UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII

INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

Fisurarea betonului

Masterand:
Andronic Marius-Adrian

Betonul se obtine din amestecul celor trei componete de bază: ciment,

agregate şi apă. În compoziţia betonului se pot folosi si aditivi cu diferite roluri,
fluidizare, antrenor de aer..etc
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

Betonul rezista bine la eforturi de compresiune, dar nu si la întindere sau

forfecare. Pentru ca elementele structurale să poată prelua şi aceste eforturi, în
masa de beton se înglobează armătură – cel mai des întâlnit element fiind oţelul.
Pentru alte elemente, în general cele prefabricate se mai utilizează ca armatură şi
alte materiale cum ar fi fibra de sticlă, diverşi polimeri, etc.

Fisurarea structurii de rezistenta a suprastructurii si infrastructurii

podurilor este principalul factor care conduce in mod semnificativ la reducerea
duratei de exploatare.

Fisurarea este o degradare grava generata de regula de depasirea starilor limita

ultime de rezistenta (a capacitatii portante) la momentul incovoietor si/sau la forta
taietoare si/ sau la moment de torsiune.

Fisurarea structurii de poduri este un proces complex cu cauze multiple si care

poate fi rezolvata numai parcurgand o tehnologie care cuprinde urmatoarele 3
etape:

1. Lucrarile pregatitoare

2. Inchiderea propriu-zisa a fisurilor

3. Lucrari de protectie si de urmarire a structurii.

DE CE FISUREAZA BETONUL?

1. Excesul de apa in amestec

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

Pentru a obține o compresivitate maximă a betonului, nu este necesară o

cantitate mare de apă, totuși, in majoritatea turnarilor, exista tendinta de a se
adauga apa mai mult decat este necesar .Conform retetei betonului pentru a avea o
prelucrabilitate

mai usoara acest exces de apa este de obicei trecut cu vederea insa reduce foarte
mult rezistența betonului,astfel ca prima problema si cea mai grava este apa. 

Contracția este un alt motiv comun ce cauzeaza fisurarea betonului. Pe

măsură ce betonul se întărește și se usucă, se contracta. Aceasta se datorează
evaporării excesului de apă din amestec. Cu cât amestecul de beton este mai umed 
cu atât contracția va fi mai mare.

2. Uscarea rapida a betonului

De asemenea, uscarea rapidă a plăcii de beton va crește semnificativ

posibilitatea fisurarii. Reacția chimica prin care se determină trecerea betonului
intr-o stare lichidă sau plastică (sau o stare solidă), necesită apă. Această reacție
chimică de hidratare trebuie sa continue zile și săptămâni după turnarea
betonului,astfel evitandu-se uscarea rapida a suprafetelor si bineinteles prevenirea
fisurarii.

3. Inadecvata compresivitate-compactare a betonului

4. Lipsa imbinarilor de dilatare ( in placa de beton)

Într-o placă de beton, îmbinările de dilatare ajută la fisurarea betonului in

anumite locuri dorite.Imbinariile nu trebuie să aibă o adâncimea mai mare de 2-3
ori fata de grosimea suprafetei.

5. Fundatiile turnate pe timpul iernii

Fundațiile turnate în timpul iernii sau fundațiile turnate care sunt lăsate
neîncălzite în timpul lunilor reci  vor dezvolta mult mai multe fisuri. Fundațiile
turnate pe o bază (pământ) care este compactată incorect vor dezvolta inevitabil și
alte fisuri.

Dupa directia de fisurare se disting urmatoarele tipuri de fsuri:

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

1. Fisuri transversale- sunt amplasate în zonele întinse în situaţia în care

eforturile unitare de întindere au depăşit rezistenţa la încovoiere a betonului.

2. Fisuri înclinate- sunt amplasate la aproximativ 45 º faţă de axa

elementului, de regulă în apropierea reazemelor. Apar în situaţia depăşirii
rezistenţelor la întindere a betonului de eforturile principale de întindere.
Deschiderea în timp a acestor fisuri reprezintă un pericol pentru siguranţa
construcţiei.

3. Fisuri longitudinale- sunt amplasate paralel cu axa longitudinală a

elementelor. Fisurile longitudinale pot apărea atât la partea inferioară a elementului
cât şi la partea superioară (zona comprimată) când sunt însoţite şi de umflături ale
betonului.

4. Fisuri de lungimi reduse de orientări diverse- sunt vizibile la suprafaţa

elementelor şi apar de regulă datorită contracţiei betonului, sau tensiunilor
suplimentare produse de temperatură.

In functie de tipul betonului (simplu, armat) pot aparea urmatoarele tipuri

de fisuri:

 fisuri care nu compromit stabilitatea şi siguranţa imediată a structurii, cum

sunt fisurile < 0,1 mm la elementele din beton şi nu sunt amplasate în medii
agresive;
 fisuri care compromit durata de viaţă a lucrării cum sunt:
- fisurile paralele cu armătura, care conduc la coroziunea acesteia;
- fisurile care permit infiltraţiile de apă şi au deschiderea > 0,15 mm;
- fisuri apărute la podurile amplasate în medii agresive şi sunt > 0,10
mm
- fisurile provocate de reacţiile liant-agregate.

Remedierea fisurilor cu deschiderea de la 0.5-2mm se face prin injectare cu

rasina epoxidica! (Conform C149/87)
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

La podurile din beton precomprimat nu se admit fisuri. Prezenţa acestora

indică o degradare importantă a cărei gravitate se apreciază în funcţie de
desciderea, lungimea şi numărul lor existent pe element.

 Iniţializarea defectului- < 0,1 mm;

 Defect incipient < 2 mm;
 Defect mediu 0.2…1cm;
 Defect major 1…3cm;
 Defect grav- < 4 cm;
 Defect critic când fisura din beton a ajuns la armătura de rezistenta.

Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsa intre 2....5 cm se face prin

injectare cu chit epoxidic! (Conform C149/87)
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

Fisurile pot fi:

 Intrinseci (in interiorul betonului)

 Extrinseci (la exteriorul betonului)

Fisurile intrinseci pot aparea din cauza urmatorilor factori:

 Variatii de temperatura;
 Impiedicarea contractiei betonului;
 Cicluri repetate de inghet-dezghet;
 Greseli de executie;

Fisurile extrinseci pot aparea din cauza urmatorilor factori:

 Incarcari;
 Deformatii;
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

Efectele posibile in cazul fisurilor pot fi de natura structurala, functionala si

estetice.

Efecte de natura structurala:

 Scaderea capacitatii portante;

 Carbonatarea betonului;
 Ruperea armaturii;
 Cedarea intregii structuri (cazul cel mai grav);

Efecte de natura functionala:

 Confort scazut;
 Viteza de circulatie scazuta;
 Restrictionarea circulatiei dupa greutate si gabarit;

Efecte de natura estetica:

 Aspect vizual neplacut;

Bibliografie:
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII SI INSTALAȚII
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

 C149/87Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor;

 Normativ NE 012/2010 -Executarea lucrarilor de beton;
 Wikipedia;
 Fisurarea si controlul fisurarii-Facultatea de Constructii;