B.A.

II

BETON PRECOMPRIMAT

Noţiuni generale

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

 La elemente din beton precomprimat se utilizează

două categorii de armături:
 Armăturile ACTIVE reprezintă acele armături
pretensionate prin întinderea cărora se
realizează precomprimarea betonului.
 Armăturile pasive reprezintă armăturile fără
efort iniţial care sunt utilizate ca în cazul
elementelor de beton armat.

armături
pasive

armături
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ACTIVE

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Calităţi necesare pentru armăturile active:

 Să aibă o rezistenţă înaltă. Pentru a realiza o
precomprimare eficientă, rezistenţa armăturilor
trebuie să fie de cel puţin 800 N/mm2.
 Să prezinte deformaţii de durată cât mai mici (fluaj).
 Să nu fie casante (alungiri la rupere suficient de mari).
 Să asigure o aderenţă bună cu betonul, în special în
cazul utilizării armăturilor preîntinse, situaţie în care
aderenţa reprezintă mecanismul esenţial pentru
realizarea transferului forţei de precomprimare.
 Deoarece înnădirea armăturilor este dificil de realizat,
lungimea de livrare a armăturilor trebuie să fie
suficient de mare, pentru realizarea traseelor necesare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Pentru armăturile active se utilizează 2 tipuri de oţel:

 Sârme netede (SBP) sau amprentate (SBA) de oţel
pentru beton precomprimat; acestea sunt obţinute
prin trefilarea unor sortimente de oţel carbon din
categoria oţelurilor dure cu caracteristici îmbunătăţite
prin tratamente termice de detensionare, prin care se
reduc tensiunile reziduale rezultate în urma trefilării.
 Oţel-beton laminat la cald de tip PC 90 şi PC 100, cu
un conţinut de carbon de 0,45 - 0,70% aliat cu Si şi Mn
pentru obţinerea unor deformaţii mai mari la rupere şi
pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de sudabilitate.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
Profilul barelor laminate la cald de tip PC 90 4
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Sârmele pentru bet. precompr. se livrează sub formă de:

 toroane şi liţe în cazul utilizării procedeului de
precomprimare cu armături preîntinse (în vederea
realizării unor suprafeţe aderente la beton).

a) de 2 sârme

b) de 3 sârme

c) de 7 sârme

RSITATEA TEHNI
IVE

Împletituri de sârme pentru beton precomprimat [liţe (a,b) şi toroane (c)]

CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Sârmele pentru bet. precompr. se livrează sub formă de:

 cabluri (fascicule de sârme paralele), în cazul
tehnologiei de precomprimare cu armături postîntinse.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

 Oţelurile de înaltă rezistenţă nu prezintă limite precis

definite pentru rezistenţa de curgere.
 În mod convenţional se definesc limita de elasticitate
0,01 şi limita de curgere 0,2 drept eforturile unitare
cărora la descărcare le corespund deformaţii
remanente de 0,01% şi, respectiv 0,2%.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT
 Solicitate peste valoarea 0,01 oţelurile de înaltă rezistenţă
prezintă deformaţii de natură reologică sub solicitare constantă.
 Creşterea deformaţiilor armăturii supuse unui efort constant se
numeşte FLUAJ.
 Deoarece la elementele din beton precomprimat armătura
pretensionată are lungimea fixată, tendinţa de scurtare
împiedicată conduce la RELAXAREA ARMĂTURII, respectiv la
reducerea efortului unitar (pierdere de efort).

FLUAJUL armăturii
sub efort constant

RELAXAREA armăturii
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

sub alungire constantă

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II BETOANE PENTRU ELEMENTE PRECOMPRIMATE

Calităţi necesare pentru betonul utilizat la realizarea

elementelor precomprimate:
 Să aibă o rezistenţă înaltă :
 deoarece în momentul transferului betonul este
supus la forţe de compresiune foarte mari;
 pentru preluarea eforturilor tangenţiale de
aderenţă;
 pentru a spori încărcările la care intervine
fisurarea, în special cea înclinată.
 Să aibă o întărire rapidă, astfel încât să dezvolte
rezistenţe mari într-un timp cât mai scurt, întrucât, în
special la elemente prefabricate, se urmăreşte să se
reducă durata ciclului de producţie.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II BETOANE PENTRU ELEMENTE PRECOMPRIMATE
 Betoanele folosite uzual la realizarea elementelor de beton
precomprimat se înscriu în intervalele de clasă C30/37 şi C45/55.
 Tendinţa actuală este de a realiza, prin tehnologii avansate,
betoane de clasă C50/60 - C80/95.
 O rezistenţă înaltă oferă avantajul de a putea realiza elemente cu
forme şi secţiuni extrem de economice, în care materialul să fie
distribuit strict în funcţie de necesarul de rezistenţă la diferite
solicitări.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 Pentru blocarea armăturilor active în poziţie

tensionată se utilizează două categorii de ancoraje:
 ancoraje mobile (active) care permit blocarea
armăturii active la extremitatea de la care se face
întinderea sa;
 ancoraje fixe (pasive), care împiedică orice
mişcare, faţă de beton, a extremităţii cablului
opusă celei de la care se face întinderea.
o exterioare, care rămân accesibile după betonare
și funcționează prin presiune, sau
o încorporate în beton, care funcţionează fie prin
presiune, fie prin aderenţă.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 ANCORAJE MOBILE
 Ancoraje metalice cu pene utilizate într-o gamă mare de
variante;

