Expertizarea şi consolidarea structurilor

din beton armat pentru construcţii

civile, industriale şi agricole
Cursul 3

1
I. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
antebelice cu pereţi portanţi de zidărie

 Deşi s-au produs avarii, uneori importante, nu au fost

înregistrate prăbuşiri de ansamblu.
 La clădirile cu planşee de lemn, fisurile cele mai
frecvente au apărut la pereţii insuficient lestaţi.
 Viciile ascunse ale zidăriilor s-au marcat prin fisuri sau
desprinderi.
 Au apărut fisuri frecvente la capetele buiandrugilor
insuficient ancorate în zidărie.
 Accidente locale au apărut şi datorită insuficientei ancorări
în structură a frontoanelor de zidărie de pe înălţimea
podurilor, a aticelor, coşurilor de fum etc.

2
 I. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
antebelice cu pereţi portanţi de zidărie

(a) Fisuri la 45° produse de

suprasolicitarea la forţă tăietoare (b) Fisuri verticale din tendinţe de
şi care urmăresc conturul dislocare la intersecţiile de pereţi
rosturilor zidăriei executate fără ţeserea zidăriilor
3
 I. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
antebelice cu pereţi portanţi de zidărie

(c) Fisuri la 45° la capetele (d) Fisuri în buiandrugii din bolţi

buiandrugilor de lemn sau de zidărie cu intrados plan sau curb
metalici insuficient ancoraţi

4
II. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
interbelice înalte cu schelet din beton armat

 Reprezintă cea mai puternic lovită categorie de clădiri.

 Seismul din 1977 a scos în evidenţă în mod necruţător
carenţele acestor clădiri, provocând doar în Bucureşti
prăbuşirea a aproape 40 de blocuri interbelice înalte.
 !!! Cutremurul din 1977 a generat în Bucureşti o
comportare dinamică a terenului caracterizată de o
perioadă de vibraţie apropiată de perioadele proprii
fundamentale ale acestor clădiri înalte !!!
 În continuare, în Bucureşti, a rămas un număr mare de
blocuri cu structuri similare, care sunt în pericol iminent
de prăbuşire în cazul producerii unui cutremur major.

5
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 Nu s-a înregistrat nicio prăbuşire, dar au apărut

numeroase avarii, din cauza subdimensionării în raport cu
cerinţele de a rezista în bune condiţii unui seism cu
intensitatea şi caracteristicile dinamice ale celui din 1977.
 Şi la acest tip de structuri, aportul favorabil, neluat în
considerare la proiectare, dar manifestat în realitate, al
pereţilor nestructurali masivi din zidărie ca elemente de
contravântuire, a fost în multe cazuri esenţial.

6
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE GRINZILOR DE CADRU

 De cele mai multe ori fisurile au apărut atât la momente
negative, cât şi la momente pozitive, astfel că practic au
ajuns să se întindă pe toată înălţimea secţiunii grinzilor.

7
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE RIGLELOR DE CADRU

 Deformarea remanentă a armăturilor de la partea
inferioară pe reazeme. Dă impresia unei flambări a
armăturilor, dar în realitate, armăturile au curs
substanţial la întindere şi apoi nu şi-au mai putut relua
forma rectilinie, rămânând deformate.

8
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE RIGLELOR DE CADRU

 Fisurarea prematură în secţiuni înclinate, ce denotă
un nivel insuficient de asigurare la forţă tăietoare,
acestea nefiind asociate momentelor de plastificare de
la extremităţile grinzilor.

9
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE STÂLPILOR

 Fisuri verticale denotând apropierea
de stadiul de cedare la compresiune
(deosebit de periculoase), au fost
observate rar la stâlpi vizibil
subdimensionaţi sau la care betoanele
executate au fost cu mult sub clasa
prevăzută în proiect.

10
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE STÂLPILOR

 Cedări prin fisurare şi dislocare în
secţiuni înclinate la forţă tăietoare au
intervenit în special la stâlpii scurţi.

11
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE NODURILOR DE CADRU

 Nu s-au întâlnit avarii semnificative ale nodurilor
datorită subdimensionării armăturilor din reazeme ale
grinzilor, solicitările transmise de acestea nodurilor
fiind astfel mai mici decât capacitatea la forţă tăietoare
a nodului.
 !!! Însă, pentru construcţiile proiectate după 1977, la
care armările pe reazem ale riglelor au fost substanţial
majorate, necesitatea verificării prin calcul a
nodurilor este indispensabilă.

