pe rost)

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

As ,i fyd cos 

  As ,i fyd sin 

As ,i fyd sin  As ,i fyd

În cazul armăturilor înclinate faţă de planul de lunecare:

 componenta verticală a forţei din armătură se
adaugă la forţa de compresiune, iar
 componenta orizontală se adaugă direct la
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
rezistenţa la forfecare.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Calculul conform EN 1992-1-1

Efortul unitar capabil de lunecare în rost este:
 Rdi  c  fctd     n    fyd  (   sin   cos  )  0 .5   fcd

c ,  - coeficienţi care depind de rugozitatea interfeţei de contact

c  0 .25 ;   0 . 5 - suprafaţă foarte netedă: turnată în contact cu un tipar de oţel, mase

plastice sau lemn tratat special

c  0 .35 ;   0 . 6 - suprafaţă netedă: realizată cu ajutorul cofrajelor glisante sau suprafaţă

necofrată lăsată fără tratament ulterior

c  0 .45 ;   0 . 7 - suprafaţă rugoasă prezentând asperităţi de cel puţin 3 mm înălţime

distanţate la circa 40 mm, obţinute prin striere, spălare etc.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Calculul conform EN 1992-1-1

Efortul unitar capabil de lunecare în rost este:
 Rdi  c  fctd     n    fyd  (   sin   cos  )  0 .5   fcd

c ,  - coeficienţi care depind de rugozitatea interfeţei de contact

c  0 .50 ;   0 . 9 - suprafaţă cu praguri prezentând dinţi cu următoarele caracteristici:

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Calculul conform EN 1992-1-1

Efortul unitar capabil de lunecare în rost este:
 Rdi  c  fctd     n    fyd  (   sin   cos  )  0 .5   fcd

 n - efortul unitar produs de forţa axială minimă normală la interfaţă,

care acţionează în acelaşi timp cu forţa de lunecare; este pozitiv dacă
este de compresiune, dar limitat la n<0,6fcd , şi negativ la întindere
  As / Ai
As - aria armăturilor ce traversează interfaţa, (inclusiv a
armăturilor pentru forţă tăietoare, dacă există), ancorate de o
parte şi de alta a interfeţei
Ai - aria rostului de lunecare
 - unghiul dintre armăturile As şi planul de lunecare, 45° ≤  ≤ 90°
 f 
  0,6 1  ck  - factorul de reducere a rezistenţei betonului
 250 
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Calculul conform EN 1992-1-1

Dacă planul de lunecare este paralel cu axul elementului
(la grinzi) efortul unitar de lunecare de calcul se
limitează: 
V
   Ed  Edi Rdi
z  bi
  Fcdi / Fcd - raportul între forţa axială în betonul turnat ulterior şi forţa
axială totală (din zona comprimată sau întinsă a elementului)

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
a) Axa neutră situată în b) Axa neutră situată în
suprabetonare betonul turnat în prima etapă
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Calculul conform EN 1992-1-1

Dacă planul de lunecare este paralel cu axul elementului
(la grinzi) efortul unitar de lunecare de calcul se
limitează: 
V
   Ed  
Edi Rdi
z  bi

VEd - forţa tăietoare în secţiunea considerată

z - braţul de pârghie al forţelor interne ale secţiunii compozite

bi - lăţimea interfeţei de lunecare

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Calculul conform EN 1992-1-1

Armăturile de conectare pot fi repartizate în trepte pe
zone cu pas constant în lungul elementului:

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II Forfecarea în rosturi prefisurate

Calculul conform EN 1992-1-1

Dacă planul de lunecare este perpendicular pe axul
elementului (la pereţii din beton armat) efortul unitar de
lunecare de calcul se limitează:

VEd
 Edi    Rdi
hi  bi

VEd - forţa tăietoare în secţiunea considerată

hi - lungimea interfeţei de lunecare (înălţimea secţiunii transversale a

peretelui de beton armat)

bi - lăţimea interfeţei de lunecare (lăţimea secţiunii transversale a

peretelui de beton armat)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II

CAZURI SPECIALE DE
CALCUL LA FORŢĂ
TĂIETOARE

Rezemări indirecte şi încărcări suspendate

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. II Rezemări indirecte şi încărcări suspendate
O rezemare indirectă apare atunci când o grindă sprijină pe o altă
grindă, nu pe un element vertical (stâlp sau perete structural).
Grinda purtată (rezemată indirect) se numeşte grindă secundară, iar
grinda purtătoare se numeşte grindă principală.
Secţiunea 1-1
grindă
secundară
stâlp
V1 V2
hGS
grindă
principală
zonă comprimată

2 grindă
principală
2
1 1
Secţiunea 2-2
grindă grindă
grinzi principală secundară
secundare

hGS

Vedere plană
FEd=V1+V2
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II Rezemări indirecte
 Deoarece în dreptul grinzii principale momentul încovoietor din
grinda secundară este negativ, zona de beton comprimat este situată
la partea inferioară a grinzii secundare.
 Cum prin zona fisurată de la partea superioară a grinzii secundare
nu pot fi transmise eforturi tangenţiale, rezultă că transmiterea
reacţiunilor din grinda secundară către cea principală se face doar
prin zona de beton comprimat din grinda secundară, amplasată în
partea median-inferioară a grinzii principale.
Secţiunea 1-1 Secţiunea 2-2
grindă
secundară grindă grindă
principală secundară

V1 V2
hGS hGS

zonă comprimată FEd=V1+V2

grindă
principală

Tendinţa de a disloca partea inferioară a inimii grinzii principale.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II Rezemări indirecte
Pentru a evita dislocarea părţii inferioare, în grinda principală trebuie
prevăzute armături de suspendare în zona de intersectie cu grinda
secundară. Armătura de suspendare se realizează sub formă de:
 etrieri verticali şi/sau
 armături longitudinale înclinate.

a) Etrieri verticali de suspendare b) Armături înclinate de suspendare

Armătura de suspendare se dispune suplimentar faţă

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
de armătura necesară din calculul la forţă tăietoare.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II Rezemări indirecte
În EC2, procedeul de proiectare folosit pentru etrierii de suspendare
se bazează pe metoda “strut and tie”, care constă în realizarea unor
modele de grinzi cu zăbrele care să transmită forţele de la partea
inferioară la cea superioară a grinzii purtătoare.

FEd

FEd

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II Rezemări indirecte

Aria necesară de armătură de suspendare

se determină astfel încât:

FEd  Asw 1  fywd  Asw 2  fyd  sin 

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II Rezemări indirecte

Conform EN 1992-1-1 o parte din etrierii de suspendare pot fi

distribuiţi şi în grinda secundară, dar doar în interiorul zonei
haşurate delimitată de:

h1 > h2

- grindă principală (purtătoare) de înălţime h1

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA - grindă secundară (purtată) de înălţime h2

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II Încărcări suspendate

“Încărcările suspendate” apar atunci când forţele (reacţiunile) sunt

aplicate direct la partea inferioară a grinzii, de obicei uniform
distribuite pe lungimea acesteia.

grindă grindă
monolită prefabricată element prefabricat
placă (fâşie cu goluri)
monolită

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 21
B.A. II Încărcări suspendate

“Încărcările suspendate” trebuie transmise la partea superioară a

grinzii prin dispunerea unor armături transversale suplimentare.

grindă
Etrieri suplimentari
Etrieri suplimentari pentru suspendarea
pentru suspendarea încărcării (Asw)
placă
încărcării (Asw) FEd FEd
FEd

FEd 2  FEd
Asw  Asw 
fywd fywd
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 22
B.A. II Aplicaţie

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 23