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 ANCORAJE MOBILE
 Ancoraje cu piuliţă utilizate la armăturile realizate din bare
laminate la cald şi prevăzute cu filet la extremităţi;

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 ANCORAJE MOBILE
 Ancoraj inel-con folosit în varianta simplă sau în varianta
inel-con dublu.
 realizează o fixare sigură, după o lunecare neglijabilă
faţă de alungirea aplicată sârmelor.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 ANCORAJE FIXE
 Ancoraj exterior cu buclă şi dorn
 armăturile fac o buclă în jurul unui dorn care se sprijină
pe o placă metalică fixată pe beton

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 ANCORAJE FIXE
 Ancoraj prin presiune înglobat în beton
 armăturile fac o buclă în jurul unei plăci curbe în contact
direct cu betonul

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 ANCORAJE FIXE
 Ancoraj prin aderenţă (Freyssinet)
 sârmele depăşesc teaca pe o lungime suficientă pentru a
asigura ancorajul prin aderenţă
 pentru a diminua eforturile în beton, sârmele sunt
desfăcute în evantai
 aderenţa este ameliorată dacă sârmele sunt ondulate sau
curbate pentru a forma ciocuri.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

 În funcţie de lungimea elementului:

 fasciculul poate să fie tras doar de la un
singur capăt, respectiv să aibă un ancoraj
mobil şi unul fix sau
 fasciculul poate să fie tras de la ambele
capete, caz în care este prevăzut cu
ancoraje mobile la ambele capete, care pot
fi trase fie simultan, fie succesiv (pe rând).

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II PRETENSIONAREA ARMĂTURILOR

 Pretensionarea cablurilor se face prin

intermediul preselor hidraulice.
 Presa cu dublu efect utilizată curent la
pretensionarea armăturilor este alcătuită
dintr-o cameră fixă şi o cameră mobilă ce
poate culisa în raport cu prima.
 Camera fixă este sprijinită pe elementul de
beton căruia urmează să i se aplice
precomprimarea.
 Camera mobilă este prevăzută pe exterior cu
sisteme de blocare provizorie a sârmelor
tensionate.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II PRETENSIONAREA ARMĂTURILOR

 Introducând ulei sub presiune, camera mobilă se depărtează faţă

de camera fixă (implicit şi faţă de marginea elementului de beton)
întinzând cablurile până se atinge alungirea proiectată.
 După aceasta se introduce ulei sub presiune în camera fixă,
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
pistonul acesteia împinge conul ancorajului în locaşul din inelul
fixat pe capătul elementului și blochează astfel armăturile.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

 Pierderile de tensiune reprezintă diminuări ale

efortului unitar din armăturile active generate de
diverse fenomene care apar atât în fazele de execuţie a
elementelor, precum şi pe durata de exploatare.
 PIERDERILE TEHNOLOGICE reprezintă fenomene
instantanee care au cauze legate de tehnologia de execuţie:
i. Frecarea la întinderea armăturilor;
ii. Lunecarea armăturilor în ancoraj la blocare;
iii. Pretensionarea succesivă (nesimultană) a cablurilor
iv. Deformaţiile generate de tratamentul termic al betonului.
 PIERDERILE REOLOGICE reprezintă fenomene de durată care
se dezvoltă pe o perioadă lungă de timp ce durează mai mulţi ani:
v. Relaxarea armăturii sub alungire constantă;
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
vi. Curgerea lentă a betonului.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 21
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

 Pierderile de tensiune se calculează diferit pentru cele

două tehnologii de precomprimare.
 În cazul precomprimării cu ARMĂTURI PREÎNTINSE
apar următoarele pierderi de tensiune:
 În Faza Iniţială (înaintea transferului):
 – pierdere datorată lunecării (reculului) în ancoraj
s – pierdere datorată tensionării succesive a armăturilor
ri – pierdere datorată relaxării armăturii înainte de transfer
t – pierdere datorată tratamentului termic al betonului
 În Faza Finală (în timp):
rf – pierdere datorată relaxării armăturii după transfer
 – pierdere datorată curgerii lente a betonului

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 22
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

 În cazul precomprimării cu ARMĂTURI POSTÎNTINSE

apar următoarele pierderi de tensiune:
 În Faza Iniţială (în timpul transferului şi la blocare):
f – pierdere datorată frecărilor pe traseul armăturii
s – pierdere datorată tensionării succesive a armăturilor
str – pierdere datorată strivirii betonului sub armăturile
înfăşurate (doar la rezervoarele cilindrice)
 – pierdere datorată lunecării (reculului) în ancoraj
 În Faza Finală (în timp):
r – pierdere datorată relaxării armăturii
 – pierdere datorată curgerii lente a betonului

