B.A.

COMPOZIȚIA BETONULUI

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. I Compoziţia betonului hidraulic
1. LIANT - pasta de ciment hidratată (PCH)
 Ciment hidraulic
 Apă

2. AGREGATE
 Agregate fine (până la 5 mm diametru)
 Agregate mari (între 5 şi 70 mm diametru)

3. ADITIVI (opţional) = substanţe care se adăugă în

cantităţi mici, cu efecte importante asupra
proprietăţilor betonului proaspăt sau întărit.

4. ADAOSURI (opţional) = substanţe minerale care se

adaugă în cantităţi relativ mari şi înlocuiesc o parte din
UN
IVER
SITATEA TEHNI
CA

masa cimentului.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 2
B.A. I Compoziţia betonului hidraulic
Compoziţia tipică a unui beton de rezistenţă medie:
Componentă Masă [kg/m3 beton] Volum [%]
Ciment 350 (15%) 18 %
Apă 175 (7%) 11 %
Nisip 850 (35%) 32 %
Pietriş 1030 (43%) 39 %
Proporţia de pastă de ciment
Masică 21,8 %
Volumică 28,6 %
Raport Apă / Ciment (a/c) 0,50
Rezistenţa la compresiune (MPa) 30

Proporţiile amestecului pot varia:

 dozajul de ciment între 250…600 kg/m3
UN
IVER
SITATEA TEHNI
CA
 raportul a/c între 0,3…0,7
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 3
B.A. I

REZISTENŢELE
BETONULUI

Rezistența la COMPRESIUNE

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Betonul este un material cu o structură neomogenă. Astfel,
macroporii şi microfisurile reprezintă defecte structurale
care deviază direcţiile eforturilor principale, producând
concentrări de eforturi de compresiune (2) după direcţia
solicitării şi de întindere (1) pe direcţie perpendiculară.

1

1
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat Starea de eforturi în jurul unui gol 5
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE

 Comportarea betonului la compresiune este investigată

pe epruvete cilindrice, cubice sau paralelipipedice.
 Zdrobirea (cedarea) la compresiune a epruvetelor se
produce în momentul în care apar fisuri longitudinale.
Din cauza frecării dintre epruvetă şi platanele presei în
zonele de capăt fisurile au o traiectorie înclinată.

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 6
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE

 Dacă se elimină frecarea prin introducerea unui

lubrifiant între epruvetă şi platanele presei, atunci, pe
întreaga înălţime a epruvetei, traiectoria fisurilor este
paralelă cu direcţia încărcării de compresiune.

Hârtie cu
parafină

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 7
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE

 Rezistența la compresiune ( fc )reprezintă valoarea

maximă a efortului unitar de compresiune din beton.

c
fc
0 .85  f c

0 .5  f c P – forța aplicată
Ac – aria secţiunii transversale
a epruvetei

c

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 8
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Factorii care influenţează rezistenţa la compresiune

 Raportul apă-ciment
Cu cât raportul a/c este mai mic, porozitatea este
mai mică, iar rezistenţa betonului este mai mare.
 Aerul antrenat la malaxare sau datorită folosirii
unui aditiv antrenor de aer duce la creşterea
porozităţii PCH.
Cu cât volumul de aer antrenat este mai mare cu
atât rezistenţa betonului este mai mică.
 Tipul de ciment influențează rezistența doar la
vârste mici, datorită vitezei diferite de hidratare.
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 9
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Factorii care influenţează rezistenţa la compresiune

 Dozajul de ciment. Creșterea dozajului de ciment

conduce la o scădere a raportului a/c și, în mod
indirect, la o creștere a rezistenței.
 Agregatele:
 Forma agregatului: agregatele cu formă alungită sau
aplatizată influenţează negativ proprietăţile betonului,
reducându-i rezistența.
 Textura suprafeței: Pe de o parte agregatele rugoase (de
carieră) au o aderență mai bună la PCH decât agregatele
rotunjite, de râu (de balastieră). Pe de altă parte necesită
mai multă apă pentru realizarea aceleiași lucrabilități.

