Structuri din elemente cu

stuctura mixta otel-beton

( curs I, Master IS, anul II)
Elementele compuse sau mixte (elemente
armate cu “bare rigide”) nu respectă toate
regulile aplicate la betonul armat:

 Raportul beton / oţel

 Poziţia armăturilor
 Forma barelor utilizate.
 composite slab

composite beam
composite column floor = beam + slab
 La betonul armat
conlucrarea între oţel şi beton
este asigurată prin aderenţă.

La secţiunile mixte
CONECTORI

sudaţi, fixaţi de elementele din Tip gujon (dorn)

oţel şi înglobaţi în beton.

Aparat pentru
sudura automată
a conectorilor.

Tip tachet
 DALE MIXTE OŢEL - BETON
 Dale Dale total
monolit prefabricate

in-situ concrete on shuttering partially prefabricated slabs fully prefabricated slabs

Dale partial
prefabricate
 GRINZI MIXTE OŢEL - BETON
 STÂLPI CU SECŢIUNE MIXTĂ OŢEL - BETON
International Finance Center Tower 2
Taipei 101
 Millennium Tower (Vienna - Austria)
 55 storeys
 Total height 202 m
 Total ground floor 38000 m2
 Capital about 145 million Euro
 Time of erection: 8 months

23
Millennium Tower (Vienna - Austria)

42,342,3
m m

Concrete slab
Concrete core

Composite Slim floor beams

Composite frame
24 Composite columns
Millennium Tower (Vienna - Austria)

Total time of erection: 8 month

25 max. speed 2 to 2.5 storeys per week!
Citibank Duisburg (Duisburg - Germany)

 15 storeys
 Total height 72 m
 Total ground floor 14500 m2

26
Parking deck “DEZ” (Innsbruck - Austria)
 4 storeys
 Ground dimensions 60 x 30 m
 Max. span length 10.58 m with
26 cm slim floor slab (= l/40)

27
Examples

Parking deck “DEZ” (Innsbruck - Austria)

Erection of composite columns over 2 storeys

Assembly of prefabricated concrete slabs
28
 Avantaje-dezavantaje

Avantajul principal este utilizarea materialelor în domeniul lor

 Arhitectural
 Dale/placi mai subtiri
 Stalpi mai zvelti
 Deschideri mai mari
 Flexibilitate mai mare in alegerea partiului

 Economic
 Reducerea inaltimii totale a constructiei
 Aceleasi deschideri cu inaltimi mai mici de elemente
 Etaje aditionale cu aceeasi inaltime sau greutate a unei constructii “clasice”
 Fundatii mai reduse = costuri mai mici
 Avantaje-dezavantaje

 Functionalitate : protectia la foc, realizata prin inglobarea partiala sau

totala in beton

 Dispunerea instalatiilor si flexibilitate

 Executie
• Rapiditate
• Renuntarea la cofraje, etc

Dezavantajele folosirii construcţiilor cu secţiune mixtă sunt:

•Necesitatea asigurării conexiunii
•Protecţia anticorozivă (care la betonul armat nu ridică probleme)
 La o aceeasi capacitate

h
h
portanta, diferente
- inaltimea constructiei
Composite beam Steel beam without any shear connection
- rigiditate
Steel cross section IPE 400 IPE 550 HE 360 B
Construction height [mm] 560 710 520
Load capacity 100% 100% 100%
Steel weight 100% 159% 214%
Construction height 100% 127% 93%
Stiffness 100% 72% 46%

Composite Reinforced concrete

Aceleasi conditii
de incarcare Column

Dimensions [cm] 70 / 70 80 / 120

Beam

Dimensions [cm] 160 / 40 160 / 120

Secţiunea 1 Generalităţi
Secţiunea 8 Noduri de cadre compozite pentru
Secţiunea 2 Bazele proiectării clădiri
Secţiunea 3 Materiale
Plăci compozite cu tablă cutată,
Secţiunea 9
Secţiunea 4 Durabilitate pentru clădiri
Secţiunea 5 Calculul structural Anexele A, B si C (informative)
Secţiunea 6 Stări limită ultime

Secţiunea 7 Stări limită ale exploatării normale

 c. Materialele utilizate:
 BETONUL:

 Betonul ca material respectă principiile şi regulile

enunţate în EC2
 Nu se recomandă folosirea claselor mai mici de C20/25
şi superioare clasei C50/60 – cercetari actuale cu beton
C80/90
 Modulul de rezistenţă al betonului Ecm se extrage din
tabele în funcţie de clasa betonului. În calcule se
utilizează un modul echivalent al betonului E’c:
 E’c = Ecm încărcări de scurtă durată.
 E’c = Ecm/3 încărcări de lungă durată şi permanente.
 E’c = Ecm/2 în mod simplificat în cazuri obişnuite.
 Materialele utilizate:
 OŢELUL:
 Oţelul din armătura :
 Respectă regulile de alcătuire şi dispunere de la betonul
armat (EC2).
 Pentru modulul de elasticitate longitudinal se poate lua
simplificat valoarea din EC3 pentru oţelul de construcţie
Es=210 kN/mm2 diferită de cea din EC2 egală cu 200
kN/mm2.
 În EC4 este specificat că pentru oţelul de construcţie folosit
în elemente şi structuri mixte se aplică prevederile din EC2-
3.2.
 c. Materialele utilizate:
 OŢELUL:
 Oţelul din profilul metalic:
 În EC4 se specifică că oţelul de construcţie folosit în
elementele şi structurile mixte respectă prevederile din
EC3-3.2
 În general este alcătuită din produse laminate obişnuite
(S235-S355- S460).
 Pentru modulul lui Young avem Ea=210 kN/mm2.

 La evaluarea coeficientului de echivalenţă

definit prin n = Ea / E’c se va ţine seama şi de
valorile lui E’c în funcţie de tipul încărcărilor.
 Materialele utilizate:
 OŢELUL:
 Oţelul din conectori
 EC4 clasifică conectorii, funcţie de capacitatea lor de
deformare în două categorii:
 Conectori ductili – elastici
 Conectori neductili - rigizi
 Conectorii ductili (tip gujon cu cap) sunt tije cilindrice sudate
la bază şi prevăzute la partea superioară cu o îngroşare.
 Conectorii neductili (tip tacheţi) sunt considerati aceia
pentru care rezistenţa de calcul la forfecare este atinsă
înainte ca acesta să aibă posibilitatea să se deformeze
suficient. În practică conectorii de tip tacheţi sunt alcătuiţi
din oţel lat sau cornier.
 Materialele utilizate:
 OŢELUL:
 Tabla profilată pentru dale mixte:
 În EC4 se recomandă folosirea tablelor cu grosimi
superioare valorii de 0,75mm. În mod curent 1-1,25 mm.
 Suprafaţa expusă va fi protejată pentru a rezista la acţiunea
factorilor corozivi.
 Limita de elasticitate caracteristică a oţelului utilizat la
confecţionarea tablei are o valoare aproximativă fyp=300
MPa.
 Trebuie reţinut faptul ca tabla îndeplineşte două roluri
distincte:
 Cofraj în faza de turnare
 Armătură de rezistenţă după întărirea betonului.
 Baze de calcul:
 O structură trebuie realizată astfel încât:

 Cu o probabilitate acceptabilă ea rămâne aptă

utilizării pentru care a fost prevăzută, luând în
considerare durata de viaţă şi costurile ce s-au
avut în vedere.
 Cu un grad corespunzător de siguranţă să
poată prelua toate acţiunile şi influenţele ce
sunt posibil să apară în timpul execuţiei şi
exploatării şi care să aibă o durabilitate
adecvată în raport cu costurile de întreţinere.
 Baze de calcul:
 Stări limită:

 Stările limită sunt stări dincolo de care structura nu mai

satisface cerinţele de performanţă pentru care a fost
proiectată.
 Clasificarea stărilor limită:
 Stări limită ultime care sunt asociate cu colapsul sau cu alte forme
de cedări ale structurii ce pun în pericol viaţa oamenilor.
 Stări limită de serviciu (ale exploatării normale) care sunt cele care
corespund stărilor dincolo de care anumite criterii de exploatare nu
mai sunt îndeplinite.
 Este necesar a se verifica ca nici una din stările limită
considerate să nu fie depăşită.
 Baze de calcul:
 Situaţii de proiectare:

 Situaţiile de proiectare pot fi clasificate astfel:

 Situaţii permanente ce corespund unor condiţii ale
exploatării normale a structurii.
 Situaţii tranzitorii (temporare), de exemplu în timpul
execuţiei sau reparaţiilor.
 Situaţii accidentale.

 https://www.youtube.com/watch?v=5CApvwV_Cv8