B.A.

II

STAREA LIMITĂ DE
DEFORMAŢIE

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. II Stările limită de serviciu
Stările limită de serviciu corespund situaţiilor dincolo
de care condiţiile de exploatare specificate nu mai sunt
asigurate.
Stările limită de serviciu care trebuie verificate privesc:
 DEFORMAŢIILE (SĂGEŢILE) care dăunează aspectului
construcţiei, utilizării sale efective (inclusiv funcţionarea
defectuoasă a utilajelor) sau provoacă degradări finisajelor sau
elementelor nestructurale;
 fisurarea betonului care poate afecta durabilitatea, etanşeitatea sau
aspectul estetic al construcţiei;
 vibraţiile care dăunează confortului utilizatorilor, provoacă avarii
clădirii (sau obiectelor din interiorul acesteia) sau limitează
eficacitatea funcţionării construcţiei;
 degradarea betonului prin compresiune excesivă care îi poate
reduce durabilitatea.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Introducere

Verificarea deformaţiilor presupune:

 VERIFICAREA SĂGEŢILOR
ELEMENTELOR ÎNCOVOIATE (grinzi,
plăci)
 Verificarea deplasărilor laterale globale ale
structurii sub efectul unor acţiuni orizontale
(vânt, cutremur), deplasări care pot amplifica
efectele de ordinul II sau pot produce
deteriorarea elementelor nestructurale
(diverse echipamente și instalații, pereți
despărțitori, fațade cortină, placaje aplicate pe
elementele verticale, diverse instalații)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Introducere

Deformaţiile (săgeţile) elementelor încovoiate

trebuiesc limitate deoarece:
a. Săgeata vizibilă tinde să reducă încrederea
ocupanţilor în siguranţa structurii, chiar dacă
în realitate ea nu afectează siguranţa acesteia.
Este vorba de săgeata totală, între punctele de
reazem, care include eventual şi deformaţia
cofrajului.
Se consideră că o săgeată mai mică decât 1/250
din deschidere satisface majoritatea
RSITATEA TEHNI
observatorilor.
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 4
B.A. II Introducere

Deformaţiile (săgeţile) elementelor încovoiate

trebuiesc limitate deoarece:
b. Pot genera funcţionarea defectuoasă a unor
utilaje sau echipamente.
Ex.: la căile de rulare ale podurilor rulante,
săgețile excesive pot suprasolicita motorul
podului la „urcare” sau fac dificil controlul la
trecerea peste un reazem.
Valorile limită depind de utilajul în cauză şi
trebuie furnizate de fabricant.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II Introducere

Deformaţiile (săgeţile) elementelor încovoiate

trebuiesc limitate deoarece:
c. Pot genera deteriorarea elementelor
nestructurale.
Ex.: pereții despărțitori pot fisura din cauza
săgeților de lungă durată ale elementelor
structurale pe care reazemă, mai precis din
cauza deformației adiționale care se produce
după montarea pereţilor.
De regulă, deformaţiile limită care satisfac
această cerinţă sunt de ordinul a 1/350...1/500
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
din deschidere.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Verificarea la SLS de deformaţie
Limitarea săgeţilor elementelor încovoiate se exprimă
prin condiţia:

 max   adm (1)

 max - săgeata generată de acţiunile considerate, a cărei

valoare se obţine prin calcul

 adm - valoarea limită (admisibilă) a săgeţii care depinde de

tipul elementului structural, de destinaţia construcţiei şi
de prezenţa şi caracteristicile elementelor nestructurale

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Verificarea la SLS de deformaţie
Conform EN 1992-1-1, valoarea limită a săgeţii este:

L
 adm  - pentru condiţii de aspect şi funcţionalitate.
250
În acest caz săgeata maximă reprezintă săgeata
totală produsă de încărcările de exploatare,
incluzând şi deformaţia cofrajului.

L
 adm  - pentru a evita degradarea elementelor nestructurale.
500
În acest caz săgeata maximă reprezintă săgeata
produsă de surplusul de încărcare care acţionează
după execuţia structurii.

Valorile limită ale săgeţii pentru a evita funcţionarea defectuoasă a

RSITATEA TEHNI
utilajelor sau echipamentelor sunt furnizate de către producător în fişa
tehnică a respectivului echipament.
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
 Determinarea prin calcul a săgeţii maxime implică
integrarea dublă a curburilor în lungul elementului.
 Curbura se defineşte ca raportul dintre momentul
încovoietor şi rigiditatea la încovoiere a secţiunii:

 1 M
    (2)
r  r  EI
max

– curbura
 x
r – raza de curbură
E – modulul de elasticitate
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
I – momentul de inerţie al secţiunii
1 max
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
 !!! La elementele de beton armat, calculul exact al
deformaţiilor este dificil deoarece rigiditatea secţională
(EI) variază considerabil în lungul elementului (din
cauza fisurării neuniforme).