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 10
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Factorii care influenţează rezistenţa la compresiune

 Condiţiile de punere în operă

Urmăresc să asigure o compactitate și omogenitate
maximă a betonului.
La turnarea betonului trebuie evitată segregarea
(separarea materialului granular din beton în
straturi de consistență diferită). Astfel, este
recomandabil ca înălţimea de turnare să fie
limitată la cel mult 1,50 m.
Prin vibrarea betonului se urmărește eliminarea
aerului inclus la malaxare.
!!! Atenţie: o vibrare prelungită exagerat poate
produce segregarea betonului.
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 11
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Factorii care influenţează rezistenţa la compresiune

 Condiţiile de păstrare (tratamentul) betonului

Includ procedurile aplicate după turnare pentru a
favoriza hidratarea cimentului.
 Proceduri care suplimentează umiditatea betonului
(stropirea, acoperirea cu ţesături îmbibate cu apă,
tratamentul cu vapori de apă)
 Proceduri care previn diminuarea umidităţii betonului,
impermeabilizând suprafaţa (reţinerea apei prin
acoperirea betonului cu folii impermeabile sau produşi
impermeabilizanţi care astupă porii betonului)
* Se recomandă o perioadă de tratament de minim 7 zile
pentru betoane cu ciment Portland și o perioadă mai lungă
pentru betoanele conținând cimenturi cu adaosuri.
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 12
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Factorii care influenţează rezistenţa la compresiune

 Dimensiunile epruvetei: când dimensiunile cresc,

valoarea rezistenței scade (efect de scară).

Influenţa dimensiunilor epruvetei

asupra rezistenţei la compresiune
UN
IVER
SITATEA TEHNI
CA (Neville, 2000)

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 13
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Factorii care influenţează rezistenţa la compresiune

 Forma epruvetei: datorită acţiunii platanelor

presei, care împiedică prin frecare umflarea liberă,
epruvetele “scurte” (cuburi) au o rezistenţă mai
mare decât cele “lungi” (prisme, cilindri).

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Influenţa raportului dimensiunilor cilindrului
Departamentul Construcţii de Beton Armat asupra rezistenţei la compresiune 14
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Determinarea experimentală

Este necesară în una din următoarele situații:

 încercări preliminare pentru stabilirea compoziției
betonului ce urmează a fi folosit la execuția lucrării
 încercări de control pe faze, care au ca scop
determinarea rezistenței în diferite faze ale execuției
(decofrare, transferul forței de precomprimare,
manipulare), pentru comparare cu valorile prescrise;
 încercări de verificare a rezistentei la compresiune
(clasei de rezistență a betonului)

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 15
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Determinarea experimentală

Încercarea betonului la compresiune se face pe epruvete

normalizate, cuburi sau cilindri:
 în România, Germania şi Marea Britanie se
utilizează cuburi cu latura de 15 cm
 în Franţa şi SUA se folosesc cilindri cu diametrul de
D=16 cm şi înălţimea de h=32 cm (h/D = 2)
Condiţiile de punere în operă, de păstrare şi de încercare
sunt standardizate, deoarece influenţează valoarea
rezistenţei.

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 16
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Determinarea experimentală

În condiţii identice, epruvete din aceeaşi şarjă de beton

dau rezultate diferite (variabilitate statistică).

fcm - rezistenţa medie (media valorilor)

fck,0,05 - rezistenţa caracteristică,

definită prin probabilitatea
p(fc>fck)=0,95 (în 95% din cazuri
valorile obţinute depăşesc
valoarea caracteristică)

SITATEA TEHNI
Distribuţia statistică a rezistenţelor f ck f cm
IVER

(după Moksner, citat de Neville)

CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 17
B.A. I Rezistenţa la COMPRESIUNE
Determinarea experimentală

Clasa betonului reprezintă rezistenţa caracteristică

(exprimată în MPa) a cuburilor de beton cu latura de 15
cm, încercate la 28 de zile, păstrate şi încercate în
condiţii standard.
 În Eurocode 2, ca şi în norma românească NE-012/2010,
rezistența este dată atât pe cuburi, cât şi pe cilindri: un beton de
clasă C20/25 este un beton cu rezistenţa caracteristică de 20 MPa
pe cilindru şi 25 MPa pe cub.