12
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE CADRELOR “UMPLUTE”

 Panourile de zidărie de umplutură + cadrele de beton
armat = elemente de contravântuire, lucrând ca o
consolă verticală cu zăbrele → eforturi de întindere în
grinzi → fisuri verticale în zona armăturilor de montaj

13
III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
postbelice cu structuri în cadre de beton armat

 AVARII ALE CADRELOR “UMPLUTE”

 Uneori, prin deformarea ansamblului cadru-zidărie de
umplutură, zidăria s-a desprins de cadru, astfel că
stâlpii au rămas liberi pe o înălţime mică, devenind pe
zona respectivă stâlpi scurţi.

14
 AVARIEREA STÂLPILOR SCURŢI

Test pe masă vibrantă - structură P+5E de b.a., accelerograma JMA Kobe 100% 15
IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
cu pereţi structurali de beton armat

 Au avut o comportare satisfăcătoare la

acţiunea cutremurului (inclusiv clădirile din
panouri mari prefabricate).
 S-au prăbuşit două tronsoane (scări) de bloc:
 tronsonul marginal al unui bloc cu pereţi structurali cu
parter flexibil, de pe Şos. Ştefan cel Mare.
 tronsonul marginal al unui bloc cu pereţi structurali, din
cartierul Militari (blocul OD 16).
* În afara tronsonului prăbuşit, au fost destul de grav avariate şi
celelalte tronsoane ale blocului OD 16, la care s-au constatat fisuri
verticale în pereţii structurali, denotând o stare avansată de
suprasolicitare la compresiune.
16
IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
cu pereţi structurali de beton armat

 AVARII ALE MONTANŢILOR VERTICALI

 Nu s-au constatat avarii în zonele de capăt, care să
denote suprasolicitări la moment încovoietor
 În mod aproape general, au apărut fisuri înclinate pe
inimile pereţilor, unele de importanţă majoră, care au
evidenţiat o asigurare insuficientă la forţă tăietoare.
Principalele motive sunt:
 neasocierea forţelor tăietoare de calcul cu valorile
momentelor capabile
 dimensionările în exces, pe considerente constructive, ale
armărilor verticale din zonele de capăt

17
IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
cu pereţi structurali de beton armat

 AVARII ALE MONTANŢILOR VERTICALI

 subevaluarea rigidităţii secţionale a pereţilor în formă de
T sau dublu T → lăţimi active ale tălpii prea mici →

Pentru mişcări seismice pe direcţia inimii peretelui, lăţimea

activă reală mai mare a tălpii conduce la majorarea momentelor
capabile pentru ambele sensuri de acţiune a forţei seismice 18
IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
cu pereţi structurali de beton armat

 AVARII ALE MONTANŢILOR VERTICALI

 La pereţii structurali armaţi pe inimă cu plase din oţel
laminat (armături ductile), suprasolicitarea la forţă
tăietoare a generat deformaţii mari ale armăturilor,
dincolo de limita de curgere, ceea ce a condus la
apariţia unor fisuri larg deschise.
 La pereţii structurali armaţi pe inimă cu plase sudate
din sârmă trasă netedă (STNB - bare neductile),
suprasolicitarea la forţă tăietoare a condus în unele
cazuri chiar la ruperi ale barelor de armătură, astfel
încât consolidările necesare au fost mai radicale.

19
IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
cu pereţi structurali de beton armat

 AVARII ALE GRINZILOR DE CUPLARE

 La blocurile de locuinţe cu înălţimi de etaj obişnuite (de
cca. 2,70 m) → înălţime redusă a riglelor (cca. 50 cm)
 Necunoaşterea şi neaplicarea, la vremea respectivă, a
regulii de ierarhizare a capacităţilor de rezistenţă a făcut
ca la cutremurul din 1977 solicitarea la forţă tăietoare
să producă degradări majore ale grinzilor de cuplare,
necesitând uneori chiar demolarea şi rebetonarea totală
a riglelor respective.

20
IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor
cu pereţi structurali de beton armat

 AVARII ALE RIGLELOR DE CUPLARE

 Aceste degradări ale riglelor de cuplare nu pot fi considerate

drept avarieri grave pentru ansamblul structurii, influenţa lor
asupra capacităţii laterale şi stabilității construcției fiind secundară.

21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32