Sunteți pe pagina 1din 7

TIPURI DE PERETI DIN ZIDARIE 1.

Zidrie simpl/nearmat (ZNA): zidrie care nu conine suficient armtur pentru a putea fi considerat zidrie armat; 2. Zidrie confinat (ZC): zidarie prevzut cu elemente pentru confinare de beton armat pe direcie vertical (stlpiori) i orizontal (centuri).

3. Zidrie confinat i armat n rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat la care: n rosturile orizontale, sunt prevzute armturi n cantiti suficiente, din oel sau din alte materiale cu rezisten semnificativ la ntindere, n scopul creterii rezistenei la for tietoare i a ductilitii peretelui .Armarea transversala a peretilor de zidarie

Zidaria armata longitudinal Se foloseste la pereti supusi la solicitari mari de compresiune excentrica care pot provoca pierderea stabilitatii elementului sau la aparitia unor eforturi de intindere pe care zidaria nu le poate prelua fara armaturi dispuse longitudinal ( pe verticala elementului)

4.Zidrie cu inim armat (ZIA) : perete alctuit din dou ziduri paralele avnd spaiul intre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau fr legturi mecanice ntre straturi i la care cele trei componente conlucreaz pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitri

Armarea transversala a stlpilor din zidrie: - plase sau reele cu ochiuri ptrate sau dreptunghiulare realizate din srm tras la rece (STNB), cu diametrul de 3... 4 mm ; - din bare de oel - beton, cu diametrul de 5....8 mm, ndoite sub form de pieptene i aezate cte unul n dou rosturi consecutive, cu direcia buclelor;

CLASIFICAREA PERETILOR DIN ZIDARIE IN FUNCTIE DE ROLUL LOR STRUCTURAL: PERETE STRUCTURAL perete din zidarie, capabil sa reziste la fortele orizontale si verticale care actioneaza in principal in planul sau; PERETE DE RIGIDIZARE ( sau de CONTRAVINTUIRE) perete din zidarie dispus perpendicular pe un al perete cu care conlucreaza la preluarea fortelor verticale si orizontale, contribuind si la asigurarea stabilitatii acestuia. Ei nu sunt in general incarcati cu forte verticale, dar preiau fortele orizontale care actioneaza in planul lor; PERETE NESTRUCTURAL perete care nu face parte din structura de rezistenta a cladirii; PERETE DE UMPLUTURA perete care nu face parte din structura de rezistenta principala, dar care in anumite conditii rigidizeaza structura si participa la disiparea energiei seismice; REZISTENTELE ZIDARIILOR Rc rezistena la compresiune axial (fig. a) R2 rezistena la eforturi principale de ntindere (fig. b) Rm rezistena la ntindere din ncovoiere (fig. c) Ri - rezistena la ntindere centric (fig. d) Rt - rezistena la efort tangenial n rost orizontal (fig. e)

Stadiul III : N fis < N < Nr Daca incarcarile cresc, primele fisurile se alungesc si incep sa se deschida. Apar noi fisuri care se unesc intre ele si prin rosturile verticale. In zidarie incep sa se separe la mijlocul inaltimii stilpisori verticali separati solicitati excentric. Zidaria se distruge datorita tensiunilor de intindere si forfecare in caramizi si a flambajului stilpisorilor subtiri, comprimati excentric; Stadiul IV : N=Nr La o treapta de incarcare mica, fisurile se deschid brusc, iar zidaria este divizata in stilpisori izolati , fara legaturi intre ei. Rupere este generata prin depasirea eforturilor de de intindere si forfecare si a flambajului stilpisorilor subtiri solicitati la compresiune excentrica.

Cauzele care duc la ruperea zidariei comprimate : - depasirea rezistentelor elementelor de zidarie; - caramida nu au capacitate suficienta de a impiedeca deformatiile transversale ale mortarului; - caramida are o cedare (casanta), fragila in timp ce mortarul constituie sursa de ductilitate STADIILE DE LUCRU ALE ZIDARIE SOLICITARE LA COMPRESIUNE CENTRICA Stadiul I : N < N fisurare Zidaria nu prezinta fisuri; Stadiul II : N = N fisurare

In elementul din zidarie pe durata stadiilor de lucru, se inregistreaza stari complexe de tensiuni generate de proprietatile diferite ale celor doua materiale componente deoarece rezistentele si deformabilitatea mortarului sunt mai mici decit ale caramizii. Sub incarcari ambele materiale in zona de contact au aceeasi deformatie transversala datorita legaturilor produse prin frecare si adeziune intre mortar si caramida. Din acesta cauza caramida opreste deformatia mortarului si inregistreaza o deformatie suplimentara.

In zidarie apar fisuri datorita eforturilor de intindere, incovoiere si forfecare;

Pietrele sunt solicitate la intindere transversala si compresiune verticala, iar mortarul este supus la o tensiune laterala de compresiune fiind impiedecat sa se deformeze. Primul material care cedeaza este mortarul prin zdrobire inainte ca peretele sa cedeze, insa el nu este expulzat din rosturi datorita caramizilor.