Valoarea de calcul a rezistenței se obține prin împărțirea

valorii caracteristice la factorul parțial de siguranță
UN
IVER
SITATEA TEHNI
CA
asociat betonului [ fcd = fck / gc , unde gc = 1.5 ]
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Departamentul Construcţii de Beton Armat 18
B.A. I

REZISTENŢELE
BETONULUI

Rezistența la ÎNTINDERE

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. I Rezistenţa la ÎNTINDERE
Mecanismul ruperii la întindere este de asemenea legat de
prezenţa microfisurilor. Dezvoltarea fisurilor este mai
rapidă, datorită concentrării de eforturi de la capetele
fisurii. În plus, secţiunea utilă scade progresiv odată cu
dezvoltarea fisurii.

1 1

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat Starea de eforturi în jurul unui gol 20
B.A. I Rezistenţa la ÎNTINDERE

În consecinţă:
 rezistenţa la întindere este mult mai mică decât
cea la compresiune
 ruperea este bruscă (nu progresivă ca la
compresiune)

Factorii care influenţează rezistenţa la întindere

Rezistenţa la întindere este influenţată practic de
aceiaşi factori ca şi rezistenţa la compresiune.

SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 21
B.A. I Rezistenţa la ÎNTINDERE
Determinarea experimentală

1. Încercarea de întindere directă este dificil de realizat,

pentru că centrarea încărcării este delicată şi dificilă.
Această încercare este efectuată de obicei numai în
scopuri de cercetare.
P

P
f ct 
Ac
f ct
P – forta aplicată
Ac – aria secţiunii
transversale a epruvetei
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă P 22

Departamentul Construcţii de Beton Armat
B.A. I Rezistenţa la ÎNTINDERE
Determinarea experimentală

2. Încercarea de întindere prin despicare (“braziliană”)

se bazează pe observaţia că un disc elastic comprimat pe
direcţia diametrului are o distribuţie aproape uniformă a
eforturilor transversale de întindere.

2P
f ct ,sp 
dL
P – forta aplicată
d – diametrul cilindrului
L – lungimea cilindrului
IVER
SITATEA TEHNI
CA
P
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 23
B.A. I Rezistenţa la ÎNTINDERE
Determinarea experimentală

2. Încercarea de întindere prin despicare (“braziliană”):

 Uşor de realizat.
 Dispersie mai mică a rezultatelor faţă de celelalte
tipuri de încercări.
 Epruvete identice cu cele utilizate la încercarea de
compresiune (în ţările unde se folosesc cilindri la
compresiune).
 Valorile obţinute sunt cu circa 10% mai mari decât
cele asociate încercării de întindere directă.

f ct  0.9 f ct ,sp
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 24
B.A. I Rezistenţa la ÎNTINDERE
Determinarea experimentală

3. Încercarea de întindere prin încovoiere

 Este de asemenea larg răspândită.
 Este preferată pentru betoanele folosite la drumuri sau
platforme, pentru că se apropie cel mai mult de condiţiile de
solicitare din exploatare.

P
P l
M max 
4
P – forta aplicată
l – distanţa dintre reazeme
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 25
B.A. I Rezistenţa la ÎNTINDERE
Determinarea experimentală

3. Încercarea de întindere prin încovoiere

 Rezistenţa calculată conform Rezistenţei materialelor este de cca.
1.75 ori mai mare decât valoarea obţinută la întindere directă,
datorită distribuţiei neliniare a eforturilor în zona întinsă.
 Efectul neliniarităţii este luat în calcul prin introducerea unui
modul de rezistenţă elasto-plastic
P
Distribuţie
elasto-plastică

Distribuţie bh 2
Wep 
elastică 3.5

3.5 P  l
f ct 
4  bh 2
SITATEA TEHNI
IVER CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Departamentul Construcţii de Beton Armat 26