Distribuţia valorilor medii

ale rigidităţii secţionale

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă EI

Departamentul Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
 Pentru a reduce volumul de calcul necesar evaluării
deformaţiilor, normele de proiectare admit modele
simplificate:
 STAS 10107/0-90 admite o distribuţie simplificată a (EI):

Distribuţia valorilor medii

ale rigidităţii secţionale

Distribuţia simplificată

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă EI

Departamentul Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
 Pentru a reduce volumul de calcul necesar evaluării
deformaţiilor, normele de proiectare admit modele
simplificate:
 Normativul european EC 2 recomandă determinarea
deformaţiilor (curburi, rotiri sau săgeţi), prin interpolare
între valorile asociate stadiului I (nefisurat), şi respectiv
stadiului II (fisurat):

     II  1      I (3)

 - parametrul de deformaţie considerat, care poate fi o

deformaţie specifică, o curbură, o rotire sau săgeată;

 I , II - valorile parametrului calculate în starea nefisurată şi respectiv

în starea complet fisurată;

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA  - coeficient de interpolare, care ţine seama de participarea
betonului întins în secţiune.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul

     II  1      I (3)

Pentru secţiunea nefisurată coeficientul de interpolare este:   0

2
 
Pentru secţiunea fisurată coeficientul de interpolare este:   1    sr 
 s 
 - coeficient care ţine seama de influenţa duratei încărcării sau de
repetarea încărcării:
= 1,0 în cazul unei încărcări unice de scurtă durată;
= 0,5 în cazul unei încărcări de lungă durată sau al unei încărcări ciclice;
 s - efortul unitar în armăturile întinse, calculat presupunând secţiunea
fisurată sub solicitările de exploatare;
 sr - efortul unitar în armăturile întinse, calculat presupunând secţiunea
fisurată, în condiţiile de încărcare care provoacă prima fisură.
Raportul sr/s poate fi înlocuit cu Mcr/M în cazul încovoierii sau cu Ncr/N în cazul întinderii pure
(Mcr - momentul de fisurare, respectiv Ncr - forţa de fisurare).
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Pentru estimarea solicitării de fisurare se recomandă utilizarea valorii medii a rezistenţei la întindere
a betonului, fctm.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
 În calculul deformaţiei totale a unui element de beton
armat trebuie incluse şi deformaţiile asociate curgerii
lente şi contracţiei betonului.
 Luarea în considerare a deformaţiilor din curgere lentă se face
prin diminuarea modulului de elasticitate al betonului:

E cm
E c ,eff  (4)
1    , t 0 

E cm - modul de elasticitate secant al betonului;

  , t 0  - valoarea finală a coeficientului de fluaj;

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
 În calculul deformaţiei totale a unui element de beton
armat trebuie incluse şi deformaţiile asociate curgerii
lente şi contracţiei betonului.
 Deformaţiile din contracţia betonului se calculează cu relaţia:
1 S
  cs  e (5)
rcs I
1 / rcs - curbura datorată contracţiei;
 cs - deformaţia liberă de contracţie (vezi EC2);
 e  E s / E c ,eff - coeficientul de echivalenţă efectiv;
S - momentul static al secţiunii de armătură faţă de axa
care trece prin centrul de greutate al secţiunii;
I - momentul de inerţie al secţiunii;
!!! S şi I se calculează pentru atât starea nefisurată, cât şi pentru starea complet
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
fisurată, estimarea curburii finale fiind efectuată cu ajutorul ecuaţiei (3).

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
 Pentru cazurile curente de proiectare codurile
permit verificarea deformațiilor în exploatare
fără calculul efectiv al săgeții maxime.
 Practic, verificarea săgeții se face prin limitarea
raportului dintre deschiderea elementului și
înălțimea secțiunii acestuia (L/h) sau dintre
deschiderea elementului și înălțimea utilă (l/d).
 Verificări mai riguroase sunt necesare pentru
elementele care nu satisfac aceste condiții limită
sau atunci când trebuie considerate alte valori
limită decât cele admise în metodele
simplificate.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
 În ultimele decenii, în practica din România
s-au utilizat următoarele valori limită:
 grinzi principale: L/h = 9...11
 grinzi secundare: L/h = 10...15
 plăci armate pe o direcţie
 simplu rezemate: L/h = 30
 continue: L/h = 35
 plăci armate pe două direcţii:
 simplu rezemate: L/h = 40
 continue: L/h = 45
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
 Normativul european EC2 propune următoarea
procedură de verificare a deformaţiilor fără
calculul efectiv al săgeţii maxime:

(6)

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul

* Tabelul indică valorile de l/d obținute cu ajutorul expresiilor (6) pentru cazurile curente
(s=310 MPa, diferite sisteme structurale și procente de armare:  = 0,5 % și  = 1,5 %).
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
 Pentru alte niveluri de efort unitar, valorile
obținute cu expresiile (6) se multiplică cu 310/s.
 Pentru secțiunile în formă de T, pentru care
raportul între lățimea tălpii și cea a inimii este
mai mare de 3, valorile l/d indicate de expresia
(6) se multiplică cu 0,8.
 În cazul grinzilor și plăcilor (altele decât
planșeele dală) de deschidere mai mare de 7 m,
pe care sunt rezemați pereți despărțitori care pot
fi deteriorați dacă săgețile sunt excesive, valorile
l/d indicate de expresia (6) se multiplică cu 7/leff
(leff în metri).

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
 În cazul planșeelor dală pentru care cea mai
mare deschidere este mai mare decât 8,5 m și pe
care sunt rezemați pereți despărțitori care pot fi
deteriorați dacă săgețile sunt sunt excesive,
valorile l/d indicate de expresia (6) se multiplică
cu 8,5/leff (leff în m).

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 21