Tensiunle tangentiale actioneaza atit in plan orizontal cit si vertical;In anumite zone, eforturile unitare tangentiale nu pot fi transferate de la o caramida la alta din urmatoarele cauze: suprafatele sunt foarte netede; nu exista eforturi unitare normale, deci nu exista frecari; contractia mortarului reduce aderenta; nu exista mortar pe marinile caramizilor

Datorita neuniformitatii pietrei de zidarie si a patului de mortar, in sectiune mai apar tensiuni suplimentare de incovoiere, forfecare si compresiune locala din concentrari de tensiuni provocate de neuniformitatea pietrei de zidarie si mai ales a patului de mortar. Eforturile se datoreaza si modului de preparare, a punerii in opera si intaririi mortarului.

STARI DE EFORTURI IN CARAMIDA SI MORTAR Capacitatea portanta a zidariei este redusa de proasat executie a imbinarii mortar-caramida - umplere incompleta a rostului cu mortar;

utilizarea unui mortar de consistenta redusa; utilizarea unui mortar cu multa apa

CEDAREA ZIDARIILOR LA FORTE TAIETOARE Actiunile orizontale produc in constructii urmatoarele deformatii: deplasri liniare fa de situaia iniial rotiri ale seciunilor fa de poziia iniial.

Solicitrile mecanice dintr-o seciune oarecare sunt: ncrcarea axial (N), fora tietoare (T) i momentul ncovoietor (M),

Eforturile interioare ce se dezvolt sub aciunea acestor solicitri pe un element de suprafa din seciune considerat sunt: eforturi normale () crora le corespund alungiri sau scurtri (); eforturi tangeniale () ce au drept corespondent lunecri specifice ();

COMPORTAREA ZIDARIEI LA INTINDERE Rezistenta la intindere este impusa de de aderenta de la suprafata de contact dintre caramida si mortar.Daca forta axiala N actioneaza perpendicular pe rosturile orizontale pot apare urmatoarele tipuri de ruperi: rupere in lungul suprafetei de contact; -rupere de-a lungul mortarului, -rupere prin piatra( mai rara); -rupere de-a lungul unei suprafete ce trece prin piatra de zidarie,mortar si suprafata de contact a mortarului cu piatra

Deformaie de ncovoiere conine, n principiu, dou componente: o deformat cauzat de fora tietoare (T) care produce eforturi secionale de lunecare (); o deformat impus de momentul ncovoietor (M), ce determin apariia de eforturi secionale normale ();

Cazul 1: H B Deformata provocat de momentul ncovoietor i implicit mrimea eforturilor normale interne sunt preponderente fa de deformata din for tietoare i eforturile tangeniale corespunztoare, intensitatea momentului ncovoietor fiind maxim; Daca forta axiala N actioneaza paralel cu rosturile orizontale pot apare urmatoarele tipuri de ruperi: - rupere dupa un plan perpendicular pe caramida si rost; - rupere in rost in zig-zag, - rupere prin rost in scara; Mecanismul intern de rspuns este fie casant prin strivirea zonei comprimate, fie ductil prin curgerea zonei ntinse.

MODURI DE CEDARE IN ROSTURI LA SOLICITARI DIN FORTE TAIETOARE

Cedare la suprafata de separare dintre mortar si caramida Cazul 2: H= B Deformata produs de fora tietoare i implicit mrimea eforturilor tangeniale, devin preponderente fa de deformata din moment ncovoietor i de eforturile normale interne corespunztoare, deoarece intensitatea momentului ncovoietor scade considerabil.Cedarea se produce prin forfecare, i anume prin apariia unei diagonale pe a crei direcie materialul este comprimat i a celeilalte diagonale dea lungul creia materialul este ntins, cedarea producndu-se de asemenea fie casant prin strivirea zonei comprimate, fie ductil prin curgerea zonei ntinse.

Cedare in rostul de mortar STAREA DE EFORTURI IN SECTIUNEA DE ZIDARIE LA INCOVOIERE CU FORTE TAIETOARe

CEDAREA ZIDARIILOR LA INCOVOIERE CU FORTE TAIETOARE Cazul 3: H< B Deformata produs de fora tietoare i implicit mrimea eforturilor tangeniale devin dominante, momentul ncovoietor fiind practic neglijabil; Cedarea se produce prin despicarea materialului n seciunea orizontal de la baz, urmat apoi de apariia unor fisuri din ce n ce mai nclinate.

Se observ c:

deformata de forfecare i implicit intensitatea eforturilor secionale de lunecare se menine aceeai ca n cazul aciunii singulare a forei orizontale; deformata de moment ncovoietor este mai redus, n raport cu aciunea singular a ncrcrii orizontale; eforturile unitare de ntindere i aria de ntindere se reduc, eforturile unitare de compresiune i aria de compresiune cresc vizibil, cu intensitatea ncrcrii gravitaionale

MODURI DE CEDARE A PANOURILOR DE ZIDARIE DE UMPLUTURA 1. Rupere prin lunecare din forta taietoare in rosturile orizontale in general la jumatatea inaltimii panoului

. Rupere prin fisurarea diagonala in lungul bielei comprimate

CEDAREA DIN INTINDERE DIN INCOVOIERE PE PLANUL ZIDARIEI Fortele perpendiculare pe planul zidariei, solicita zidaria la incovoiere; Moduri de cedare prin incovoiere: dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale; 2. dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale;

3. Rupere prin strivirea diagonalei comprimate la coltul cadrului;

ETAPE CEDARE ZIDARIE COMPRIMATA