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 23
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

 Evaluarea cât mai exactă în faza de proiectare

a tuturor pierderilor de tensiune este extrem
de importantă:
 Subevaluarea pierderilor de tensiune conduce la
realizarea unui grad de precomprimare inferior
celui dorit şi conduce la o comportare
nesatisfăcătoare în exploatare.
 Supraestimarea pierderilor de tensiune conduce la
sporirea nejustificată a forţei de precomprimare,
respectiv la un consum inutil de armătură. La
transfer pot să apară probleme de strivire locală a
betonului întrucât forţele de compresiune sunt mai
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
mari decât cele evaluate prin calcul.
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 24
B.A. II GRADE DE PRECOMPRIMARE

Considerente tehnice şi economice conduc la adoptarea

unor grade diferite de precomprimare.
 Precomprimarea totală sau integrală
• Este aceea care compensează în totalitate eforturile produse de
încărcările utile de exploatare.
• Întreaga secţiune de beton rămâne activă şi se calculează ca
pentru stadiul I (nefisurat) de comportare.

ME

NP
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

P M  c ,inf  0
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 25
B.A. II GRADE DE PRECOMPRIMARE

Considerente tehnice şi economice conduc la adoptarea

unor grade diferite de precomprimare.
 Precomprimarea limitată
• În situaţia de încărcare maximă pot apărea unele eforturi
unitare de întindere în beton, dar sporurile de eforturi unitare
în armături sunt limitate la valori prescrise.
• Sub încărcările maxime de exploatare se admit fisuri foarte
puţin deschise care trebuie să se închidă când încărcarea
revine la valorile încărcărilor de exploatare de lungă durată.

ME

NP

P M  c ,inf  f ctd
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă   p    p ,adm 26

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. II GRADE DE PRECOMPRIMARE

Considerente tehnice şi economice conduc la adoptarea

unor grade diferite de precomprimare.
 Precomprimarea moderată
• Eforturile unitare de întindere depăşesc curent rezistenţa la
întindere a betonului.
• Se admit fisuri foarte puţin deschise sub încărcările de
exploatare de lungă durată (~ 0,1 mm), fisuri care se pot
deschide până la 0,2 mm când elementul este încărcat în mod
excepţional cu încărcările maxime de exploatare.

ME

NP
RSITATEA TEHNI
IVE

 c ,inf  f ctd
CA
UN

P M
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă wk  wmax 27
Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. II AVANTAJELE betonului precomprimat
1) Prin impunerea unei stări de eforturi iniţiale, corelată cu
mărimea încărcărilor exterioare se poate obţine o
distribuţie foarte avantajoasă a eforturilor în exploatare.
2) Betonul precomprimat permite utilizarea oţelului de
înaltă rezistenţă cu economii importante de materiale şi
de cost, întrucât preţul armăturilor creşte mult mai încet
decât cresc rezistenţele lor.
3) Ca urmare a folosirii betoanelor de înaltă rezistenţă
dimensiunile elementelor de beton precomprimat rezultă
mai mici decât cele din beton armat şi, în consecinţă,
greutatea acestor elemente este sensibil mai mică.
4) Prin precomprimare se poate elimina sau limita fisurarea
betonului având efecte favorabile privind aspectul şi
protecţia armăturilor împotriva coroziunii.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 28
B.A. II AVANTAJELE betonului precomprimat
5) Datorită rigidităţii net superioare, dar şi contrasăgeţii
iniţiale la transfer deformaţiile elementelor de beton
precomprimat sunt substanţial mai mici decât cele ale
elementelor de beton armat.
6) Rezervoarele din beton precomprimat pentru lichide sau
gaze posedă etanşeitate mult superioară celor realizate
din beton armat.
7) Precomprimarea permite realizarea unor elemente de
dimensiuni foarte mari prin asamblarea unor elemente
de dimensiuni mai mici.
8) Obţinerea unor performanţe tehnice spectaculoase în
ceea ce priveşte deschiderile elementelor, în special în
domeniul podurilor şi acoperişurilor pentru spaţii de
mari deschideri.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 29
B.A. II DEZAVANTAJELE betonului precomprimat
1) Este necesară o tehnologie mai complicată de execuţie
care implică utilaje şi instrumente scumpe, a căror
manipulare reclamă tehnicitate superioară şi un consum
mai mare de manoperă pentru execuţie.
2) Este necesară o proiectare mai complexă necesitând o
pregătire superioară şi un timp de proiectare mai lung.
3) Din cauza forţelor de precomprimare extrem de mari
există un risc mai mare de accident, în cazul unei
proiectări sau execuţii defectuoase.
4) Apariţia unor eforturi parazite în cazul unor construcţii
static nedeterminate. Din acest motiv de cele mai multe
ori se preferă ca precomprimarea să fie utilizată la
elementele structurale a căror deformare este liberă,
respectiv la elementele static determinate.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 30